Mobilitati ERASMUS 2013
FILOSOFIE mobilitati studenti 2013-2014
Comisia de selecţie:
Lect. dr. Cristian Iftode (preşedinte, Responsabil ERASMUS), Conf dr. Viorel Vizureanu, Conf. dr. Laurenţiu Staicu, Lect. dr. Emanuel Socaciu.
Criterii de eligibilitate şi selecţie:
– candidatul poate fi cetăţean român sau cetăţeanul altei ţări, înregistrat la cursuri regulate (la zi) la UB, având un permis de rezidenţă temporară sau permanentă, eliberat de autorităţile române competente;
– să fie student/masterand/doctorand al UB (în Facultatea de Filosofie) în momentul selecţiei şi pe durata stagiului (cursuri la zi);
– să fie absolvent cel puţin al primului an de studii în momentul începerii mobilităţii (pentru nivel licenţă);
– să nu fi beneficiat deja de un alt stagiu ERASMUS, cu sau fără suport financiar;
– să promoveze un test de limbă străină sau cel puţin să posede un document prin care un profesor de specialitate să certifice că respectivul candidat are cunoştinţe lingvistice satisfăcătoare într-o limbă străină (documentul trebuie ataşat la dosar);
– să fie integralist la sfârşitul anului de studiu precedent şi integralist după ultima sesiune de examene înainte de efectuarea stagiului Erasmus;
– să aibă media generală cel puţin 8 (o adeverinţă cu situaţia şcolară, de uz intern, cuprinzând rezultatele obţinute până în momentul selecţiei, va fi solicitată la Secretariatul Facultăţii, de unde se va elibera gratuit);
– să prezinte o scrisoare de intenţie, precizând specializarea pe care o urmează în facultate, scrisoare din care să transpară interesele academice ale studentului şi gradul în care acestea se regăsesc în programa de studiu a universităţii/universităţilor partenere unde ar dori efectuarea mobilităţii;
– să prezinte un Curriculum Vitae (obligatoriu în format Europass) într-o limbă străină, la care va fi ataşată în mod obligatoriu o listă cu următoarele informaţii: seria şi numărul cărţii de identitate, codul numeric personal, adresa şi numărul de telefon – personal şi al părinţilor, adresa de e-mail;
– să prezinte o Scrisoare de recomandare din partea unuia dintre profesorii facultăţii, cu excepţia membrilor Comisiei de selecţie.
Candidaţii trebuie să depună la cutia de la poartă aparţinând lui Cristian Iftode, până în data de luni, 22 aprilie 2013, ora 12 (la prânz), un Dosar conţinând următoarele elemente:
Declaraţie pe proprie răspundere care să certifice că nu au beneficiat până acum de un stagiu Erasmus, cu sau fără suport financiar; certificat/atestat de competenţă lingvistică/ document prin care un profesor de specialitate să certifice că respectivul candidat are cunoştinţe lingvistice satisfăcătoare într-o limbă străină; adeverinţă cu situaţia şcolară; scrisoare de intenţie; Curriculum Vitae şi listă cu date personale; scrisoare de recomandare.
Pe data de miercuri, 24 aprilie, începând cu ora 14, va avea loc interviul în urma căruia membrii comisiei vor selecta titularii de grant. După afişarea rezultatelor se pot înainta la Secretariatul facultăţii contestaţii, în termen de 24 de ore. Comisia va analiza contestaţiile şi va da rezultatele finale.
Ponderea criteriilor de selecţie este egală (pe un punctaj de la 1 la 10, 10 reprezentând maximum):
– situaţie şcolară şi cunoştinţe lingivistice în limba/limbile de predare din universitatea-parteneră;
– evaluarea dosarului şi interviu.
IMPORTANT!
Studenţii din anul I vor pleca obligatoriu pe sem. II din anul II, cu condiţia ca la finalul anului I să fie integralişti.
Studenţii din anul III vor pleca obligatoriu pe sem. II din anul I de master, cu condiţia admiterii la un masterat din cadrul Facultăţii de Filosofie şi prezentarea adeverinţei de la facultate care confirmă admiterea.
Studenţii din anul II de master vor pleca obligatoriu pe sem. II din anul I de doctorat, cu condiţia admiterii la doctorat şi prezentarea adeverinţei de la facultate care confirmă admiterea.
