Seminarul CELFIS din 7 mai il are ca invitat pe:
Jurg Steiner, (University of Bern)
Deliberative democracy. Theory and Praxis
Seminarul CELFIS are loc in fiecare miercuri, de la ora 18, in amfiteatrul Titu Maiorescu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucuresti (Splaiul Independentei 204).
Joi, 8 mai 2014, începând cu ora 17, Centrul de Cercetare în Etică Aplicată vă invită să dezbateți, alături de lectorul Alexandru Lucinescu și criticul Radu Dudău, tema Rolul motivaţiei în definirea intervenţiei umanitare. O analiză din perspectiva eticii virtuții. Mai multe detalii.
Abstract: Motivația actorilor internaționali trebuie inclusă în definiția intervenției umanitare? În mod particular, voi urmari să identific rolul pe care îl poate juca etica virtuții în formularea unui răspuns la această întrebare. Voi discuta principalele obiecții față de includerea motivului agentului în definiția intervenției umanitare, insistând asupra argumentului potrivit căruia statele nu pot acționa dezinteresat. Voi argumenta că excluderea motivației pur umanitare a agentului din definiția intervenției umanitare echivalează cu respingerea deontologismului
în forma sa clasică și asumarea unei perspective utilitariste de tip probabilist sau actualist ori acceptarea unei anumite versiuni de etică a virtuții, așa cum este cea elaborată de Michael Slote. În partea finală a prezentării voi pune în evidență faptul că, în domeniul intervenției umanitare, etica virtuții de tipul celei propusă de Slote ar trebui preferată ambelor variante de utilitarism deoarece aceasta este compatibilă cu a definiție a intervenției umanitare ce are avantaje care nu se regăsesc în cazul definițiilor concurente.
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE FILOSOFIE
Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (CCIIF)
Asociația Doctoranzilor și Cercetătorilor în Filosofie (ADCF)
CONFERINȚA NAȚIONALĂ STUDENȚEASCĂ
PROGRAM PROVIZORIU
Amfiteatrul Constantin Rădulescu Motru (CRM)
Deschiderea oficială
9.00-9.45
Discursuri inaugurale
Panel I : Condiții postmoderne ale Subiectului. Alteritate și Subiectivitate
9.45-11.45, Moderator : Prof.Dr. Viorel CERNICA
Alexandru Ștefan CĂLIN (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie), “Howl” și subiectitatea postmodernă
Oana ȘERBAN (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie), O persoană își închipuie că iartă un subiect. Trei tratate despre restul iertării: Jankelevitch, Derrida și Levinas, despre impardonabilul ipseității, în afara Subiectului
Iulia MOISEI (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie), Anonimul Altul. Era cartesiană fără cartesianism.
Roxana TRANDAFIR (Universitatea din București, Facultatea de Limbi Străine), Subiectivitate si responsabilitate etică sau faptul-de-a-fi-pentru-altul
11.45-12.00, Pauză de cafea
Panel II : Subiectitate și Capitalism. Orizonturi critice
12.00-13.30, Moderator : Conf.Dr. Laurențiu STAICU
Cătălin ȘICLOVAN (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie), De ce investirea în capitalul uman poate produce creștere economică ? O critică a instituțiilor
Mihai-Lucian BÂRSAN (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie), Direcțiile noi și vechi ale dezvoltării tehnologice
Alexandru DUMITRAȘCU (Central European University-Budapesta, Ungaria), Subiectul și capitalul în epoca neoliberală: despre relația dintre sinele întreprinzător și forma pe care o ia munca în capitalismul contemporan
13.30-14.00 Pauză de masă
Panel III : Identitate, sineitate si corporalitate
14.00-15.30 Moderator : Conf.Dr. Laurențiu STAICU
Delia MIHALACHE (Universitatea din București, Facultatea de Limbi și literaturi străine), Marius Iulian MIHĂILESCU (Universitatea din București, Facultatea de Matematică și Informatică), Conștiința cibernetică, identitate în absența corporalității
Ilinca DAMIAN (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie), Tatuajul ca manifestare a corpului prezent
Gorun MANOLESCU (Computer Sharing Bucureşti) Sinele: deconstrucţie şi identitate
15.30-15.45, Pauză de cafea
Panel IV : Subiectul ca Ego. Perspective fenomenologice
15.45-17.45 Moderator : Prof.Dr. Viorel CERNICA
Ioan DRĂGOI, (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie), Constituirea istoricității lui ,,cine se spune pe sine eu”
