de lavi | mart. 25, 2013 | Anunturi, ERASMUS, Facultate
FILOSOFIE mobilitati studenti 2013-2014
Anunt Selectie 2013
Comisia de selecţie:
Lect. dr. Cristian Iftode (preşedinte, Responsabil ERASMUS), Conf dr. Viorel Vizureanu, Conf. dr. Laurenţiu Staicu, Lect. dr. Emanuel Socaciu.
Criterii de eligibilitate şi selecţie:
– candidatul poate fi cetăţean român sau cetăţeanul altei ţări, înregistrat la cursuri regulate (la zi) la UB, având un permis de rezidenţă temporară sau permanentă, eliberat de autorităţile române competente;
– să fie student/masterand/doctorand al UB (în Facultatea de Filosofie) în momentul selecţiei şi pe durata stagiului (cursuri la zi);
– să fie absolvent cel puţin al primului an de studii în momentul începerii mobilităţii (pentru nivel licenţă);
– să nu fi beneficiat deja de un alt stagiu ERASMUS, cu sau fără suport financiar;
– să promoveze un test de limbă străină sau cel puţin să posede un document prin care un profesor de specialitate să certifice că respectivul candidat are cunoştinţe lingvistice satisfăcătoare într-o limbă străină (documentul trebuie ataşat la dosar);
– să fie integralist la sfârşitul anului de studiu precedent şi integralist după ultima sesiune de examene înainte de efectuarea stagiului Erasmus;
– să aibă media generală cel puţin 8 (o adeverinţă cu situaţia şcolară, de uz intern, cuprinzând rezultatele obţinute până în momentul selecţiei, va fi solicitată la Secretariatul Facultăţii, de unde se va elibera gratuit);
– să prezinte o scrisoare de intenţie, precizând specializarea pe care o urmează în facultate, scrisoare din care să transpară interesele academice ale studentului şi gradul în care acestea se regăsesc în programa de studiu a universităţii/universităţilor partenere unde ar dori efectuarea mobilităţii;
– să prezinte un Curriculum Vitae (obligatoriu în format Europass) într-o limbă străină, la care va fi ataşată în mod obligatoriu o listă cu următoarele informaţii: seria şi numărul cărţii de identitate, codul numeric personal, adresa şi numărul de telefon – personal şi al părinţilor, adresa de e-mail;
– să prezinte o Scrisoare de recomandare din partea unuia dintre profesorii facultăţii, cu excepţia membrilor Comisiei de selecţie.
Candidaţii trebuie să depună la cutia de la poartă aparţinând lui Cristian Iftode, până în data de luni, 22 aprilie 2013, ora 12 (la prânz), un Dosar conţinând următoarele elemente:
Declaraţie pe proprie răspundere care să certifice că nu au beneficiat până acum de un stagiu Erasmus, cu sau fără suport financiar; certificat/atestat de competenţă lingvistică/ document prin care un profesor de specialitate să certifice că respectivul candidat are cunoştinţe lingvistice satisfăcătoare într-o limbă străină; adeverinţă cu situaţia şcolară; scrisoare de intenţie; Curriculum Vitae şi listă cu date personale; scrisoare de recomandare.
Pe data de miercuri, 24 aprilie, începând cu ora 14, va avea loc interviul în urma căruia membrii comisiei vor selecta titularii de grant. După afişarea rezultatelor se pot înainta la Secretariatul facultăţii contestaţii, în termen de 24 de ore. Comisia va analiza contestaţiile şi va da rezultatele finale.
Ponderea criteriilor de selecţie este egală (pe un punctaj de la 1 la 10, 10 reprezentând maximum):
– situaţie şcolară şi cunoştinţe lingivistice în limba/limbile de predare din universitatea-parteneră;
– evaluarea dosarului şi interviu.
IMPORTANT!
Studenţii din anul I vor pleca obligatoriu pe sem. II din anul II, cu condiţia ca la finalul anului I să fie integralişti.
Studenţii din anul III vor pleca obligatoriu pe sem. II din anul I de master, cu condiţia admiterii la un masterat din cadrul Facultăţii de Filosofie şi prezentarea adeverinţei de la facultate care confirmă admiterea.
