de lavi | dec. 3, 2013 | Conferinte
Mâine, 4 decembrie 2013, de la ora 18, în cadrul Întâlnirilor de miercuri seara, Centrul de Cercetare în Etică Aplicată vă invită să dezbateți alături de Laurențiu Staicu (Universitatea din București) tema „Cum să devii un om mai bun cu ajutorul tehnologiei”. Participant la discuție, în calitate de critic, va fi Constantin Vică (Universitatea din București).
Abstract:
Îmbunătățirea performanțelor fizice și a funcțiilor cognitive cu ajutorul biotehnologiei a căpătat un avânt spectaculos în ultimele decenii, devenind, treptat, o industrie prosperă și în continuă expansiune. Posibilitățile cu care ne tentează această adevărată piață a “componenetelor de supraom” devin din ce în ce mai îndrăznețe și mai seducătoare. De la modificarea sensibilă a aspectului fizic sau sporirea dramatică a acuității vizuale și a masei musculare și până la îmbunătățirea memoriei și a capacității de concentrare, “îmbunătățirile” pe care ni le putem aplica au depășit de multă vreme faza cosmetică și promit să ne transforme în cu totul alți oameni sau, cum s-a spus adeseori în ultima vreme, în adevărați supraoameni. Aceste promisiuni ale biotehnologiei au fost primite cu mult entuziasm de publicul larg, cu atât mai mult cu cât ele devin pe zi ce trece tot mai accesibile din punct de vedere financiar, și au stimulat chiar formularea unor ideologii filosofice menite să le ofere legitimitate și întemeiere. Dar cât de morale sunt aceste modificări substanțiale ale ființei umane? Avem oare dreptul să ne modificăm pe noi înșine și chiar să ne modelăm urmașii după șabloane estetice sau obiective pragmatice? Pornind de la astfel de întrebări, s-a constituit în ultimii ani o adevărată etică a supraomului, care caută să lămurească fundamentele și implicațiile morale ale progresului biotehnologic și, implicit să propună anumite restricții asupra intervențiilor la care ne putem supune în dorința de a ne îmbunătăți aspectul sau performanțele. Voi argumenta că toate aceste modificări care au fost grupate sub eticheta generică de “human enhancement” nu diferă, în privința moralității, de alte elemente ale progresului tehnologic, ele putând chiar, în măsura în care sunt întrunite anumite condiții, să ne ajute să devenim oameni mai buni într-un sens stric moral, nu doar fizic sau estetic. – See more at:
http://www.ccea.ro/cum-sa-devii-un-om-mai-bun-cu-ajutorul-tehnologiei/#sthash.zOPPbqC3.dpuf de lavi | dec. 1, 2013 | Conferinte
Seminarul CELFIS din 4 decembrie il are ca invitat pe
Emanuel Socaciu (Universitatea din Bucuresti)
cu lucrarea:
How Gratitude Shackles the Sovereign
Seminarul va avea loc, ca de obicei, de la ora 18, in amfiteatrul Titu Maiorescu, la Facultatea de Filosofie.
Rezumat:
Interpretarea standard a statului hobbesian este autoritarista. Daca suveranul, ca neparticipant la contract, nu este supus legii naturale a dreptatii, se argumenteaza indeobste ca nu este supus nici unor constrangeri pentru actiunile sale. Obiectivul acestei lucrari este de a argumenta ca exista constrangeri derivate din faptul ca este, in schimb, supus legii naturale a recunostintei si, mai mult, spectrul acestor constrangeri este semnificativ mai larg decat cele pe care le-ar fi putut impune actiunea legii dreptatii.
de lavi | nov. 30, 2013 | Conferinte
Miercuri, 04.12.2013, orele 18.00-19.00, Gabriel Vacariu va face o prezentare „Epistemologically Different Worlds” (in English), Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucuresti. (Sala S7)
de lavi | nov. 26, 2013 | Conferinte
Societatea Română de Fenomenologie, Centrul de Studii Fenomenologice (Universitatea din Bucureşti) şi Centrul de Hermeneutică, Fenomenologie şi Filosofie practică (Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi) au plăcerea de a vă invita să participaţi la colocviul: Reprezentarea trecutului: prezenţă, absenţă şi anterioritate. Centenarul Paul Ricœur, care va avea loc vineri, 29 noiembrie 2013, la Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti (Splaiul Independenţei, nr. 204).
Reprezentarea trecutului. Prezenţă, absenţă, anterioritate
Centenarul Paul Ricœur
Vineri, 29 noiembrie noiembrie
10:00 Deschidere
Sesiunea I Moderator: Paul Marinescu
10:15 Ovidiu Verdeş, Identitate narativă, autobiografie şi ficţiune
10:45 Discuţii
11:00 George Bondor, Ricoeur şi tradiţia fenomenologică
11:30 Discuţii
11:45 Pauză de cafea
12:00 Adriana Cîteia, Timp antecedent — timp primordial în exegeza veterotestamentară a lui Paul Ricoeur
12:30 Discuţii
12:45 – 14:30 Pauză
Sesiunea II Moderator: Adriana Cîteia
14:30 Christian Ferencz-Flatz, Ce determină „actualitatea” trecutului?
15:15 Discuţii
15:30 Corneliu Bîlbă, Memorie şi ideologie. Problema reprezentării juste
16:00 Discuţii
16:15 Pauză de cafea
16:30 Alexandra Corbu, De ce (ne) povestim? Despre înţelegerea narativă a sinelui
17:00 Discuţii
17:15 Florina-Rodica Hariga, De la origine la acţiune: o descriere a timpului din perspectiva lui Paul Ricoeur asupra definirii răului
17:45 Discuţii
18:00 Paul Marinescu, Reprezentarea trecutului: pulsiune referenţială şi surplus de sens
18:30 Discuţii
18:45 Lansare Studia Phaenomenologica, Du bon usage de la phénoménologie. Le centenaire Paul Ricœur
Cristian Ciocan
George Bondor
Paul Marinescu
19: 15 Încheiere
de lavi | nov. 24, 2013 | Conferinte
Seminarul CELFIS de miercuri 27 noiembrie o are ca invitata pe
Oana Matei (Western University Vasile Goldis, Arad & University of Bucharest)
cu lucrarea
Technologies of Amelioration: „Vegetable Philosophy” and „Husbanding Creation” in the Works of Gabriel Plattes
Seminarul CELFIS are loc ca de obicei miercuri, de la ora 18, la Facultatea de Filosofie, in amfiteatrul Titu Maiorescu.
Abstract
This paper investigates the ways in which Gabriel Plattes, an important member of the Hartlib Circle, transformed the tradition of husbandry, integrating it into a more sophisticated discipline, „vegetable philosophy.” Vegetable philosophy emerged inside the Hartlib Circle and has been used to define a new field of interest, which could connect alchemical interests, extraction of metals, natural magic, cultivation of the land, and the Baconian tradition of experimentation, dedication of to the open character of knowledge and benefit of mankind.
I will claim that Gabriel Plattes reformulates traditional views on husbandry, transforming it into a new type of ‘integrated science’, able to ameliorate plants as well as the human soul.
