Prof. dr. Drăgan Stoianovici

Prof.univ.dr. Drăgan Stoianovici este Profesor Emerit al Universităţii din Bucureşti şi un membru marcant al Departamentului de Filosofie Teoretică. A obţinut titlul de doctor în filosofie în anul 1973 de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, cu o teză despre termenii singulari în logică. Timp de peste patru decenii, a publicat şi predat în domeniile logicii generale, logicii moderne, filosofiei logicii, logicii discursului practic, argumentării şi gândirii critice, precum şi în domeniul logicii juridice. De asemenea, Profesorul Stoianovici a tradus în limba română un număr mare de texte fundamentale din sfera filosofiei teoretice şi a logicii.

 

CURRICULUM VITAE

Născut 1938 în jud Caraş-Severin. Absolvent al Facultăţii de filosofie a Universităţii Bucureşti în 1960. Doctorat în filosofie la Univ. “Al. I. Cuza” din Iaşi, în 1973, cu teza Termenii singulari în logică. Locuri de muncă după absolvirea facultăţii: 1960/61 profesor în învăţământul secundar; 1961-1964 redactor şi traducător la publicaţii ale Academei Române; după 1967, succesiv, asistent, lector, conferenţiar şi profesor la Facultatea de filosofie a Universităţii Bucureşti, Catedra de filosofie teoretică şi logică. Între 1990-2000, profesor invitat al Universităţii Ecologice din Bucureşti.
Activitatea didactică: cursuri şi seminarii de Logică generală, Logică modernă, Logica discursului practic, Filosofia logicii şi Argumentare şi gândire critică la Facultatea de filosofie; timp de mai mulţi ani, Logică juridică la facultatea de drept a Universităţii Ecologice. Conducător ştiinţific de doctoranzi.
Participări cu comunicări la reuniuni ştinţifice internaţionale: Congresul internaţional de logică şi filosofia ştiinţei, Bucureşti 1971; simpozionul “Utopie şi realitate” (Korčula, Iugoslavia, 1970), simpozionul şi atelierul “Karl Popper” (Budapesta, 1995 şi 1996), simpozionul aniversar “Descartes” (Bucureşti şi Tescani, 1996), conferinţa internaţională Popper (Bucureşti, 2002).
Lucrări publicate: Logica modernă vol. I, TUB, 1975; Logica juridică, Paideia, Buc., 1992; Logică generală, Ed. didact. şi pedag., Buc., 1990 (coautor); Logică şi argumentare (manual de liceu, Ed. Sigma, Buc.,2001, coautor); Argumentare şi gândire critică (Editura Univ. Buc., 2005). Editat şi prefaţat câteva crestomaţii şi antologii: Probleme şi exerciţii de logică propoziţională, TUB, 1975; Logică generală (TUB, 1984, 1990); Norme, valori, acţiune (coeditor), Ed. Politică, Buc., 1979), Logica şi dreptul, Ed. Paideia, Buc., 2006); Filosofia lui Karl Popper, Ed. Pelican, 2008).
Mai multe zeci de studii şi articole în periodice de filosofie şi logică (Revista de filosofie, Probleme de logică, Analele Univ. Bucureşti, Studii de drept românesc, Revue roumaine des sciences sociales) şi în volume colective (Teoria cunoaşterii ştiinţifice, 1982; Recherches sur l’Organon, 1971; Logic, language and probablity, Amsterdam, 1973; Autour de Descartes, 1998).
Numeroase traduceri de cărţi de filosofie şi logică din engleză, franceză şi rusă, printre care: A Dictionary of Philosophy, ed. A. Flew; F. E. Peters, Greek Philosophical Terms; The Blackwell Encyclopedia of Political Thought, ed. D. Miller; K. Popper, The Open Society and its Enemies;  B. Russell, A History of Western Philosophy;H.- I. Marrou, Saint Augustin et la fin de la culture antique, Jeanne Hersch, L’étonnement philosophique, A. Vergez şi D. Huisman, Cours de philosophie (ultimele două în colaborare).

1. aug. 2008