Filosofia stiintei

natural history museum

Titular de curs: Dana Jalobeanu

Semestrul I

Miercuri 12-16

Sala Tudor Vianu (S8)  (Et. I, Facultatea de Filosofie)

Atenție! Primul curs va avea loc MARȚI 7 octombrie de la ora 14 în sala S7. Miercuri 8 octombrie și miercuri 15 octombrie cursul nu se tine. Reluam în 22 octombrie.

Întrebările legate de natura, structura, metodele, principiile și implicațiile cunoașterii științifice sunt întrebări de care omul societății contemporane se lovește în fiecare zi. Sunt parapsihologia, homeopatia, creaționismul științific “științifice”? Putem trasa o linie de demarcație între știință și pseudo-știință? Care sunt principiile după care funcționează comunitatea științifică? Ce înseamnă o teorie științifică? Ce are special cunoașterea științifică? (este ea un tip special de cunoaștere?). Putem ajunge la adevăr în științe? Care este relația dintre știință și filosofie? Dar dintre științe și alte tipuri de cunoaștere (artistică, de pilda…). Iată doar câteva întrebări de care ne lovim adesea și la care nu putem răspunde prea bine dacă nu ne familiarizăm mai întâi cu bazele unui întreg domeniu: filosofia științei.

Filosofia științei este un domeniu vast – o bună parte din istoria filosofiei, de pildă, este, de fapt, filosofia științei. Există o istorie a filosofiei stiintei (prescurtat HOPOS, vezi ) care e aproape tot atat de extinsa la scara temporală ca și istoria filosofiei.

Cursul de filosofia științei îşi propune să ofere o privire introductivă de ansamblu asupra câtorva dintre temele principale, dezbaterilor şi întrebărilor actuale din filosofia ştiinţei. Vom folosi o abordare interactivă, alternând prelegerile și discuțiile de seminar. Vom lucra mult pe text (vezi mai jos o listă orientativă de texte de seminar). Unul dintre obiectivele cursului este crearea unui mediu interactiv de lucru, a unor grupe de studenți capabili să dialogheze și să colaboreze pe proiecte sau împrejurul unor texte fundamentale. Cursul va avea și o dimensiune practică: vom deprinde câteva elemente ale scrierii academice și câteva dintre deprinderile caracteristice cercetătorului (în știință sau filosofie).

Cursul de filosofia științei este un curs de modul pentru anul III filozofie teoretică însă poate fi luat ca opţional de studenţii motivaţi din orice an de studiu. Puteți urma acest curs chiar dacă nu sunteți studenți la filosofie.

Bibliografie introductiva:

Karl Popper, Conjectures and Refutations: The Growth of Scientific Knowledge, Routledge: London (prima editie 1963, republicată de atunci de multe ori). Recomand originalul și nu traducerea.

Chalmers, A What is this thing called science? Hackett, 1976

Hacking, Representing and intervening, Cambridge University Press

 Vom folosi următoarele culegeri de texte pentru seminar:

Martin Curd, J. A. Cover, Philosophy of Science: the central issues, Norton et. comp, London, 1998

Boyd, Gasper and Trout, The Philosophy of Science, Bradford Book, MIT, 1992

Donovan, Laudan, Laudan, Scrutinizing Science, 1992

Salmon, Earman, Glymour, Lennox et. all, Introduction to the philosophy of Science, Hackett, 1992

 

Teme de curs:old books

NB. Lista de mai jos este orientativă. La primul curs vom discuta mai amanunțit lista și sugestiile de lectură și vom cădea de accord asupra unui plan de curs care va intra în vigoare după aceasta negociere și aprobare prealabilă din partea tuturor celor înscriși la curs. Planul astfel negociat și aprobat va deveni obligatoriu, ca și prezența la curs și seminar până la sfârșitul semestrului.

1.  Domeniul filosofiei științei. Scurt istoric și direcții de studiu. Unde (şi cum) se face filosofia ştiinţei în momentul de faţă? Direcţii de cercetare, centre de cercetare, reviste importante, dezbateri în curs etc.

2.  Știința normală: cercetătorul în ambientul său.durer drawing lute

Cursul va fi urmat de o discuție de seminar centrată o serie de întrebări de tipul: cum se formează cercetătorul? Cum se deprinde/învață știința normală? Care sunt elementele tacite ale formării științifice etc. Vom încerca să lucrăm pe exemple și vom organiza, poate, o dezbatere pe un caz real.