Alexandru-Gabriel STAN, (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie), Absenţa absenţei în identitatea personală
Mihaela-Cătălina CONDRUZ (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie), Fenomen vs fenomenalitate. Schiță pentru o posibilă „destrucție” a ego-ului husserlian
Remus BREAZU (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie), Observații privind eul pur în fenomenologia lui Husserl
17.45-18.00, Pauză de cafea
Panel V : Subiect și individ. Identitatea Celuilalt
18.00-19.30 Moderator : Prof.Dr. Viorel CERNICA
Raluca BUJOR, (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie), Subiect vs. Individ – o încercare de soluționare din perspectiva unei filosofii expresiviste
Alexandru BEJINARIU (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie), Individ şi subiect. Despre şansele recuperării individului în discursul fenomenologic la persoana întâi
Daniela TARBĂ, (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie), Problematica subiectului într-o fenomenologie a Celuilalt. Levinas şi fenomenul iubirii
Panel VI : Deconstrucția Subiectului- Experiment
19.30-20:00 Mrd. Oana ŞERBAN
Alexandru BEJINARIU, Remus BREAZU, Raluca BUJOR, Dana CAZACU, Dana TARBĂ (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie), Cinci Subiecți în jurul unei pete de cafea
Filosofia practicată în mod profesionist se exercită, încă de la Aristotel încoace, în interiorul unui limbaj propriu ce cuprinde, alături de o „gramatică” internă, multiple și variate înțelesuri filosofice cristalizate în marile opere de reflecție ale tradiției, în jurul cărora „gravitează” mai toate tematizările și propunerile constructive din gândirea filosofică actuală.
Așa se explică faptul, aparent banal, că în genere orice construcție filosofică nouă începe cu cercetarea limbajului filosofiei însăși, venit prin tradiție, întrucât aceasta posedă, pentru profesioniștii creativi ai domeniului, proprietatea miraculoasă de a fi autogenerativ. De aici și ideea larg împărtășită, de toți iubitorii gândirii reflexive, profesioniști sau nu, că orice propunere filosofică nouă trebuie văzută în contextul unei tradiții permanent schimbate.
Vom tematiza printr-o dezbatere această idee, producerea noului în filozofie prin (re)interpretarea marii tradiții filosofice, luând ca pretext o amplă sinteză logico filosofică, de o mare profunzime conceptuală și teoretică, expusă în lucrarea Judecată și timp. Fenomenologia judicativului, aparținând cunoscutului profesor universitar Viorel Cernica și apărută de curând la Editura Institutul European.
Lucrarea sintetizează nu doar o tradiție bimilenară de dezbateri filosofice în jurul temei judecății (cum se știe, forma oricărei cunoașteri), ci și cercetările autorului care, de mai bine de un deceniu și jumătate, a încercat în diverse texte publice, cărți, articole și studii, să deslușească motivul centralității acestei teme în gândirea marilor filosofi, Aristotel, Kant, Heidegger, care au avut ceva nou de spus în gândirea europeană. „Am folosit de-a lungul timpului, spune Viorel Cernica în chiar deschiderea volumului, în unele texte publicate, termeni (de exemplu <dictatura judicativului>, <judicativ constitutiv>, <formalizarea logosului etc.> și chiar unele idei în orizontul de cercetare al aceste lucrări. Însăși tema de bază a acesteia, anume determinarea judicativă a gândurilor, rostirilor și făptuirilor noastre, a fost anunțată cu diverse ocazii, prin referiri la condițiile în care ea poate fi formulată sau la unele <efecte> teoretice și rezultate aplicative ale sale”.
Ce înseamnă „judecată” în lumina gândirii contemporane și care sunt implicațiile teoretice ale cercetărilor filosofice întreprinse de către d-l prof. univ. Viorel Cernica în această tematică logico-filosofică? Aceasta e întrebarea principală la care va încerca să răspundă dezbaterea pe care Izvoarele de filozofie v-o propune în această săptămână.
Sursa: http://izvoaredefilosofie.radiocultura.ro/2014/04/editia-din-3-mai-2014-relecturi-ale.html
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE FILOSOFIE
Vă invită la conferinţa
Knowing How to Talk About What Cannot Be Said. Objectivity and Epistemic Situatedness
SUSŢINUTĂ DE
Dr Roxana Baiasu
Faculty of Philosophy, Oxford University
Institute of Philosophy, Vienna University
Conferinţa va avea loc Marţi 6 MAI 2014, ORELE 16.00
AMFITEATRUL MIRCEA FLORIAN