Studenţii din anul II de master vor pleca obligatoriu pe sem. II din anul I de doctorat, cu condiţia admiterii la doctorat şi prezentarea adeverinţei de la facultate care confirmă admiterea.
Stagiile trebuie să fie de maxim 4 luni pentru un semestru (8 luni pentru un an academic, în eventualitatea obţinerii unei prelungiri). Doctoranzii sau masteranzii care vor pleca pentru pregătirea lucrării de doctorat/dizertaţie vor beneficia de 3 luni de finanţare.
Doctoranzii beneficiari de burse finanţate din fonduri structurale nu pot beneficia de stagii ERASMUS, conform prevederilor contractului încheiat între UB şi ANPCDEFP (evitarea dublei finanţări din fonduri europene).
Rezervele trebuie să pregătească dosarul de aplicaţie pentru plecare în semestrul II, pentru că în cazul în care rămân locuri libere sau titulari renunţă, să fie timp suficient pentru transformarea rezervelor în titulari de grant.
Numărul total de titulari + rezerve + bursieri „grant zero” NU poate depăşi numărul total de studenţi pe o destinaţie (respectiv numărul precizat pe rândul corespunzător din tabelul conţinând acordurile bilaterale)
Candidaţii trebuie să consulte ghidul Programul ERASMUS, pe care îl pot găsi pe internet.
Stagiu ERASMUS fără finanţare – „Grant zero”:
Dacă există candidaţi care doresc să plece pe cont propriu (fără finanţare ERASMUS), aceştia trebuie să participe la selecţie şi trebuie să se supună aceloraşi criterii de selecţie. Ei nu vor fi luaţi în calcul la numărul de titulari maxim alocat, ci vor fi precizaţi separat pe liste, neputându-se însă depăşi numărul posibil de studenţi pe o destinaţie, în conformitate cu tabelul acordurilor bilaterale. Dacă rezervele (după anunţarea statutului lor) doresc să plece fără finanţare Erasmus, acest lucru e posibil şi trebuie precizat la BPC.
Termenul limită de primire a dosarelor şi formularelor la Biroul Programe Comunitare este 13 iunie 2013, atât pentru titulari, cât şi pentru rezerve (facultatea noastră beneficiază de un număr maxim de 16 titulari, precum şi un număr de rezerve ce vor fi ierarhizate în urma selecţiei). Este posibil ca unele dintre universităţile partenere să aibă un termen limită de înscriere (eventual on-line) mai devreme de această dată, termen ce va trebui respectat, astfel încât sfătuim pe studenţii selectaţi să intre pe site-urile universităţilor unde vor efectua mobilitatea pentru a verifica acest termen.
ATENŢIE! Programul ERASMUS acordă pentru stagiile de studiu un sprijin instituţional şi financiar. Bursa pe care o veţi primi poate să nu acopere în întregime costurile (grant minim garantat 300 Euro/lună, pentru maxim 4 luni de finanţare/bursier; există posibilitatea suplimentării sumei, la fel ca în anii anteriori, în condiţiile în care vor exista fonduri suficiente). Suma de bani acordată reprezintă un subsidiu. La suplimentarea acestei sume, e de dorit să contribuiţi din surse proprii.
Anunţul selecţiei şi lista destinaţiilor valabile pentru anul universitar 2013-2014 pot fi consultate şi descărcate de pe site-ul facultăţii.
Responsabil ERASMUS,
Lect. Dr. Cristian Iftode
de lavi | mart. 1, 2013 | Anunturi, Facultate, seminarii
Intelegerea – ratiune teoretica si practica – fisa cursului (PDF)
Curs opţional, 2 ore săptămânal: Ce este înţelegerea? Relaţii dintre raţiunea teoretică şi raţiunea practică
(Mircea Flonta, Gheorghe Ştefanov, Iulian Toader)
Cursul abordează tema fundamentală a înţelegerii, pe fundalul relaţiilor dintre raţiunea teoretică şi raţiunea practică. Textele propuse ilustrează emergenţa istorică şi elaborarea teoretică a problematicii, precum şi câteva contribuţii semnificative pentru stadiul actual al cercetării. Printre autorii ale căror texte vor fi discutate menţionăm pe Aristotel, Imanuel Kant, Max Weber, Otto Neurath, Edmund Husserl, Werner Heisenberg, Ludwig Wittgenstein, Clifford Geertz, Georg Henrik von Wright, Gilbert Harman şi Christine Korsgaard.
