Gabriel Vacariu – “Did Markus Gabriel (Bonn University) plagiarize my ideas?”
Wednesday, 27th November 2013, 18.00-19.00, Department of Philosophy, University of Bucharest, lecturer Gabriel Vacariu will present:
Wednesday, 27th November 2013, 18.00-19.00, Department of Philosophy, University of Bucharest, lecturer Gabriel Vacariu will present:
PROGRAMUL CONFERINŢEI NAŢIONALE
„PĂRINTELE DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGIE ŞI FILOSOFIE”
28 NOIEMBRIE 2013
Facultatea de Filosofie
Sala doctorală
SECŢIUNEA I
Deschiderea conferinţei:
Rectorul Universităţii din Bucureşti, Prof. univ. dr. Mircea Dumitru
9:00 – 11:00, Moderator: Prof. univ. dr. Gheorghe Vlăduţescu
Preot Prof. univ. dr. Ştefan Buchiu – Catafatism şi apofatism în opera Părintelui Dumitru Stăniloae
Preot Prof. univ. dr. Ion Popescu – Fiinţă şi timp la Heidegger şi la Părintele Dumitru Stăniloae
Prof. univ. dr. Constantin Enăchescu – Om-Persoană în teologia Părintelui Dumitru Stăniloae. Schiţa unei antropologii
Preot Prof. univ. dr. Gheorghe Holbea – Itinerar filocalic
Conf. univ. dr. Adrian Lemeni – Contribuţii apologetice ale teologiei Părintelui Stăniloae şi relevanţa acestora pentru contextul actual
Pauză de cafea: 11:00 – 11:30
11:30 – 14:00
Prof. univ. dr. Alexandru Boboc – Transcendenţa la Părintele Dumitru Stăniloae – interpretare teologică şi metafizică
Prof. univ. dr. Angela Botez – Gânditori români despre filosofia religiei: Dumitru Stăniloae, Nichifor Crainic, Vasile Băncilă
Dr. Victor Botez – Interviu cu Dumitru Stăniloae – Teolog panortodox de dimensiune europeană
Preot Dr. Cristian Popa – Actualitatea operei publicistice a Părintelui Dumitru Stăniloae
Prof. univ. dr. Gheorghe Vlăduţescu – Stăniloae şi Blaga
SECŢIUNEA II
16:00 – 18:30 – Moderator: Conf. univ. dr. Savu Totu
Prof. univ. dr. Mihai D. Vasile – Hermeneutica erorii de definire a liturghiei la Părintele Dumitru Stăniloae
Dr. Octavian Buda – Două polemici: Stăniloae – Blaga şi Bultmann – Jaspers. O abordare comparată
Preot Drd. Marin Dan Ionaşcu – Părintele Stăniloae despre Sfântul Maxim Mărturisitorul
Dr. Sebastian Mateiescu – Metafizica logoilor în gândirea Părintelui Dumitru Stăniloae
Asist. univ. drd. Laurenţiu Gheorghe – Iubirea – structurarea Sfintei Treimi la Părintele Dumitru Stăniloae
Mrd. Oana Şerban – Existenţă monopersonală şi comuniune interpersonală în constituirea Persoanei: Logos şi Iubire în teologia dogmatică a Părintelui Dumitru Stăniloae
Conf. univ. dr. Savu Totu – Dimensiuni personaliste ale abordării temeiurilor icoanei în teologia Părintelui Stăniloae
Seminarul CELFIS de miercuri, 20 noiembrie, o are ca invitat pe
Constanta Vintila Ghitulescu (Institutul de Istorie), cu prelegerea: Scrierea istoriei intre adevar si fictiune. Studiu de caz: In „cautarea fratilor nostri Europeni” (sec. XVIII-XIX).
Seminarul CELFIS are loc, ca de obicei, miercuri de la ora 18 in amfiteatrul Titu Maiorescu, la Facultatea de Filosofie.
