de lavi | oct. 31, 2013 | Call for papers
The Annals of the University of Bucharest. Series of Philosophy announces that the deadline for submissions for the next general issue (No. 2, 2013) has now been extended until 30 of November.
General Presentation and Submission Information
The Annals of the University of Bucharest, Philosophical series, is a philosophical research journal, published by the University of Bucharest, Faculty of Philosophy.
The Annals of the University of Bucharest, Philosophical series, is a scholarly double blind peer reviewed journal. The journal publishes articles considered of relevance for those interested in the field of philosophy and is addressed both to the Romanian and international philosophical community, with a special accent on East- and Central-European area.
The Annals of the University of Bucharest, Philosophical series, is devoted to the exploration of different topics of Philosophy.
All contributions developing an original research coming from different areas of philosophy are welcome and should be sent by e-mail as attachment. Manuscripts should be submitted to the editor at annals.philosophy@ub-filosofie.ro. Submission implies that the manuscript has not been published elsewhere.
Previous editions of our journal may be read at: http://www.filosofie.unibuc.ro/anale
Manuscript preparation
All manuscripts should be formatted in Rich Text Format file (*rtf) or Microsoft Word document (*doc) with 12 pt. font size and double-spaced, in Rich Format Style. Authors should use the author-date system documentation style, as it is presented in The Chicago Manual of Style, 16th edition.
Authors should limit the paper submission to 8000 words, including footnotes and references. Manuscripts will be written in English only. Papers should have an abstract and key words. The authors assume all responsibility for the content and originality of the article published in the journal.
de lavi | oct. 1, 2013 | Call for papers
Centrul de Studii Fenomenologice din cadrul Facultății de Filosofie, pornind de la colocviul „Fenomenologia între metodă şi tehnică”, ce a avut loc în data de 24 – 25 mai 2013 la Facultatea de Filosofie, face un apel la contribuții pentru un volum colectiv, ce are drept scop deschiderea unui dialog critic cu privire la raportul dintre metodă și tehnică în fenomenologie.
Cum anume suportă fenomenologia alăturarea acestor două concepte constituante? Cum se poate legitima fenomenologic această legãtură? Care este relația dintre tehnica înţeleasă ca tehnologie şi tehnica înţeleasă ca metodă? În ce sens, la originile fenomenologiei (Husserl), idealul de filozofie ca ştiinţă riguroasă presupunea raportul dintre metodă şi tehnică? Este oare posibil să înţelegem preeminenţa metodei în ştiinţele moderne ca un avatar al esenţei tehnicii (Heidegger)?
Volumul îşi propune să abordeze acest fond de întrebări, precum şi alte aspecte ale tematicii în discuţie:
– teoria reducţiilor fenomenologice (Husserl),
– rolul reducției în cadrul analiticii existențiale (Heidegger),
– incompletitudinea reducţiei şi „lumea-vieţii” (Husserl, Merleau-Ponty),
– descrierea fenomenologică a cotidianităţii (Heidegger, Gadamer, Dragomir),
– destrucţia şi posibilităţile pozitive ale tradiţiei (Heidegger),
– deconstrucţia (Derrida),
– raporturile dintre tehnica existenţială, praxis şi corporalitate (Ihde) etc.
Sunt invitați să participe cu lucrări studenți, masteranzi, doctoranzi și cercetători interesați de această tematică. Dimensiunea optimă a fiecărui text va fi între 10 și 15 pagini, scrise cu Times New Roman, 12, spațiere 1,5, fiind însoțit de un rezumat de maximum 200 de cuvinte în limba engleză, împreună cu 5 – 10 cuvinte-cheie.
Toți cei interesați să participe sunt rugați să trimită lucrarea până în data de 15 noiembrie 2013 la următoarea adresă: conferinta.csf@gmail.com.
de lavi | sept. 18, 2013 | Anunturi, Call for papers
Deadline extins pana pe 1 decembrie 2013
Protocolul editorial curent presupune publicarea celor două numere aferente anului 2013 până la data de 15 decembrie.
Pentru Nr.3/2013 colectivul de redacţie propune realizarea unei ediţii tematice-Idei filosofice în arta Europeană modernă şi contemporană (1850-2000), în prelungirea conferinţei naţionale onomine găzduită de Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti şi de Centrul pentru Istoria Circulaţiei Ideilor Filosofice în luna aprilie.
