de lavi | feb. 18, 2013 | Facultate
Schimbări de paradigmă în istoria științei: cazul perioadei moderne timpurii
Curs opțional (sem. II: 2012-2013)
Loc de desfășurare: S2, Marțea 14-16
Dr. Mihnea Dobre
Înscrierea la curs se face pe email, la adresa: mihneadobre[at]yahoo.com
Prezentare generala:
Perioada modernă timpurie a cunoscut numeroase transformări științifice, sociale și
conceptuale, care de-a lungul timpului au fost discutate din perspective diferite. Filosofic,
perioada secolelor XVI-XVII marchează începutul filosofiei moderne, când autori importanți,
precum Descartes, Spinoza Locke etc. au creionat noi problem și au construit noi demarcații
disciplinare. Din punct de vedere științific, schimbările sunt mult mai numeroase, cuprinzând
deopotrivă metode (i.e., folosirea experimentului, a măsurătorilor cantitative, aplicarea
matematicii etc.), instrumente, instituții (e.g., noile academii științifice de la jumătatea sec. al
XVII-lea), dar și modificări profunde ale aparatului teoretic. Aceste transformări au
reprezentat un punct de interes central pentru isoricii dar și pentru filosofii științei din sec. al
XX-lea. Accentuând fie contextul istoric, fie importanța schimbărilor conceptuale și căutând
în perioada modernă timpurie un partener de dialog pentru probleme ce țin de dinamica
teoriilor științifice, relația dintre teorie și experiment, sau mecanismul de coagulare a unui
cadru teoretic mai larg, cercetătorii din perioada recentă au luat episodul cunoscut tradițional
ca „Revoluția Științifică” a veacului al XVII-lea drept un laborator de studiu fructuos. Cursul
de față își propune să introducă studenții în tematica relațiilor complexe dintre filosofia
științei si istoria și filosofia științei (&HPS), punctând importanța studiilor contextuale,
specifice istoriei științei. Din punct de vedere disciplinar, materialul de curs aparține &HPS,
dar studenții participanți vor fi încurajați să exploreze în cadrul seminarului surse de literatură
primară și să descopere cât mai multe elemente ce aparțin contextului istoric. Aceste
elemente vor fi discutate în cadrul seminarului în raport cu importante concepte din filosofia
științei (schimbare paradigmatică, incomensurabilitate, revoluție științifică etc.), încurajând o
evaluare critică a acestora.
Cursul se adreseaza deopotrivă studenților cuprinși în cadrul ciclului de licență, cît și
studenților masteranzi care vor sa capete noțiuni de istoria și filosofia științei.
Bibliografie:
Surse primare:
Descartes, René. 1964-1974. OEuvres de Descartes, 11 vols., eds. Charles Adam and Paul
Tannery, Paris: J. Vrin
Newton, Isaac. 2004. Philosophical Writings, ed. Andrew Janiak, Cambridge University
Press.
Rohault, Jacques. 1987. System of Natural Philosophy, Illustrated with Dr. Samuel Clarke’s
Notes, taken mostly out of Sir Isaac Newton’s philosophy, Garland Publishing, New
York, London.
Surse secundare:
Chang, Hasok. 2012. Beyond Case-Studies: History as Philosophy. In Integrating History
and Philosophy of Science, eds. S. Mauskopf and T. Schmaltz, pp. 109-124, Springer,
Boston Studies in the Philosophy of Science 263, doi:10.1007/978-94-007-1745-9_8.
Gabbey, Allan. 2001. Disciplinary transformations in the age of Newton: the case of
metaphysics. In Between Leibniz, Newton, and Kant. Philosophy and Science in the
Eighteenth Century, ed. Wolfgang Lefèvre, pp. 3-23, Kluwer Academic Publishers.
Garber, Daniel. 2006. Physics and Foundations. In The Cambridge History of Science. Vol.
III: Early Modern Science, eds. Katharine Park and Lorraine Daston, pp. 21-69,
Cambridge University Press.
Hatfield, Gary. 1996. Was the Scientific Revolution really a Revolution in Science? In
Tradition, Transmission, Transformation (Proceedings of two conferences on Pre-
Modern Science held at the University of Oklahoma), eds. Jamil Ragep, Sally Ragep and
Steven Livesey, pp. 489-523, Leiden: Brill.
Kuhn, Thomas. 2008. Structura revoluțiilor științifice. București: Humanitas.
Schüler, Volkmar. 2001. Samuel Clarke’s Annotations in Jacques Rohault’s Traité de
Physique, and how they contributed to popularising Newton’s physics. In Between
Leibniz, Newton, and Kant – philosophy and science in the 18th century, ed. Wolfgang
Lefèvre, pp. 95-110, Springer.