Stagiile trebuie să fie de maxim 4 luni pentru un semestru (8 luni pentru un an academic, în eventualitatea obţinerii unei prelungiri). Doctoranzii sau masteranzii care vor pleca pentru pregătirea lucrării de doctorat/dizertaţie vor beneficia de 3 luni de finanţare.
Doctoranzii beneficiari de burse finanţate din fonduri structurale nu pot beneficia de stagii ERASMUS, conform prevederilor contractului încheiat între UB şi ANPCDEFP (evitarea dublei finanţări din fonduri europene).
Rezervele trebuie să pregătească dosarul de aplicaţie pentru plecare în semestrul II, pentru că în cazul în care rămân locuri libere sau titulari renunţă, să fie timp suficient pentru transformarea rezervelor în titulari de grant.
Numărul total de titulari + rezerve + bursieri „grant zero” NU poate depăşi numărul total de studenţi pe o destinaţie (respectiv numărul precizat pe rândul corespunzător din tabelul conţinând acordurile bilaterale)
Candidaţii trebuie să consulte ghidul Programul ERASMUS, pe care îl pot găsi pe internet.
Stagiu ERASMUS fără finanţare – „Grant zero”:
Dacă există candidaţi care doresc să plece pe cont propriu (fără finanţare ERASMUS), aceştia trebuie să participe la selecţie şi trebuie să se supună aceloraşi criterii de selecţie. Ei nu vor fi luaţi în calcul la numărul de titulari maxim alocat, ci vor fi precizaţi separat pe liste, neputându-se însă depăşi numărul posibil de studenţi pe o destinaţie, în conformitate cu tabelul acordurilor bilaterale. Dacă rezervele (după anunţarea statutului lor) doresc să plece fără finanţare Erasmus, acest lucru e posibil şi trebuie precizat la BPC.
Termenul limită de primire a dosarelor şi formularelor la Biroul Programe Comunitare este 13 iunie 2013, atât pentru titulari, cât şi pentru rezerve (facultatea noastră beneficiază de un număr maxim de 16 titulari, precum şi un număr de rezerve ce vor fi ierarhizate în urma selecţiei). Este posibil ca unele dintre universităţile partenere să aibă un termen limită de înscriere (eventual on-line) mai devreme de această dată, termen ce va trebui respectat, astfel încât sfătuim pe studenţii selectaţi să intre pe site-urile universităţilor unde vor efectua mobilitatea pentru a verifica acest termen.
ATENŢIE! Programul ERASMUS acordă pentru stagiile de studiu un sprijin instituţional şi financiar. Bursa pe care o veţi primi poate să nu acopere în întregime costurile (grant minim garantat 300 Euro/lună, pentru maxim 4 luni de finanţare/bursier; există posibilitatea suplimentării sumei, la fel ca în anii anteriori, în condiţiile în care vor exista fonduri suficiente). Suma de bani acordată reprezintă un subsidiu. La suplimentarea acestei sume, e de dorit să contribuiţi din surse proprii.
Anunţul selecţiei şi lista destinaţiilor valabile pentru anul universitar 2013-2014 pot fi consultate şi descărcate de pe site-ul facultăţii.
Responsabil ERASMUS,
Lect. Dr. Cristian Iftode
Bucharest Colloquium in Analytic Philosophy 2013: NEW DIRECTIONS IN THE PHILOSOPHY OF PHYSICS
Bucharest Colloquium in Analytic Philosophy 2013: NEW DIRECTIONS IN THE PHILOSOPHY OF PHYSICS
24-26 May 2013
Robert Batterman (Pittsburgh)
Brigitte Falkenburg (Dortmund)
Don Howard (Notre Dame)
Sorin Bangu (Bergen)
Robert Batterman (Pittsburgh)
Katherine Brading (Notre Dame)
Jeremy Butterfield (Cambridge)
Brigitte Falkenburg (Dortmund)
Don Howard (Notre Dame)
James Ladyman (Bristol)
Antigone Nounou (Athens)
Ilie Parvu (Bucharest)
Iulian Toader (Bucharest)
Andreea Esanu (Bucharest)
Dana Jalobeanu (Bucharest)
Sebastian Mateiescu (Bucharest)
Gheorghe Stefanov (Bucharest)
Iulian Toader (Bucharest)
Curs optional: Ce este înţelegerea? Relaţii dintre raţiunea teoretică şi raţiunea practică
Intelegerea – ratiune teoretica si practica – fisa cursului (PDF)
Curs opţional, 2 ore săptămânal: Ce este înţelegerea? Relaţii dintre raţiunea teoretică şi raţiunea practică
(Mircea Flonta, Gheorghe Ştefanov, Iulian Toader)
Cursul abordează tema fundamentală a înţelegerii, pe fundalul relaţiilor dintre raţiunea teoretică şi raţiunea practică. Textele propuse ilustrează emergenţa istorică şi elaborarea teoretică a problematicii, precum şi câteva contribuţii semnificative pentru stadiul actual al cercetării. Printre autorii ale căror texte vor fi discutate menţionăm pe Aristotel, Imanuel Kant, Max Weber, Otto Neurath, Edmund Husserl, Werner Heisenberg, Ludwig Wittgenstein, Clifford Geertz, Georg Henrik von Wright, Gilbert Harman şi Christine Korsgaard.
