conf. dr. Dana Jalobeanu

(dana.jalobeanu@celfis.ro)

Acesta este un curs optional construit pentru studenții din anul III filosofie teoretică, însă deschis tuturor studenților care doresc să participe. Este un curs introductiv care urmărește să ofere studenților elementele de bază pentru munca de cercetare (citirea de surse primare, investigarea surselor secundare, întocmirea unei bibliografii, formularea de întrebări relevante etc.).  Conținutul cursului variază de la un an la altul, însă bibliografia și tematica sunt construite în așa fel încât să încercăm împreună să răspundem la următoarele întrebări.

Întrebări de pornire:

Cum (şi când) s-a născut ştiinţa modernă? În ce condiţii, sub ce auspicii şi cu ce caracteristici? Ce factori au contribuit la transformarea filosofiei naturale în ştiinţa modernităţii timpurii? În ce relaţii s-a aflat filosofia naturală cu celelalte discipline producătoare de cunoaștere? (istoria naturală, matematicile, mecanica, teologia și metafizica).

Unele dintre personajele și poveștile despre care va fi vorba la acest curs vă sunt deja familiar. Vom vorbi despre Francis Bacon, Rene Descartes, Robert Boyle, Galileo Galilei, Isaac Newton. Vom citi fragmente din marile opere filosofice ale modernității. Însă perspectiva noastră va fi, probabil, inedită. Vom încerca să lucrăm cu categoriile actorilor și să privim marile transformări filosofice despre care știm, azi, că au dus la nașterea științei moderne, din perspectiva celor care le-au trait (și, în parte, le-au provocat).

Prezentare generală

Acesta este un curs optional adresat în special studenților din anul III Filosofie teoretică, însă deschis oricăror studenți interesați ai Universității din București. E un curs interdiscplinar, cuprinzând elemente de istoria filosofiei, istoria și filosofia științei și istoria ideilor. Studenții care doresc să urmeze acest curs sunt rugați să mă contacteze direct (dana.jalobeanu@celfis.ro). Materialele și tematica cursului variază de la un an la altul. Vedeți mai jos câteva dintre temele de care ne-am ocupat în ultimii ani.

 Domeniul din care face parte cursul

Domeniul din care face parte este un domeniu foarte vizibil pe plan international sub numele de early modern philosophy sau early modern thought. Bibliografia acestui curs conține câteva dintre operele fundamentale ale modernității (Bacon, The Advancement of Learning și Noua Atlántida, Descartes, Principiile filosofiei și fragmente din tratatele științifice, Newton, fragmente din Principia) și câteva dintre operele (fundamentale) dar mai puțin cunoscute care au definit canonul modernității timpurii (vezi lista de mai jos).

Ne vom concentra asupra relațiilor dintre disciplinele modernității timpurii, încercând să vedem cum își defineau termenii (și domeniul de activitate) filosofii din secolul al XVII-lea. Ne vom întreba ce este filosofia naturală (din perspectiva celor ce o practicau) și în ce relații se afla ea cu alte științe, precum geometria, mecanica, fizica sau teologia.

Abordare:

Cursul propune o abordare istorico-filosofică, cu accent pe problemele cu potenţial filosofic şi semnalând problemele interesante de filosofia ştiinţei care se nasc în textele studiate. Cursul urmărește să încurajeze studentul să abordeze texte primare și să ghideze lecturile de seminar și investigațiile în literatura filosofică a secolului al XVII-lea.

Tematica cursului:

Temele cursului si bibliografia variaza de la un an la altul. Mai jos, găsiți o listă de teme de care ne-am ocupat de-a lungul anilor. În fiecare an, propun studenților, la început de semestru, un plan orientativ. Acest plan este pus pe masa pentru discutie. Studentii care doresc sa propuna teme sau sugestii bibliografice sunt rugati sa imi scrie (dana.jalobeanu@celfis.ro). Stabilirea definitive a listei de texte pentru seminar se face în a treia săptămână de școală.