Universitatea București – Facultatea de Filosofie
Academia Română – Secția de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie
Simpozion
Centenar – Principia Mathematica
Sala de Consiliu
Academia Română,
Calea Victoriei 125
Orele 10:00 – 12:00
Marți 12 noiembrie 2013
București
Program
Cuvânt de deschidere – Acad. Alexandru Surdu, Președintele Secției de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie
Semnificația filosofico-metodologică a logicismului – Acad. Alexandru Surdu
Logica matematică a lui Bertrand Russell după 100 de ani – Prof. dr. Mircea Dumitru, Rectorul Universității din București
Wittgenstein despre filosofia russelliană a matematicii – Prof. dr. Mircea Flonta, Membru corespondent al Academiei Române
Carnap despre semnificația filosofică a logicismului – Acad. Alexandru Boboc
Miercuri, 13 noiembrie, invitatul seminarului CELFIS este
Daniel Andersson (Wolfson College, Oxford & New Europe College, Bucharest)
Jacopo Zabarella : Logic and the Mind
Abstract
Frege famously inveighed against Husserl’s psychologism in logic. By contrast, it is precisely the more detailed account than his predecessors of the link between logic and the structure of the human mind that is interesting in Iacopo Zabarella. I will suggest that this story is important at a number of levels for the history of philosophy. I shall also give some indication of the philological task of dealing with the relevant manuscript evidence.
Seminarul CELFIS va avea loc, ca de obicei, miercuri de la ora 18 in amfiteatrul Titu Maiorescu, la Facultatea de Filosofie.
Miercuri, 6 noiembrie, seminarul CELFIS o are ca invitat pe
Manuela Ungureanu (University of British Columbia)
Ontologie sociala pentru antropologia culturala
Scurta prezentare a temei
Teoria antropologica a lui Jack Goody isi propune sa explice evenimente si schimbari sociale ample cu referire la mecanisme culturale fundamentale si se departeaza de la teoria sociala euro-centrica a lui Weber prin insistenta cu care cerceteaza invarianti ai evolutiei culturale a umanitatii. Perspectiva sa concepe antropologia drept un studiu al etapelor majore de dezvoltare a umanitatii, dincolo de granitele istoriei culturale ale Occidentului si incearca sa identifice si sa dea socoteala de mari schimbari sociale si intelectuale (1986, 1991). Goody a atras insa numeroase replici critice din partea colegilor sai, mai ales din pricina concentrarii sale asupra rolului tehnologiilor, in principal al tehnologiilor de comunicare in marile schimbari sociale si intelectuale, de ex. folosirea scrierii(Bloch 2003, Collins 1995, Finnegan 1999, Halverson 1992). Criticii sai sunt frustrati in mare parte de teza ca scrierea este o tehnologie a mintii si pentru minte cu implicatii cruciale in cresterea unei societatii si mai ales in dinamica ei intelectuala.
In timp ce filosofii stiintelor sociale au neglijat disputa antropologilor, eu arat ca cercetari din ontologia sociala axate pe distinctia dintre tipurile sau clasele naturale si cele sociale pot contribui la clarificarea conceptuala necesara intelegerii dezbaterii dintre Goody si criticii sai. Argumentele la care ma refer au fost dezvoltate in teoriile (holiste) despre societati care disting intre rase si/sau intre genuri. Dar clarificarea presupozitiilor de metodologie holistica nu pot decat sa sprijine punctul de vedere a lui Goody, si anume cu adaugiri importante de ontologie sociala si chiar de filosofie a mintii. Mai mult decat atat, dezbaterea in jurul operei lui Goody ma intereseaza si pentru ca ajuta la identificarea si motivarea unor criterii si resurse pentru succesul oricarei definitii conceptuale a notiunilor conexe de societate caracterizata prin scriere si de capacitati mentale modelate prin folosirea scrierii.
Scurta prezentare:
Manuela Ungureanu a absolvit Facultatea de filosofie a Universitatii Bucuresti si programul de doctorat al Departamentului de filosofie a Universitatii McGill, Montreal in 1999. In prezent, este professor la University of British Columbia, Okanagan Campus. Specializare: filosofia limbajului si a mintii si filosofia stiintelor sociale.