de lavi | iul. 10, 2012 | Anunturi, mass-media
„În legătură cu afirmaţiile apărute în presă cu privire la moralitatea profesională a colegului nostru, profesorul Mircea Dumitru, căruia i se impută că ar fi ar fi semnat, alături de Mircea Flonta, traducerea Cercetărilor filosofice de Wittgenstein, fără a contribui efectiv la aceasta şi fără a cunoaşte limba germană, doresc să fac precizările de mai jos.
Pentru cei familiarizaţi cât de cât cu practicile traducerii, a celei filosofice în particular, asemenea acuzaţii sunt lipsite de sens. În ultimele decenii, traducerile în domeniul filosofiei sunt cel mai adesea o operă colectivă, la realizarea căreia fiecare dintre membrii unei echipe contribuie cu expertiza sa bine definită. Lucrul în echipă şi colaborarea cu alţi specialişti din afara acesteia reprezintă o condiţie pentru realizarea unei traduceri de calitate şi nicidecum premisa unei imposturi. Cu atât mai puţin se poate vorbi de aşa ceva în acest caz, în care cel vizat, profesorul Mircea Dumitru, se bucura deja – la momentul traducerii incriminate – de recunoaştere ştiinţifică internă şi internaţională şi parcursese firesc etapele carierei sale academice.
De asemenea, traducerea textelor de specialitate presupune alte abilităţi decât interacţiunea lingvistică obişnuită sau transpunerea unei naraţiuni. Poţi conversa la un nivel superior într-o limbă străină, dar poţi fi un traducător catastrofal, de exemplu. În filosofie, traducerea necesită vaste cunoştinţe în domeniu, o cunoaştere detaliată a operei din care se traduce şi, nu în ultimul rând, capacitatea de a echivala creator structurile şi semnificaţiile conceptuale. În filosofie, orice bună traducere este de fapt o interpretare. În plus, traducere unei opere fundamentale presupune compararea variantei propuse în limba română cu variante din alte limbi.
Opera Cercetări filosofice de Ludwig Wittgenstein a fost publicată postum în 1953, în aceeaşi ediţie, atât în germană, cât şi în engleză, în oglindă, de către Elisabeth Anscombe. De aceea, din capul locului, traducerea acesteia înseamnă o negociere între cele două variante, germană şi engleză. În această privinţă, competenţele membrilor echipei de traducători formată din Mircea Dumitru şi Mircea Flonta s-au completat în mod firesc. Fiecare dintre cei doi este un fin cunoscător al uneia din limbile textului de bază şi, în acelaşi timp, un bun cunoscător la un nivel profesional şi detaliat al operei lui Wittgenstein. În aceste condiţii, afirmaţia că Mircea Dumitru n-ar fi contribuit la traducerea din Wittgenstein, pentru că nu ar deţine cunoştinţe suficiente de limba germană, nu are nici un fel de relevanţă.
Traducerea Cercetărilor filosofice de Ludwig Wittgenstein reprezintă o realizare intelectuală marcantă ce trebuie admirată şi nicidecum denigrată.”
Prof. dr. Romulus Brâncoveanu
Decanul Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti
sursa: http://media.unibuc.ro/ub-live/pozitia-facultatii-de-filosofie-fata-de-acuzatiile-aduse-profesorului-dr-mircea-dumitru-rectorul-universitatii-din-bucuresti
de lavi | iun. 1, 2012 | Filosofie, mass-media
Când am întrebat : „De ce profesor?”, lectorul universitar Emanuel Socaciu mi-a răspuns:
Sincer, nu mi-e foarte clar nici mie, a fost unul dintre acele accidente fericite (sau nefericite, imi rezerv dreptul de a mă decide în privința asta în ziua în care voi ieși la pensie). Am primit după terminarea facultății oferta de a ține niște seminarii, mi s-a părut incitant și onorant în același timp, și cumva pe nesimțite fiecare pas l-a determinat pe următorul. Cu siguranță, în timpul studenției, dacă mă întreba cineva ce vreau să mă fac când o să fiu mare, „profesor” nu venea în top 10.
Mi-e ceva mai simplu să răspund la „de ce încă profesor”? Nu pot susține că nu mi-a trecut niciodată prin cap să încerc altceva, doar că de fiecare dată când m-am gândit serios la o schimbare am realizat cât sunt de privilegiat acum: îmi petrec ziua de muncă printre oameni tineri și extrem de inteligenți și printre cărți. Sau discutând despre cărți cu oameni tineri și extrem de inteligenți. Ar trebui să am un motiv extrem de serios ca să renunț.