În măsura posibilităților, încerc să invit în fiecare an unul-doi vorbitori invitați în cadrul prelegerilor de curs și la seminar, pentru a suplimenta expertiza mea cu alte tipuri de expertiză sau cu alte perspective. De asemenea, o parte dintre prelegerile de la seminarul CELFIS completează și adaugă noi perspective autorilor sau temelor discutate la curs. Studenții sunt încurajați să suplimenteze activitățile de curs cu prezența (activă) la seminarul CELFIS.

Cerințe

Cursul va consta dintr-o serie de prelegeri în care se vor oferi elementele necesare pentru a lucra împreună pe texte, la seminar. Prezența la seminar este obligatorie și face parte integrantă din evaluarea studenților. O bună parte din bibliografia de seminar va fi în limba engleză (vom încerca să folosim traduceri, acolo unde este cazul). În anumite cazuri și prelegerile de curs și discuțiile la seminar se vor desfășura în limba engleză (în funcție de invitați sau în funcție de prezența unor student Erasmus).

Evaluare

Sistemul de evaluare va consta din acordarea de puncte pentru îndeplinirea unor sarcini academice, pe parcursul semestrului. Cursul se va încheia cu un examen de tip colocviu. Studenții care au peste 80 de puncte din activitatea de seminar pot allege să nu intre în colocviul de evaluare finală. Mai multe despre sistemul de puncte aici: Sistem de punctare

Despre plagiat:

Plagiatul constituie o infracțiune. Probabil cea mai gravă infracțiune din lumea academică. Și, spre deosebire de toate celelalte infracțiuni, nu se prescrie niciodată (ci te urmărește toată viața).

Teme și planuri de curs

Mai jos găsiți descrirea câtorva cursuri dintre cele pe care le-am ținut în anii trecuți, ca și a cursului din acest semestru. Pentru mai multe informații aștept întrebările voastre 🙂

(dana.jalobeanu@celfis.ro)

 

 

Course 2015-2016

World Makers: Early Modern Philosophers and their Creation

Wednesday 14-18

Invited speakers: Kirsten Walsh (Post-doctoral fellow, Institute for Research in the Humanities), Michael Deckard (Fullbright Fellow, University of Bucharest)

 

This is a third year optional course designed for the students following the module of theoretical philosophy (but other students, graduates or undergraduates are welcome to attend). The main aim of the course is to discuss the major figures, ideas and debates of the scientific revolution. We will focus on some of the important scientific and philosophical figures who contributed to the “scientific revolution” of the sixteenth and seventeenth century. Here are some of the questions we are going to ask: What does it mean to be a natural philosopher? Are there philosophical/scientific roles? Is natural philosophy a profession, a vocation or a (Christian) duty? How many competing philosophical roles there are? Are they fundamentally different (say: the Aristotelian and the proponents of the “new” philosophy). Do all natural philosophers have something in common?

Our work hypothesis is that most of the proponents of the “new” natural philosophy (early modern science) were world-makers: they aimed to replace the traditional view of the universe; they aimed to reform the received knowledge, and sometimes also the received social and intellectual roles of knowledge makers. Our discussion will focus on some primary texts. We will especially look for how natural philosophers reflected on their public role when engaging in “world-making.” What did they claim they were doing? How did they justify the attempt to replace the “old, received view of the world” with a “new philosophy”?

The course will consist of one hour lecture and three hours of seminar. Course and seminars will mainly consist of discussions. Each meeting will concentrate on two readings: a primary source and a secondary source (supplementary reading material can be found in the associated folder in the common drop-box). Each seminar will begin with a 20 minutes presentation of an author/representative figure of the scientific revolution and will continue with a discussion of the texts. Students are required to write and prepare such presentations (ppt. also required), trying to set the required readings in a historical context aiming to facilitate de understanding.

Syllabus: course plan natural philosophy

Primary bibliography:

Selected texts by Nicolaus Copernicus, Johannes Kepler, Galileo Galilei, Francis Bacon, Rene Descartes, Isaac Newton, Gottfried Wilhelm von Leibniz (and many others, see the drop-box folder).

Secondary bibliography (selections):

Freudenthal, Gad. 1983. Theory of Matter and Cosmology in William Gilbert’s De magnete. ISIS 74 (1):22-37.

