de lavi | mai 5, 2014 | Conferinte
Joi, 8 mai 2014, începând cu ora 17, Centrul de Cercetare în Etică Aplicată vă invită să dezbateți, alături de lectorul Alexandru Lucinescu și criticul Radu Dudău, tema Rolul motivaţiei în definirea intervenţiei umanitare. O analiză din perspectiva eticii virtuții. Mai multe detalii.
Abstract: Motivația actorilor internaționali trebuie inclusă în definiția intervenției umanitare? În mod particular, voi urmari să identific rolul pe care îl poate juca etica virtuții în formularea unui răspuns la această întrebare. Voi discuta principalele obiecții față de includerea motivului agentului în definiția intervenției umanitare, insistând asupra argumentului potrivit căruia statele nu pot acționa dezinteresat. Voi argumenta că excluderea motivației pur umanitare a agentului din definiția intervenției umanitare echivalează cu respingerea deontologismului
în forma sa clasică și asumarea unei perspective utilitariste de tip probabilist sau actualist ori acceptarea unei anumite versiuni de etică a virtuții, așa cum este cea elaborată de Michael Slote. În partea finală a prezentării voi pune în evidență faptul că, în domeniul intervenției umanitare, etica virtuții de tipul celei propusă de Slote ar trebui preferată ambelor variante de utilitarism deoarece aceasta este compatibilă cu a definiție a intervenției umanitare ce are avantaje care nu se regăsesc în cazul definițiilor concurente.
de lavi | apr. 30, 2014 | Conferinte
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE FILOSOFIE
Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (CCIIF)
Asociația Doctoranzilor și Cercetătorilor în Filosofie (ADCF)
CONFERINȚA NAȚIONALĂ STUDENȚEASCĂ
Identitate şi Reprezentare -(De)Construcţii (Post)Moderne ale Subiectului
– Ediţia a III-a, 9 mai 2014-
PROGRAM PROVIZORIU
Amfiteatrul Constantin Rădulescu Motru (CRM)
Deschiderea oficială
9.00-9.45
Discursuri inaugurale
Panel I : Condiții postmoderne ale Subiectului. Alteritate și Subiectivitate
9.45-11.45, Moderator : Prof.Dr. Viorel CERNICA
Alexandru Ștefan CĂLIN (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie), “Howl” și subiectitatea postmodernă
Oana ȘERBAN (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie), O persoană își închipuie că iartă un subiect. Trei tratate despre restul iertării: Jankelevitch, Derrida și Levinas, despre impardonabilul ipseității, în afara Subiectului
Iulia MOISEI (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie), Anonimul Altul. Era cartesiană fără cartesianism.
Roxana TRANDAFIR (Universitatea din București, Facultatea de Limbi Străine), Subiectivitate si responsabilitate etică sau faptul-de-a-fi-pentru-altul
11.45-12.00, Pauză de cafea
Panel II : Subiectitate și Capitalism. Orizonturi critice
12.00-13.30, Moderator : Conf.Dr. Laurențiu STAICU
Cătălin ȘICLOVAN (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie), De ce investirea în capitalul uman poate produce creștere economică ? O critică a instituțiilor
Mihai-Lucian BÂRSAN (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie), Direcțiile noi și vechi ale dezvoltării tehnologice
Alexandru DUMITRAȘCU (Central European University-Budapesta, Ungaria), Subiectul și capitalul în epoca neoliberală: despre relația dintre sinele întreprinzător și forma pe care o ia munca în capitalismul contemporan
13.30-14.00 Pauză de masă
Panel III : Identitate, sineitate si corporalitate
14.00-15.30 Moderator : Conf.Dr. Laurențiu STAICU
Delia MIHALACHE (Universitatea din București, Facultatea de Limbi și literaturi străine), Marius Iulian MIHĂILESCU (Universitatea din București, Facultatea de Matematică și Informatică), Conștiința cibernetică, identitate în absența corporalității
Ilinca DAMIAN (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie), Tatuajul ca manifestare a corpului prezent
Gorun MANOLESCU (Computer Sharing Bucureşti) Sinele: deconstrucţie şi identitate
15.30-15.45, Pauză de cafea