Impactul dezvoltării tehnologice şi al modificărilor politice majore asupra artelor a fost unul semnificativ în toată această perioadă. Explorările tematice, modificările din procesul creativ cât şi din acela al receptării artistice îşi găsesc surse atât în abordările ştiinţifice, politice, sociologice şi antropologice, cât şi în cele filosofice. Un anume Weltanschauung al modernităţii şi al postmodernităţii îşi face simţită prezenţa în creaţia artistică europeană a secolelor XIX şi XX.
Care sunt temele abordate cu precădere, de ce se apelează la tehnici noi de creaţie, de ce arta şi artistul devin tot mai implicaţi în viaţa socială şi politică a vremii, de ce sunt abandonate anumite categorii estetice în favoarea altora, de ce noul este clamat cu vehemenţă până devine o tradiţie, care sunt efectele globalizării asupra artelor, ce teme filosofice se regăsesc în manifestările artistice ale acestei perioade?
Iată cadrul general-conceptual al ediţiei tematice aferente Nr.3/2013 a revistei Morphe.
Pentru Nr.4/2013, subiectul ales pentru realizarea unei noi ediţii tematice este: Filosofie şi Postmodernitate, Contururi, Dimensiuni, Eşecuri. Call-ul lansat articolelor este gândit în acord cu tema conferinţei naţionale studenţeşti găzduită de Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, realizată prin colaborarea ADCF şi a Centrului pentru Istoria şi Circulaţia Ideilor Filosofice, în luna aprilie a anului 2013.
Pentru o bună conlucrare, potențialii colaboratori sunt rugați să consulte indicațiile cuprinse în protocolul editorial.
Morphe Anul II NR 2
de lavi | aug. 6, 2013 | Call for papers
Organizatorii colocviului „Fenomenologia între metodă şi tehnică”, ce a avut loc în data de 24-25 mai 2013 la Facultatea de Filozofie din Bucureşti, fac un apel la contribuții pentru un volum colectiv, ce are drept scop deschiderea unui dialog critic cu privire la raportul dintre metodă și tehnică în fenomenologie.
Deadline: 25 septembrie 2013
de lavi | iun. 22, 2013 | Call for papers
CFP: Instruments & arts of inquiry: natural history, natural magic and the production of knowledge in early modern Europe
Editors: Dana Jalobeanu, Cesare Pastorino
The second half of the sixteenth-century saw the growing popularity of accounts detailing instrumental practices and experimental recipes in at least two emerging (and extremely popular) fields: natural magic and the tradition of the books of secrets. A typical example of this cultural phenomenon was the influential work of Giambattista della Porta. By the beginning of seventeenth-century, experimental practices and instruments became equally popular in natural history. In fact, almost the same period saw the transformation – in the works of Francis Bacon – of the traditional bookish discipline of natural history into a collaborative, experimental and practically oriented study of nature.
What was the relation between these apparently parallel transformations taking place in these subjects? Does it make sense to think that the Baconian transformation of natural history from a “science of describing” to an experimental and practically oriented discipline was influenced by the technologies and “recipes” elaborated by the practitioners of natural magic and the “Secrets” tradition? How about other forms of natural history? Did the “wonderful” instruments and “magical” techniques so common in the books of secrets “migrated” into more “sober,” more systematic works of natural history? Or, to put it in a different way, did natural historians borrow their instruments, technologies and practices from natural magicians and authors of secrets? And, if so, what were the mechanisms behind such borrowings?
This special issue of the Journal of Early Modern Studies seeks papers exploring the intersections between the disciplines of natural history, natural magic and the books of secrets tradition in the early modern period. We are particularly interested in the various ways in which texts and practices in the tradition of natural magic and the books of secrets were absorbed, transformed and integrated in the renovated natural histories of the seventeenth century.
JEMS is an interdisciplinary, peer-reviewed journal of intellectual history, dedicated to the exploration of the interactions between philosophy, science and religion in Early Modern Europe. It aims to respond to the growing awareness within the scholarly community of an emerging new field of research that crosses the boundaries of the traditional disciplines and goes beyond received historiographic categories and concepts.