PRECONDIŢII: Se presupune că participanţii la curs au urmat un curs de introducere în filosofie, precum şi un curs introductiv de gândire critică şi argumentare.
TEMATICA:
- Statutul cunoaşterii ştiinţifice, al înţelepciunii practice şi al înţelegerii intelectuale în concepţia aristotelică asupra virtuţilor dianoetice – Aristotel, Etica Nicomahică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988, Cartea VI, pp. 134-144, 146-152.
- Raţiune pură şi raţiune practică la Kant. Problema unităţii raţiunii. – Immanuel Kant, Critica raţiunii pure, Editura Iri, Bucureşti, 1998, Canonul ratiunii pure, pp. 569-588; Immanuel Kant, Critica raţiunii practice, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972, Prefaţa, pp. 89-98 sus.
- Fapte şi valori în ştiinţă – Max Weber, „Science as a Vocation”, în H. H. Gert, C. Wright Mills (editori), From Max Weber: Essays in Sociology, Routledge and Kegan Paul, Londra, 1967, pp. 137-156.
- Critica fundaţionalismului empirist şi rolul deciziilor practice în ştiinţă – Otto Neurath, „The Lost Wanderers of Descartes and the Auxiliary Motive (On the Psychology of Decision)”, în Otto Neurath, Philosophical Papers 1913-1946 (editat de R. S. Cohen şi M. Neurath), Reidel, Dordrecht, 1983, pp. 1-12.
- Simplitate şi conservatorism – idealuri ale raţiunii teoretice sau ale raţiunii practice? – Gilbert Harman, „Practical Aspects of Theoretical Reasoning”, în Alfred R. Mele şi Piers Rawling (editori), The Oxford Handbook of Rationality, Oxford University Press, Oxford, 2004, pp. 45-56.
- Ştiinţa şi problemele vieţii omeneşti în concepţia fenomenologiei lui Husserl – Edmund Husserl, „Criza ştiinţelor ca expresie a crizei existenţiale radicale a umanităţii europene”, în Mircea Flonta (editor), Filosoful – rege?, Editura Humanitas, Bucureşti, 1992, pp. 15-31.
- Explicaţie teoretică şi înţelegere – Georg Henrik von Wright, Explicaţie şi înţelegere, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995, Cap. 1 – „Două tradiţii”, pp. 25-53; Cap. 3 – „Intenţionalitate şi explicaţie teleologică”, pp. 98-141.
- Înţelegerea în ştiinţa teoretică a naturii – Werner Heisenberg, „Conceptul de «înţelegere» în fizica modernă”, în W. Heisenberg, Partea şi întregul, Editura Humanitas, Bucureşti, 2008, pp. 43-62.
- Înţelegerea unei practici – Ludwig Wittgenstein, „Remarks on Frazer’s Golden Bough”, în Ludwig Wittgenstein, Philosophical Occasions 1912-1951 (editat de James Klagge şi Alfred Nordmann), Hackett Publishing Company, Indianapolis & Cambridge, 1993, pp. 119-155; Clifford Geertz, „Deep play: notes on the Balinese cockfight”, în C. Geertz, The Interpretation of Cultures, Basic Books, New York, 1973, pp. 412-453.
- Provocarea sceptică adresată raţiunii practice – Christine M. Korsgaard, „Skepticism about Practical Reason”, The Journal of Philosophy, Vol. 83, No. 1. (Jan., 1986), pp. 5-25.