Mod de evaluare:
Evaluarea are la bază activitatea de seminar (prezentări, intervenţii, comentarii, etc.), la care
se adaugă nota de la un colocviu final. Nota de seminar contează 60% din nota finală, restul
de 40% reprezentând participarea şi prestaţia de la colocviu.
Curs optional Schimbari de paradigma in istoria stiintei (PDF)
de lavi | feb. 14, 2013 | Call for papers
Facultatea de Filosofie, Universitatea Bucureşti
Conferinţa naţională studenţească – ediţia a II-a
11- 12 aprilie 2013
Filosofie şi postmodernitate : contururi, dimensiuni, eșecuri
Call for Papers
În perioada 11 – 12 aprilie 2013, Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti organizează conferinţa naţională studenţească Filosofie şi postmodernitate : contururi, dimensiuni, eșecuri.
Conferinţa naţională studenţească este un proiect anual, iniţiat şi organizat de Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, cu scopul de a încuraja activitatea de cercetare în rândul studenţilor şi comunicarea, la nivel naţional, între studenţii interesaţi în această direcţie. Cea de-a doua ediţie a conferinţei naţionale va fi consacrată explorării ideatice a postmodernismului.
Acest proiect reprezintă totodată un adjuvant al activităților de cercetare independentă derulate de către alumni ai facultăților de filosofie ale diferitelor universități din țară. În acest sens, conferinţa naţională studenţească Filosofie şi postmodernitate : contururi, dimensiuni, eșecuri creează un spațiu al dialogului academic contemporan, provocând totodată la un tratament critic direcționat în egală măsură în sfera filosofiei teoretice și practice.
Participanții conferinţei naţionale pot fi studenţi de la orice facultate din ţară (nivel licenţă şi masterat), autori ai unor lucrări originale de cercetare care abordează oricare dintre domeniile filosofiei: metafizică, epistemologie, filosofia ştiinţei, istoria filosofiei, filosofie morală şi politică, estetică, filosofia artei, istoria ideilor etc. Tema conferinţei este generoasă şi poate fi abordată atât istorico-filosofic, cât şi analitic-conceptual.
Lucrările conferinţei, desfăşurate pe secţiuni paralele, vor consta în prezentări de maximum 20 de minute ale unor lucrări individuale originale, urmate de discuţii. Lucrările propuse spre prezentare în conferinţa naţională vor fi selecţionate de către un comitet de selecţie format din profesori şi cercetători.
Cele mai bune comunicări, traduse de autori în limba engleză, vor fi publicate în Analele Universităţii Bucureşti. Seria filosofie, publicaţie editată de Facultatea de Filosofie.
Deadline pentru înscrieri
În vederea validării aplicațiilor, participanții sunt invitați să trimită un rezumat extins de 800-1000 de cuvinte al lucrării (inclusiv bibliografie) însoțit de un CV pe adresa de email: filosofie.postmodernitate.ub@gmail.com.
Deadline-ul pentru trimiterea rezumatelor este 15 martie 2013
Comunicarea rezultatelor selecţiei va avea loc în data de 27 martie 2013. Rezultatele vor fi expuse atât pe site-ul oficial al Facultății de Filosofie cât și pe pagina web a conferinței.
Pe durata conferinței, participanților din provincie li se poate asigura cazare contra cost la Căminele Universităţii din Bucureşti. Solicitarea unui loc de cazare va fi consemnată de către participanți în cadrul procesului de înscriere.
Comitetul de organizare:
Prof. dr. Romulus Brâncoveanu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
Conf. dr. Viorel Vizureanu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
Lect. dr. Dana Jalobeanu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
Oana Șerban, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
Diana Ghinea, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
Selecția științiifică a lucrărilor va fi operată de profesori ai Facultății de Filosofie.
Date de contact
Conferinţa se va desfăşura la sediul Facultăţii de Filosofie, Universitatea Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 204, Bucureşti, în perioada 11- 12 aprilie 2013.
Pentru informații suplimentare : Oana Camelia Șerban, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, email : serbanoanacamelia@gmail.com
de lavi | feb. 13, 2013 | Call for papers
Final CFP. Extended Deadline: The 4th Edition of the Bucharest Graduate Conference in Early Modern Philosophy
The Center for the Logic, History and Philosophy of Science organizes its
fourth graduate conference for advanced master and PhD students working on early modern philosophy and on the history and philosophy of science. The event will be held on May 10-11, 2013 at the University of Bucharest, Romania.
Invited speakers:
Richard Serjeantson (Trinity College, Cambridge)
Peter Anstey (University of Sydney)
Vlad Alexandrescu (University of Bucharest)
The new deadline for submitting abstract is February 20, 2013. We cordially invite graduate students to forward abstracts on any topic
related to early modern philosophy by then. Abstracts should not exceed 500 words and should be prepared for blind review. Participating papers will be given 40 minutes (30 minutes talk, 10 minutes open discussion). The Program Committee will notify authors of its decision by February 25.