Materiale de citit pentru seminar

Kuhn, Thomas (1962): The Structure of Scientific Revolutions. Chicago and London: Chicago UP (second edition 1969). Chapters 2-4

Prefața la ediția a II-a a Structurii revoluțiilor științifice

3. Falsificaționismul: cum progresează știința modernă?

Vom discuta teoria teoria lui Karl Popper despre natura, structura și metoda științei (de citit: Popper, Conjectures and refutations, Cap 1: Science, conjectures and refutations). La seminar vom discuta un caz classic al istoriei științei, cazul de manual propus de Popper: confirmarea teoriei generale a relativității de către experimentele (observațiile) realizate de Arthur Eddington, în 1919.

 Texte pentru seminar:

Earman, Glymour (1980), “Relativity and eclipses: the British 1919 expedition and its predecessors, Historical studies in physical studies, 11 (1) 49-85

Almassi, B. Trust in expert testimony: Eddington’s 1919 Eclipse Expedition and the British response to General Relativity, Studies in History and Philosophy of Modern Physics, 40 (2009) 57-67

Bibliografie suplimentară:bending light

Eddington, Weighting light, in Space, time and gravitation 1920

Waller, J. Fabulous facts and fiction in the history of scientific discovery, cap. Newton’s Eclipse.

3. Confirmare, coroborare, falsificare: conjecturi, ipoteze și experimente

Material pentru seminar: Putnam, H. The „Coroboration” of Theories, in Boyd, Gasper, Trout, 1992, 121-139

4.  Observaţie, experiment, baza empirica a ştiinţei şi problema sub-determinării teoriilor

Vom discuta pe un alt exemplu classic: disputa Newton-Hooke cu privire la natura luminii şi noţiunea de experiment crucial

Bibliografie: The Newton Project (resursă internet care conţine textele primare ale controversei)

Vezi textile aici: http://www.newtonproject.sussex.ac.uk/view/texts/diplomatic/NATP00006

Bibliografie suplimentară:

Lohne, J. “Experimentum Crucis.” Notes and Records of the Royal Society 23 (1968): 169-99.

6.  Subdeterminarea teoriilor

Duhem, Physical Theory and Experiment, in Curd, Cover, 257-280 (Pierre Duhem, The aim and structure of physical theory – pentru cei care doresc să citească mai mult, recomand cap.  1-4)

Quine, Two dogmas of empiricism, Curd, Cover, 281-302

7. Subdeterminarea (II)

 Laudan, L. Demystifying Underdetermination, 320-354

Gillies, D. The Duhem Thesis and the Quine Thesis, Curd, Cover, 302-320

8. Ce rol joacă experimentele?

Texte de discutat pentru seminar:

Hacking, Ian, Philosophers of Experiment.” Paper presented at the PSA: Proceedings of the Biennial Meeting of the Philosophy of Science Association, 1988

Steinle, Friedrich. “Entering New Fields: Exploratory Uses of Experimentation.” Philosophy of Science  (1997): S65-S74.

Bibliografie suplimentara:

Steinle, Friedrich,  “Experiments in History and Philosophy of Science.” Perspectives on Science 10, no. 4 (2002): 408-32.

9. Prediction and evidence

Texte de discutat pentru seminar

Salmon, C. W. Rational prediction, Curd and Cover 433-445

Hempel, C.G: Criteria of confirmation and acceptability, 445-460

Achinstein, P. Explanation versus Prediction: Which carries more weight?, 481-494

10. Teorii şi programe de cercetare

Texte de discutat pentru seminar:

Bibliografie: Lakatos, “Falsificationism and the methodology of research programmes”, in Lakatos, The methodology of scientific reseach programmes, Philosophical papers vol. 1, edited by John Worrall, Gregory Currie, CUP, 1978 (reprinted)

11. Lakatos: filosofia stiintei şi reconstrucţiile conceptuale

Texte de discutat pentru seminar:

Lakatos, I. (1978): History of science and its rational reconstructions, in I. Lakatos:

The Methodology of Scientific Research Programmes, Philosophical Papers Vol.

I. Ed. By John Worrall and Gregory Currie, Cambridge University Press,

Cambridge, 1978, pp. 102-138

12. Ştiinţă versus pseudo-ştiinţă: o problemă actuală. Se poate formula un „criteriu de demarcaţie”?