JEMS publishes high-quality articles reporting results of research in intellectual history, history of philosophy and history of early modern science, with a special interest in cross-disciplinary approaches. It furthermore aims to bring to the attention of the scholarly community as yet unexplored topics, which testify to the multiple intellectual exchanges and interactions between Eastern and Western Europe during the sixteenth, seventeenth and eighteenth centuries.
JEMS is edited by the Research Centre “Foundations of Modern Thought”, University of Bucharest (http://modernthought-unibuc.blogspot.com/), and published and distributed by Zeta Books (http://www.zetabooks.com/).
de lavi | iun. 2, 2013 | Call for papers
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE FILOSOFIE
Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (CCIIF)
SIMPOZION
HERMENEUTICA IDEII DE FILOSOFIE ROMÂNEASCĂ
8-9 noiembrie 2013
Ţinând seama de evoluţia cercetării şi creaţiei filosofice româneşti din ultimele două decenii, de angajamentele tematice şi de experienţele sale metodologice, toate presupunând constituirea ca atare a unor reprezentări identitare, se cuvine a fi pusă în discuţie însăşi ideea de „filosofie românească”. Este tocmai scopul acestui simpozion, la care sunt invitaţi să participe cercetători şi creatori consacraţi, dar şi studenţi, masteranzi, doctoranzi interesaţi de cercetarea filosofică, în special de aceea care porneşte de la întrebări privind diferite aspecte ale filosofiei româneşti.
Cum este posibilă o „filosofie românească” şi care sunt modalităţile în care această posibilitate a fost exploatată până acum? Pe ce căi putem identifica specificul unei filosofii integrată într-o cultură? Ce raporturi există între filosofie şi alte forme de creaţie în cultura română şi care sunt reconstrucţiile istorico-filosofice mai semnificative din filosofia noastră? Are filosofia românească sarcini particulare, legate de contextul cultural la care participă? Iar dacă există astfel de sarcini, cum reuşesc filosofii români să le reconstituie neîncetat? „Modelul” european al culturii româneşti este condiţionant în vreun fel faţă de creaţia filosofică? Ce şanse la recunoaştere „externă” are filosofia românească şi sub ce condiţii a fost ea recunoscută până acum dincolo de graniţele culturii româneşti? Care sunt cele mai eficiente mijloace de difuzare a propunerilor sale tematice, metodologice, teoretice etc. în spaţiul cultural occidental de astăzi? Dar care sunt „orientările” active în acest moment în cercetarea şi creaţia filosofică românească? La astfel de întrebări ne propunem să răspundem prin prezentările, comunicările, discuţiile de la acest simpozion.
Simpozionul va cuprinde:
1. Evocare: Exegeza operei lui Mircea Florian la 125 de ani de la naşterea filosofului.
2. Evocare: Personalismul energetic şi deschiderile sale culturale, la un secol de la apariţia lucrării Elemente de metafizică (1912) a lui C. Rădulescu-Motru.
3. Secţiuni de comunicări şi discuţii pe următoarele teme:
a. Condiţii de posibilitate ale unei „filosofii româneşti”;
b. Filosofia în istoria culturii româneşti;
c. Dominante tematice ale filosofiei româneşti actuale şi aşezarea lor în contexte contemporane ale filosofiei universale.
4. Workshop: Aspecte instituţional-administrative ale cercetării şi creaţiei filosofice româneşti actuale.
Locul desfăşurării: Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, Splaiul Independenţei, Nr. 204, Sector 6, Bucureşti.
Informaţii privind participarea
Sunt invitaţi să participe la simpozion cercetători, cadre didactice universitare, doctoranzi, masteranzi, studenţi. Persoanele care doresc să se înscrie în program sunt rugate să trimită, până la 1 octombrie 2013, titlul comunicării (al prezentării, intervenţiei etc.), un rezumat de cel mult 300 de cuvinte al acesteia şi un scurt CV, la adresa de email: cciiffrom@gmail.com. Programul simpozionului va fi definitivat până la data de 1 noiembrie 2013 şi va fi postat pe site-ul Facultăţii de Filosofie: www.ub-filosofie.ro. Pentru orice detalii privind participarea şi organizarea simpozionului, vă puteţi adresa organizatorilor la adresa de email menţionată.