PRECONDIŢII: Se presupune că participanţii la curs au urmat un curs de introducere în filosofie, precum şi un curs introductiv de gândire critică şi argumentare.
TEMATICA:
- Statutul cunoaşterii ştiinţifice, al înţelepciunii practice şi al înţelegerii intelectuale în concepţia aristotelică asupra virtuţilor dianoetice – Aristotel, Etica Nicomahică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988, Cartea VI, pp. 134-144, 146-152.
- Raţiune pură şi raţiune practică la Kant. Problema unităţii raţiunii. – Immanuel Kant, Critica raţiunii pure, Editura Iri, Bucureşti, 1998, Canonul ratiunii pure, pp. 569-588; Immanuel Kant, Critica raţiunii practice, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972, Prefaţa, pp. 89-98 sus.
- Fapte şi valori în ştiinţă – Max Weber, „Science as a Vocation”, în H. H. Gert, C. Wright Mills (editori), From Max Weber: Essays in Sociology, Routledge and Kegan Paul, Londra, 1967, pp. 137-156.
- Critica fundaţionalismului empirist şi rolul deciziilor practice în ştiinţă – Otto Neurath, „The Lost Wanderers of Descartes and the Auxiliary Motive (On the Psychology of Decision)”, în Otto Neurath, Philosophical Papers 1913-1946 (editat de R. S. Cohen şi M. Neurath), Reidel, Dordrecht, 1983, pp. 1-12.
- Simplitate şi conservatorism – idealuri ale raţiunii teoretice sau ale raţiunii practice? – Gilbert Harman, „Practical Aspects of Theoretical Reasoning”, în Alfred R. Mele şi Piers Rawling (editori), The Oxford Handbook of Rationality, Oxford University Press, Oxford, 2004, pp. 45-56.
- Ştiinţa şi problemele vieţii omeneşti în concepţia fenomenologiei lui Husserl – Edmund Husserl, „Criza ştiinţelor ca expresie a crizei existenţiale radicale a umanităţii europene”, în Mircea Flonta (editor), Filosoful – rege?, Editura Humanitas, Bucureşti, 1992, pp. 15-31.
- Explicaţie teoretică şi înţelegere – Georg Henrik von Wright, Explicaţie şi înţelegere, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995, Cap. 1 – „Două tradiţii”, pp. 25-53; Cap. 3 – „Intenţionalitate şi explicaţie teleologică”, pp. 98-141.
- Înţelegerea în ştiinţa teoretică a naturii – Werner Heisenberg, „Conceptul de «înţelegere» în fizica modernă”, în W. Heisenberg, Partea şi întregul, Editura Humanitas, Bucureşti, 2008, pp. 43-62.
- Înţelegerea unei practici – Ludwig Wittgenstein, „Remarks on Frazer’s Golden Bough”, în Ludwig Wittgenstein, Philosophical Occasions 1912-1951 (editat de James Klagge şi Alfred Nordmann), Hackett Publishing Company, Indianapolis & Cambridge, 1993, pp. 119-155; Clifford Geertz, „Deep play: notes on the Balinese cockfight”, în C. Geertz, The Interpretation of Cultures, Basic Books, New York, 1973, pp. 412-453.
- Provocarea sceptică adresată raţiunii practice – Christine M. Korsgaard, „Skepticism about Practical Reason”, The Journal of Philosophy, Vol. 83, No. 1. (Jan., 1986), pp. 5-25.