Academiclink.ro: Și totuși, cum de la Filosofie?
Emanuel Socaciu: La această întrebare răspunsul este ceva mai simplu. Facultatea de Filosofie este unul dintre ultimele spații ale libertății intelectuale care rezistă în România. Unde se mai întâmplă ca un profesor să se bucure atunci când studenții formulează critici cu privire la puncte de vedere formulate în curs? Sau ca discuții extrem de aprinse și pasionate despre o problemă etică de viață și de moarte să nu fie luate personal? Ori ca diversitatea de viziuni, școli sau abordări să fie nu doar tolerată, ci asumată întru totul și încurajată programatic, începând chiar de la curricula facultății? Pur și simplu, nu există o cultură a obedienței și a ierarhiei impuse mecanic, ci mai curând una a discuției critice și a argumentului (cu riscurile aferente, dar cu beneficii intelectuale unice pentru membrii acestei comunități).
continuarea pe Academiclink.ro
de lavi | mai 28, 2012 | Anunturi, Filosofie, mass-media
Ediția din 2 iunie 2012, ora 17:15.
Tema emisiunii: Istoria filosofiei sau istoria ideilor filosofice? Sensuri ale practicilor filosofice universitare actuale.
Mai multe detalii pe site-ul emisiunii: http://izvoaredefilosofie.radiocultura.ro/2012/05/editia-din-2-iunie-2012-istoria.html
de lavi | mai 19, 2012 | Anunturi, mass-media
Filosoful si Filosofia in 2012 – ziarul Adevarul
Thomas Pogge despre Facultatea de Filosofie – in ziarul Adevarul
de lavi | mai 17, 2012 | Anunturi, mass-media
Festivalul de teatru
PasSage/CuMinte
21-26 Mai 2012, în Club Passage
(Calea Victoriei 52, Pasajul Englez)
Luni, 21.05
“Audiţia” de Kenneth Robbins, cu Roxana Gârleanu;
“Ieşiţi din casă dacă vă pasă”, cu Irina Drăgănescu, regia Catinca Drăgănescu;
Marţi, 22.05
“Nu mă traduceţi”, după I.L.Caragiale, cu Claudia Imre şi Leila Vulturescu; un spectacol de Claudia Imre;
“Actorul”, de Aldo Nicolaj, cu Alex Vlad;
Miercuri, 23.05
“Clarviziune”, de Frédéric Lemaire Cajal, spectacol lectură cu: Vlad Udrescu, Alexandra Fasolă şi Andreea Bârsan;
Pentru un pumn de polinoame”, regia: Orlando Petriceanu; cu: Ramona Cutină, Pavel Bârsan, Axel Moustache, Andreea Moustache, Raluca Gorgos, Cristina Ilin şi Orlando Petriceanu;
Joi, 24.05
“Întâlnire cu Shakespeare”, cu Liliana Pană & Shakespearecompany.ro;
Vineri, 25.05
“Autobahn”, de Neil LaBute; regia: Andreea şi Andrei Grosu cu: Corina Moise, Bogdan Cotleţ, Alexandra Murăruş, Cristi Balint, Iulia-Diana Samson şi Alexandru Gâtstrâmb;
Sâmbătă, 26.05
“Omul de gumă”, de Sebastian Grama, spectacol lectură cu: Şerban Gomoi şi Andreea Bârsan
“Discurs asupra metodei”, eseu scenic de Sebastian Grama
Intrarea este liberă, cu donaţii la finalul fiecărei seri.
de lavi | mai 17, 2012 | Anunturi, mass-media
Vineri, 18 Mai, între orele 22,15 şi 24,00, ne auzim la Radio România Cultural! Emisiunea “Chef de vorbe” (realizator: Daniela Vasile) va prilejui poveşti despre ediţia a doua a evenimentului “Respir Shakespeare”, desfăşurată recent la Timişoara în cadrul StudentFest, precum şi o discuţie despre ceea ce vom vedea în cadrul festivalului de teatru “pasSage/cuMinte” (21-26 Mai, în Club Passage din Bucureşti). Invitaţii emisiunii sunt actriţa Roxana Gârleanu, Daniela Tarbă (artist fotograf şi masterand la Facultatea de Filosofie) şi conf. univ. dr. Sebastian Grama.