Gatti, Hilary. 2002. Giordano Bruno and Renaissance Science: Broken Lives and Organizational Power. Cornell University Press.

Jalobeanu, Dana. 2010. Experimental Philosophers and Doctors of the Mind: the Appropriation of a Philosophical Tradition. In Nature et surnaturel. Philosophies de la nature et metaphysique aux XVI-XVIIeme siecles, eds. Vlad Alexandrescu, and Robert Theis, 37-63. Georg Olms.

Jalobeanu, Dana. 2015. The Art of Experimental Natural History: Francis Bacon in Context. Foundations of Modernity. Bucharest: Zeta Books.

Jalobeanu, Dana. 2011. Casa lui Solomon sau fascinatia utopiei. Bucharest: ALL.

Jalobeanu, Dana, and Peter R. Anstey. 2011. Vanishing matter and the laws of motion : Descartes and beyond. Routledge studies in seventeenth-century philosophy, vol. 13. New York: Routledge.

Koyré, Alexandre. 1958. From the closed world to the infinite universe. Library of Alexandria.

Miller, David Marshall. 2014. Representing space in the scientific revolution. Cambridge University Press.

Omodeo, Pietro Daniel. 2014. Copernicus in the Cultural Debates of the Renaissance: Reception, Legacy, Transformation. Brill.

Pumfrey, Stephen. 2011. ‘Your astronomers and ours differ exceedingly’: the controversy over the ‘new star’ of 1572 in the light of a newly discovered text by Thomas Digges. British Journal for the History of Science 44:29-60.

 

 Course plan 2014-2015

Filosofia naturală și celelalte discipline producătoare de cunoaștere în modernitatea timpurie

Cursul își propune să investigheze și să discute locul filosofiei naturale pe „harta cunoașterii” în modernitatea timpurie. Vom urmări în special relațiile filosofiei naturale cu celelalte științe (matematica, matematicile mixte (optica, astronomia, mecanica, muzica…), astrologia, alchimia, metafizica și teologia). Cursul este structurat în trei module și propune o combinație de surse primare și surse secundare. Prelegerile de curs sunt însoțite de discuții, iar seminarul este organizat sub forma unui grup de lectură.

Plan de curs 2014-2015 (propunere)

NB. Această propunere de plan de curs și seminarul afferent este supusă discuției de la primul curs (Marți 6 octombrie). În urma acestei discuții, planul va fi updatat și adoptat ca document de lucru, de comun accord între studenți și profesori. El va constitui documentul de lucru pentru întregul semestru.

 

MODULUL I: FILOSOFIA NATURALĂ PE HARTA DISCIPLINARĂ A MODERNITĂȚII TIMPURII

 1. Arborele cunoasterii: metafizica, filosofie naturala, stiinte speciale

2. Tipuri de filosofie naturală : speculativă și experimentală

3. Relația filosofiei naturale cu alte discipline (I) : istoria naturală

4. Relația filosofiei naturale cu alte discipline (II) : matematica și mecanica

5. Relația filosofiei naturale cu alte discipline (III) : teologia

 

Evaluare intermediara: seminar organizat sub forma unei dezbateri pe teza secularizarii stiintei moderne

Tema dezbaterii (teza Cunningham): Filosofia naturala s-a nascut si a evoluat ca o disciplina „despre Dumnezeu” (din cauze secunde)

 

MODULUL II : CATEGORII ISTORIOGRAFICE ȘI PROBLEMA ORIGINILOR ȘTIINȚEI MODERNE

2. Istoriografia tradițională și categoria istoriografică a Revoluției Științifice

3. Revoluții, paradigme și mutații conceptuale : modele istoriografice alternative

4. Filosofie naturala si stiinta moderna timpurie (early modern science): harta unui domeniu si istoria unei discipline recente

 

Planificarea întâlnirilor

6 octombrie – Introducere și prezentarea domeniuluoi

7 octombrie: Câteva teme importante ale filosofiei natural

20 octombrie: Filosofia naturală și filosofia naturii. Terminologie și istoricul domeniului. Filosofia naturală tradițională.