EVALUARE: Nota finală va fi obţinută pe baza participării active la întâlniri (40%), a unei prezentări realizate de către studenţi în cadrul seminarului (20%) şi a unui eseu (40%). Studenţilor li se oferă posibilitatea de a participa la un colocviu online, organizat la încheierea activităţii în cadrul
Jurnalului Departamentului de Filosofie Teoretică, aflat la adresa:
http://filosofieteoretica.wordpress.com/
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:
- Herbert Schnädelbach, „Raţiunea”, în H. Schnädelbach şi E. Martens (editori), Filosofie. Curs de bază, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1999, pp. 61-90.
- Robert Nozick, The Nature of Rationality, Princeton University Press, Princeton, New Jersey, 1993.
- Robert Audi, The Architecture of Reason: The Structure and Substance of Rationality, Oxford University Press, Oxford, 2002.
- Alfred R. Mele şi Piers Rawling (editori), The Oxford Handbook of Rationality, Oxford University Press, Oxford, 2004.
David Papineau, The Roots of Reason. Philosophical Essays on Rationality, Evolution, and Probability, Oxford University Press, Oxfod, 2006.
- Wallace, R. Jay, „Practical Reason”, în The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Summer 2009 Edition), Edward N. Zalta (ed.), http://plato.stanford.edu/archives/sum2009/entries/practical-reason/
de lavi | feb. 18, 2013 | Facultate
Schimbări de paradigmă în istoria științei: cazul perioadei moderne timpurii
Curs opțional (sem. II: 2012-2013)
Loc de desfășurare: S2, Marțea 14-16
Dr. Mihnea Dobre
Înscrierea la curs se face pe email, la adresa: mihneadobre[at]yahoo.com
Prezentare generala:
Perioada modernă timpurie a cunoscut numeroase transformări științifice, sociale și
conceptuale, care de-a lungul timpului au fost discutate din perspective diferite. Filosofic,
perioada secolelor XVI-XVII marchează începutul filosofiei moderne, când autori importanți,
precum Descartes, Spinoza Locke etc. au creionat noi problem și au construit noi demarcații
disciplinare. Din punct de vedere științific, schimbările sunt mult mai numeroase, cuprinzând
deopotrivă metode (i.e., folosirea experimentului, a măsurătorilor cantitative, aplicarea
matematicii etc.), instrumente, instituții (e.g., noile academii științifice de la jumătatea sec. al
XVII-lea), dar și modificări profunde ale aparatului teoretic. Aceste transformări au
reprezentat un punct de interes central pentru isoricii dar și pentru filosofii științei din sec. al
XX-lea. Accentuând fie contextul istoric, fie importanța schimbărilor conceptuale și căutând
în perioada modernă timpurie un partener de dialog pentru probleme ce țin de dinamica
teoriilor științifice, relația dintre teorie și experiment, sau mecanismul de coagulare a unui
cadru teoretic mai larg, cercetătorii din perioada recentă au luat episodul cunoscut tradițional
ca „Revoluția Științifică” a veacului al XVII-lea drept un laborator de studiu fructuos. Cursul
de față își propune să introducă studenții în tematica relațiilor complexe dintre filosofia
științei si istoria și filosofia științei (&HPS), punctând importanța studiilor contextuale,
specifice istoriei științei. Din punct de vedere disciplinar, materialul de curs aparține &HPS,
dar studenții participanți vor fi încurajați să exploreze în cadrul seminarului surse de literatură
primară și să descopere cât mai multe elemente ce aparțin contextului istoric. Aceste
elemente vor fi discutate în cadrul seminarului în raport cu importante concepte din filosofia
științei (schimbare paradigmatică, incomensurabilitate, revoluție științifică etc.), încurajând o
evaluare critică a acestora.
Cursul se adreseaza deopotrivă studenților cuprinși în cadrul ciclului de licență, cît și
studenților masteranzi care vor sa capete noțiuni de istoria și filosofia științei.
Bibliografie:
Surse primare:
Descartes, René. 1964-1974. OEuvres de Descartes, 11 vols., eds. Charles Adam and Paul
Tannery, Paris: J. Vrin
Newton, Isaac. 2004. Philosophical Writings, ed. Andrew Janiak, Cambridge University
Press.
Rohault, Jacques. 1987. System of Natural Philosophy, Illustrated with Dr. Samuel Clarke’s
Notes, taken mostly out of Sir Isaac Newton’s philosophy, Garland Publishing, New
York, London.