Please send abstracts by email to: dana.jalobeanu@gmail.com. For any
additional questions: claudia.dumitru1@gmail.com
de lavi | feb. 12, 2013 | Filosofie
Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti anunţă cu adâncă durere încetarea prematură din viaţă, după o grea suferinţă, cauzată de o boală necruţătoare, a prof. univ. dr. Mihail-Radu Solcan, personalitate de seamă a filosofiei şi a învăţământului filosofic românesc de astăzi.
Mihail-Radu Solcan s-a născut în 1953, la Suceava. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti în 1976, devenind doctor al acesteia în 1993. De-a lungul activităţii sale, a fost profesor de liceu, redactor şi editor al editurii Humanitas. Din 1993 a predat la Facultatea de Filosofie, parcurgând toate treptele carierei universitare până la poziţia de profesor universitar şi conducător de doctorat. După 1989, Mihail-Radu Solcan a contribuit în mod determinant la constituirea filosofiei politice şi morale, filosofiei minţii şi filosofiei tehnologiei ca domenii academice şi de cercetare în cultura noastră. Contribuțiile sale în filosofia ştiinţei, îndeosebi în filosofia ştiinţelor umaniste şi sociale, rămân repere pentru toți cei interesați.
Spirit umanist, poliglot, cunoscător fin şi apropiat al celor mai diverse domenii ale culturii, Mihail – Radu Solcan a fost , în acelaşi timp, un promotor al ştiinţei şi tehnologiei informatice, contribuind cu modestie şi generozitate la dezvoltarea mediului educațional online şi a accesului liber la cunoaştere. Profesorul Solcan a fost iubit şi apreciat de studenţii săi, cărora li s-a dedicat cu abnegaţie. Opera sa filosofică este constituită din lucrări reprezentative precum Logica modernă aplicată în filosofie şi ştiințele sociale (1987), Arta răului cel mai mic (1998), Introducere în filosofia minţii din perspectiva ştiinţei cogniţiei (2000), Freedom, Minds, and Institutions (2003), Instituţii politice şi economice (2003), Eseul filosofic (2004) şi Filosofia ştiințelor umane: o introducere (2012). A publicat numeroase articole în reviste româneşti şi străine, a tradus şi editat opere fundamentale ale filosofiei, antologii, a coordonat proiecte de cercetare, a fost profesor invitat în Statele Unite şi Marea Britanie.
Dispariţia în plină putere creatoare a lui Mihail-Radu Solcan lasă un gol dureros în inimile tuturor celor care l-au cunoscut.
http://filosofie.unibuc.ro/~solcan/
Adunarea comemorativă va avea loc miercuri, 13 februarie, ora 14.00, la sediul Facultăţii de Filosofie, Splaiul Independentei, nr. 204. Sicriul cu corpul neînsufleţit al prof. Mihail-Radu Solcan va fi depus la capela Cimitirului Bellu Catolic, miercuri 13 februarie, de la ora 12.00 şi joi 14 februarie, până la ora 11.00. Incinerarea va avea loc la Crematoriul Vitan-Bârzeşti, joi 14 februarie 2013, ora 12.00.
de lavi | feb. 8, 2013 | Anunturi
Institutul Cultural Român continuă seria Conferințelor ICR miercuri, 20 februarie 2013, ora 18.00, cu prelegerea „EXISTĂ FILOSOFIA ADEVĂRATĂ? Formele de viață filosofică între exclusivism și toleranță” susținută de prof.univ.dr. Mircea Flonta.
Există un singur fel, cel corect, de a face filosofie sau există mai multe practici filosofice, fiecare având propriile criterii de excelență? Care este „filosofia adevărată”: construcția de sistem, analiza conceptuală, reflecția liberă sau cercetarea academică? Putem vorbi de Filosofie (cu majusculă)? Există o definiție a filosofiei? Acestea sunt câteva din întrebările care vor face obiectul conferinței domnului prof. univ. Mircea Flonta.
Profesor al Facultății de Filosofie, membru corespondent al Academiei Române, Mircea Flonta a publicat numeroase cărți și articole de epistemologie, metafilosofie și filosofia biologiei. A tradus opere ale unor autori ca David Hume, Immanuel Kant, Albert Einstein, Moritz Schlick, Karl Popper şi Ludwig Wittgenstein. Cea mai recentă carte publicată este 20 de întrebări și răspunsuri despre Immanuel Kant (Humanitas, 2012).
Conferința va avea loc la sediul ICR din Aleea Alexandru nr. 38. Accesul publicului este liber.
sursa: http://www.icr.ro/exista_filosofia_adevarata