21 octombrie: Seminar Noua Atlantida (1): clarificări conceptuale și contextuale

27 octombrie: Francis Bacon și reforma filosofiei naturale. Arborele filosofiei și relația între discipline

28 octombrie: Seminar Noua Atlantida (2)

3 noiembrie: Relația filosofiei naturale cu alte discipline: istoria naturală și construcția inductive a filosofiei naturale.

4 noiembrie: Francis Bacon, Cele două cărți despre excelența și progresul cunoașterii (187-195, 217-246; vezi materialul in drop-box)

10 noiembrie: Relația filosofiei naturale cu alte discipline: matematica și mecanica

11 noiembrie: Descartes, Principiile filosofiei partea a II-a, fragmente și Roger Cotes, prefața la ediția a II-a a Newton, Principiile matematice ale filosofiei naturale.  Lecturi suplimentare: Dana Jalobeanu, The nature of body, Routledge Handbook of British natural philosophy in the seventeenth century

 

Bibliografie primara

Francis Bacon, Cele două cărți despre progresul cunoașterii divine și umane, (traducere și studiu introductiv de Dana Jalobeanu),  Humanitas, 2012.

Jean le Rond d’Alembert, Preliminary Discourse to the Encyclopedia of Diderot, trans. Richard N. Schwab with the collaboration of Walter E. Rex (Chicago: University of Chicago Press, 1995), Part II. http://quod.lib.umich.edu/cgi/t/text/text-idx?c=did;cc=did;rgn=main;view=text;idno=did2222.0001.083

Colin Maclaurin, An Account of Sir Isaac Newton’s Philosophical Discoveries, Etc. London, 1748. (fragmentele din drop-box)

Roger Cotes, Prefața la ediția a II-a a Principiilor matematice ale filosofiei naturale – folosiți ediția Newton, Isaac. „The Principia: Mathematical Principles of Natural Philosophy.” edited by Bernard I Cohen. Cambridge: Cambridge University Press, 1999.

Isaac Newton, Corespondenta cu R. Bentley in Newton, Isaac, and Andrew Janiak. Philosophical Writings. Cambridge Texts in the History of Philosophy.  Cambridge, UK ;: Cambridge University Press, 2004.

Isaac Newton, General Scholium, în Newton, Isaac, and Andrew Janiak. Philosophical Writings. Cambridge Texts in the History of Philosophy.  Cambridge, UK ;: Cambridge University Press, 2004.

 

Bibliografie secundara:

Andrew Cunningham, “How the Principia got its name; or taking natural philosophy seriously”, History of Science, 29, 1991, 377-392

Andrew Cunningham, “The Identity of natural philosophy: a response to Edward Grant”, Early Science and medicine, 2000,

B.J.T. Dobbs,  „Newton as Final Cause and First Mover.” Isis 85, no. 4 (1994): 633-43.

Peter Dear, Discipline and experience: The Mathematical Way in the Scientific Revolution, (Chicago: 1995)

––, Historiography of not-so-recent science, History of Science 50 (2012) 197-211.

Edward Grant, A history of natural philosophy, Cambridge University Press 2007

––,  God and natural philosophy: The late Middle Ages and Isaac Newton, Early Science and Medicine, 2000: 279-298.

Stephen Gaukroger, „The Autonomy of Natural Philosophy.” In The Science of Nature in the Seventeenth Century, edited by Peter Anstey and John Schuster, 131-63. Dordrecht: Springer, 2005.

Dana Jalobeanu,  „The Nature of Body.” In The Oxford Handbook of British Natural Philosophy in Seventeenth Century, edited by Peter Anstey, 213-50. Oxford: Oxford University Press, 2013.

Peter Harrison, Was there a Scientific Revolution ?, European Review, 15 (2007), 445-457

Pamela H. Smith, „Science on the Move: Recent Trends in the History of Early Modern Science.” Renaissance quarterly 62, no. 2 (2009): 345.

Instrumente bibliografice:

Garber, Daniel, and Michael Ayers. The Cambridge History of Seventeenth-Century Philosophy. 2 vols Cambridge ; New York: Cambridge University Press, 1998.

I.F. Cohen, The Scientific Revolution. A Historiographic inquiry, 1994.