Surse secundare:
Chang, Hasok. 2012. Beyond Case-Studies: History as Philosophy. In Integrating History
and Philosophy of Science, eds. S. Mauskopf and T. Schmaltz, pp. 109-124, Springer,
Boston Studies in the Philosophy of Science 263, doi:10.1007/978-94-007-1745-9_8.
Gabbey, Allan. 2001. Disciplinary transformations in the age of Newton: the case of
metaphysics. In Between Leibniz, Newton, and Kant. Philosophy and Science in the
Eighteenth Century, ed. Wolfgang Lefèvre, pp. 3-23, Kluwer Academic Publishers.
Garber, Daniel. 2006. Physics and Foundations. In The Cambridge History of Science. Vol.
III: Early Modern Science, eds. Katharine Park and Lorraine Daston, pp. 21-69,
Cambridge University Press.
Hatfield, Gary. 1996. Was the Scientific Revolution really a Revolution in Science? In
Tradition, Transmission, Transformation (Proceedings of two conferences on Pre-
Modern Science held at the University of Oklahoma), eds. Jamil Ragep, Sally Ragep and
Steven Livesey, pp. 489-523, Leiden: Brill.
Kuhn, Thomas. 2008. Structura revoluțiilor științifice. București: Humanitas.
Schüler, Volkmar. 2001. Samuel Clarke’s Annotations in Jacques Rohault’s Traité de
Physique, and how they contributed to popularising Newton’s physics. In Between
Leibniz, Newton, and Kant – philosophy and science in the 18th century, ed. Wolfgang
Lefèvre, pp. 95-110, Springer.
Mod de evaluare:
Evaluarea are la bază activitatea de seminar (prezentări, intervenţii, comentarii, etc.), la care
se adaugă nota de la un colocviu final. Nota de seminar contează 60% din nota finală, restul
de 40% reprezentând participarea şi prestaţia de la colocviu.
Curs optional Schimbari de paradigma in istoria stiintei (PDF)
de lavi | iul. 19, 2012 | Anunturi, Facultate
ÎNSCRIERI: 3-12 SEPTEMBRIE 2012
COLOCVIUL DE ADMITERE:14 SEPTEMBRIE 2012, ORA 9,00
NUMĂR DE LOCURI
- Etică aplicată în societate, afaceri şi organizaţii (în limba română) 15 locuri buget, 35 locuri taxă
- Filosofie analitică (Analytic Philosophy)(în limba engleză) 15 locuri buget, 35 locuri taxă
- Istoria şi circulaţia ideilor filosofice (în limba română) 30 locuri buget, 20 locuri taxă
Taxa de studiu 3100 RON/an
Admiterea la masterat (forma de zi) se face printr-un colocviu constând în 2 probe:
- Examen scris: proiect de cercetare. Proiectul de cercetare va consta într-un eseu (3-7 pag.) elaborat de către candidată/candidat în aria tematică a masteratului pentru care optează, bibliografia aferentă acestuia şi indicarea problemelor pe care candidatul/candidata doreşte să le aprofundeze în perioada masteratului. Proiectul de cercetare se depune odată cu dosarul de înscriere.
- Interviu : se desfăşoară pe baza proiectului de cercetare şi a bibliografiei citate în cadrul acestuia.
Media finală este media notelor obţinute la cele două probe. În caz de medii egale, departajarea se face în funcţie de media finală de absolvire (media anilor de studiu +media de la examenul de licenţă).
ACTE NECESARE:
- DIPLOMA DE BACALAUREAT ÎN ORIGINAL (sau copie legalizată)
- DIPLOMA DE LICENŢĂ ÎN ORIGINAL (sau copie legalizată)
- COPIE LEGALIZATĂ CERTIFICAT DE NAŞTERE
- COPIE CARTE DE IDENTITATE
- ADEVERINŢĂ MEDICALĂ
- 3 FOTOGRAFII (tip buletin)
- DOSAR PLIC
- CERERE DE ÎNSCRIERE (de la Secretariat)
- TAXA DE ADMITERE – 120 Ron (se achită la Secretariat)