Panel IV : Subiectul ca Ego. Perspective fenomenologice
15.45-17.45 Moderator : Prof.Dr. Viorel CERNICA
Ioan DRĂGOI, (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie), Constituirea istoricității lui ,,cine se spune pe sine eu”
Alexandru-Gabriel STAN, (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie), Absenţa absenţei în identitatea personală
Mihaela-Cătălina CONDRUZ (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie), Fenomen vs fenomenalitate. Schiță pentru o posibilă „destrucție” a ego-ului husserlian
Remus BREAZU (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie), Observații privind eul pur în fenomenologia lui Husserl
17.45-18.00, Pauză de cafea
Panel V : Subiect și individ. Identitatea Celuilalt
18.00-19.30 Moderator : Prof.Dr. Viorel CERNICA
Raluca BUJOR, (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie), Subiect vs. Individ – o încercare de soluționare din perspectiva unei filosofii expresiviste
Alexandru BEJINARIU (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie), Individ şi subiect. Despre şansele recuperării individului în discursul fenomenologic la persoana întâi
Daniela TARBĂ, (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie), Problematica subiectului într-o fenomenologie a Celuilalt. Levinas şi fenomenul iubirii
Panel VI : Deconstrucția Subiectului- Experiment
19.30-20:00 Mrd. Oana ŞERBAN
Alexandru BEJINARIU, Remus BREAZU, Raluca BUJOR, Dana CAZACU, Dana TARBĂ (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie), Cinci Subiecți în jurul unei pete de cafea
de lavi | apr. 15, 2014 | Conferinte
Centrul de Cercetare a Istoriei ideilor Filosofice va organiza in luna mai doua evenimente in cadrul Ciclului de Conferinte CCIIF:
23 mai, 18:00- Oana ŞERBAN, Capitalismul artistic: complicităţi şi crize. Estetizarea lumii, pe urmele lui Gilles Lipovetsky
30 mai, 18:00 – Viorel CERNICA, Judecată şi timp. Fenomenologia judicativului – prezentarea cărţii.
Conferintele vor avea loc in Amfiteatrul Mircea Florian al Facultatii de Filosofie
de lavi | apr. 14, 2014 | Conferinte
Educația morală la copii
Invitat: Raluca Petrescu
Critic: Mihaela Săsărman
Moderator: Toni Gibea
În mai toate timpurile educația a reprezentat un subiect de interes. Teme dintre cele mai diverse au preocupat minți luminate de-a lungul a nenumărate secole. Dintre toate aceste frământări, lucrarea de fața își propune a se opri asupra educației morale.
În cadrul cercetării doctorale “Training-ul etic și formarea morală”, am avut printre obiective a delimita noțiunile de educație – învățare – instrucție – formare și a chestiona conexiunea existentă între educație – învățare – instrucție – formare; sau din contra a absenței acesteia.
Astfel, complementar cercetării doctrinare, am întreprins o investigație privind aspectele aplicate ale contextelor de învățare, la nivelul mai multor grupe de beneficiari. Primul demers a fost de a investiga corelarea programelor școlare cu instrumentele și metodele de lucru existente și folosite, la scară largă în sistemul public de învățământ din România; apoi corespondent în unele cazuri de învățământ privat.
Liniile argumentative s-au conturat prin compararea informațiilor strânse în cadrul cercetării aplicate, cu cele indentificate prin analiza particularităților teoretice. În acest sens, intervenția are drept scop atât prezentarea concluziilor conturate în cadrul cercetării, cât și facilitarea unui spațiu de discuție în sfera soluțiilor și a instrumentelor special adaptate pentru a răspunde realității cotidiene din fiecare comunitate.
Scopul final este acela de a oferi agenților implicați un suport calitativ pentru racordarea sistemului de învățământ din România la strategiile dezvoltării durabile. În egală măsură, sper ca argumetele expuse să deschidă cât mai curând și mai concret o preocupare constantă a actanților în acest domeniu.
– See more at: http://www.ccea.ro/dezbaterile-de-joi-seara-educatia-morala-la-copii/#sthash.owD9jFkQ.dpuf