EVALUARE: Nota finală va fi obţinută pe baza participării active la întâlniri (40%), a unei prezentări realizate de către studenţi în cadrul seminarului (20%) şi a unui eseu (40%). Studenţilor li se oferă posibilitatea de a participa la un colocviu online, organizat la încheierea activităţii în cadrul
Jurnalului Departamentului de Filosofie Teoretică, aflat la adresa:
http://filosofieteoretica.wordpress.com/
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:
- Herbert Schnädelbach, „Raţiunea”, în H. Schnädelbach şi E. Martens (editori), Filosofie. Curs de bază, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1999, pp. 61-90.
- Robert Nozick, The Nature of Rationality, Princeton University Press, Princeton, New Jersey, 1993.
- Robert Audi, The Architecture of Reason: The Structure and Substance of Rationality, Oxford University Press, Oxford, 2002.
- Alfred R. Mele şi Piers Rawling (editori), The Oxford Handbook of Rationality, Oxford University Press, Oxford, 2004.
David Papineau, The Roots of Reason. Philosophical Essays on Rationality, Evolution, and Probability, Oxford University Press, Oxfod, 2006. - Wallace, R. Jay, „Practical Reason”, în The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Summer 2009 Edition), Edward N. Zalta (ed.), http://plato.stanford.edu/archives/sum2009/entries/practical-reason/
„Există filosofia adevărată?“ Mircea Flonta conferențiază la ICR
Institutul Cultural Român continuă seria Conferințelor ICR miercuri, 20 februarie 2013, ora 18.00, cu prelegerea „EXISTĂ FILOSOFIA ADEVĂRATĂ? Formele de viață filosofică între exclusivism și toleranță” susținută de prof.univ.dr. Mircea Flonta.
Există un singur fel, cel corect, de a face filosofie sau există mai multe practici filosofice, fiecare având propriile criterii de excelență? Care este „filosofia adevărată”: construcția de sistem, analiza conceptuală, reflecția liberă sau cercetarea academică? Putem vorbi de Filosofie (cu majusculă)? Există o definiție a filosofiei? Acestea sunt câteva din întrebările care vor face obiectul conferinței domnului prof. univ. Mircea Flonta.
Profesor al Facultății de Filosofie, membru corespondent al Academiei Române, Mircea Flonta a publicat numeroase cărți și articole de epistemologie, metafilosofie și filosofia biologiei. A tradus opere ale unor autori ca David Hume, Immanuel Kant, Albert Einstein, Moritz Schlick, Karl Popper şi Ludwig Wittgenstein. Cea mai recentă carte publicată este 20 de întrebări și răspunsuri despre Immanuel Kant (Humanitas, 2012).
Conferința va avea loc la sediul ICR din Aleea Alexandru nr. 38. Accesul publicului este liber.
Concursul anual de eseuri filosofice pentru elevi
CONCURSUL ANUAL DE ESEURI FILOSOFICE
PENTRU ELEVI
Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti inaugurează Concursul Anual de Eseuri Filosofice pentru Elevi. Cele mai bune douăzeci de eseuri vor fi postate pe site-ul Facultăţii.
Concursul se adresează în principal elevilor pentru care e prevăzut în curriculum studiul Filosofiei în anul şcolar curent (clasa a XII-a); dar sunt bineveniţi şi elevii din clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a, dacă, printre autorii lor preferaţi au apărut, în ultimul timp, şi filosofi.
Pentru prima ediţie, Facultatea noastră nu propune o temă anume, dând concurenţilor posibilitatea ca, împreună cu profesorii coordonatori şi în funcţie de afinităţile şi interesele lor de studiu, de stadiul lecturilor filosofice etc., să decidă despre ce şi cum vor trata în eseu, dar respectând normele din Ghidul pentru redactarea unui eseu filosofic.
Un elev se poate înscrie în concurs cu un singur eseu.
Termenul limită de trimitere a eseurilor este 15 martie 2013. Eseurile, împreună cu Formularul de inscriere completat, vor fi trimise, ca documente ataşate, la adresa de e-mail: concursfil@ub-filosofie.ro
Evaluarea eseurilor se va face, după metoda anonymous peer review, de către profesorii din facultatea noastră. Fiecare eseu va fi citit de doi profesori, independent unul de altul, şi va fi notat pe o scară de la 1 la 20.
Rezultatele finale vor fi comunicate în săptămâna 1-5 aprilie 2013. Nu se primesc contestaţii.
Preşedintele Comisiei de Evaluare a Eseurilor,
Prof. univ. dr. Romulus Brâncoveanu,
Decanul Facultăţii de Filosofie
Coordonatorul concursului,
Lector dr. Marin Bălan