Texte de discutat la seminar

Kuhn, T. Logic of Discovery or Psychology of Research?, ibid.,11-20

Lakatos, I. Science and Pseudoscience, ibid, 20-27

13.  Problema criteriului de demarcaţie (II)

Texte de discutat la seminar

Thagard, P. Why Astrology is a Pseudo-science? In Curd, Cover, 27-38

Ruse, M. Creation-Science is not Science, ibid. 38-48

Laudan, Commentary: Science at the Bar: Causes for Concern, ibid. 48-54

Ruse, M. Response to the commentary, 54-62

 

Bibliografie orientativă:

Bibliografie pentru seminar:

Ian Hacking (1983): Representing and Intervening. Cambridge: Cambridge UP.

Kuhn, Thomas (1962):The Structure of Scientific Revolutions. Chicago and London: Chicago UP (second edition 1969).

Lakatos, Imre (1970): ‘Falsification and the Methodology of Scientific Research Programmes’, in Imre Lakatos and Alan Musgrave (eds.): Criticism and the Growth of Knowledge, Cambridge: Cambridge UP, pp. 91-196.

K.R. Popper: The rationality of scientific revolutions, in The Myth of the Framework, M. Notturno (ed.) (Routledge, London and New York, 1994) pp. 1-32

 

Bibliografie orientativa de filosofia ştiintei:

Contemporary Introductions to Philosophy of Science

Bird, Alexander (1998): Philosophy of Science. London: Routledge.

Hitchcock, Christopher (ed.) (2004): Contemporary Debates in Philosophy of Science. Oxford: Blackwell

Kosso, Peter (1992): Reading the Book of Nature. An Introduction to the Philosophy of Science. Cambridge

Ladyman, James (2002): Understanding Philosophy of Science. London: Routledge.

Lambert, Karel and Gordon G. Brittan Jr. (1992): An Introduction to the Philosophy of Science. Atascadero/CA: Ridgeview. 4th ed.

Losee, John (1992): A Historical Introduction to the Philosophy of Science. Oxford: Oxford UP. 4th ed.

O’Hear, Anthony (1989): An Introduction to the Philosophy of Science. Oxford: Oxford UP.

Rosenberg, Alexander (2000): Philosophy of Science. A Contemporary Introduction. London: Routledge.

Manuale 

Braithwaite, Richard B. (1953): Scientific Explanation. Cambridge.

Carnap, Rudolph (1966): An Introduction to the Philosophy of Science. New York 1995 (Repr. of: Philosophical Foundations of Physics: An Introduction to the Philosophy of Science. New York 1966).

Hempel, Carl G. (1966): Philosophy of Natural Science. Princeton.

Nagel, Ernest (1961): The Structure of Science. Problems in the Logic of Scientific Explanation. New York 1961; repr. Indianapolis/Cambridge 1979.

Pap, Arthur (1963): An Introduction to the Philosophy of Science. London 1963.

 

Texte clasice

Cartwright, Nancy (1983): How the Laws of Physics Lie, Oxford: Oxford UP.

Duhem, Pierre (1906): La Théorie Physique, son Objet et sa Structure. 1st ed. Paris 1906. Engl. trans. by Philip P. Wiener: The aim and Structure of Physical Theory. Princeton: Princeton UP 1954.

Goodman, Nelson (1954): Fact, Fact, and Forecast. 4th ed., Cambridge/MA and London 1983.

Hempel, Carl G. (1965): Aspects of Scientific Explanation and other Essays in the Philosophy of Science. New York.

Howson, Colin and Peter Urbach (1989): Scientific Reasoning: the Bayesian Approach. Illinois: Open Court (second edition 1993).

Ian Hacking (1983): Representing and Intervening. Cambridge: Cambridge UP.

Kuhn, Thomas (1962):The Structure of Scientific Revolutions. Chicago and London: Chicago UP (second edition 1969).

Lakatos, Imre (1970): ‘Falsification and the Methodology of Scientific Research Programmes’, in Imre Lakatos and Alan Musgrave (eds.): Criticism and the Growth of Knowledge, Cambridge: Cambridge UP, pp. 91-196.

Popper, Karl R. (1932): The Logic of Scientific Discovery. London: Routledge 2003.

– (1989) Conjectures and Refutations. London: Routledge.

van Fraassen, Bas C. (1980): The Scientific Image. Oxford.

Van Fraase, Bas C. (2007), Scientific Representations. Paradoxes of perspective, Oxford

Bird, Alexander (2001): Thomas Kuhn. Princeton: Princeton UP.

Hoyningen-Huene, Paul (1993): Reconstructing Scientific Revolutions: Thomas S. Kuhn’s Philosophy of Science. Chicago: Chicago UP.

K.R. Popper: The rationality of scientific revolutions, in The Myth of the Framework, M. Notturno (ed.) (Routledge, London and New York, 1994) pp. 1-32

 

Newton-Smith, W. H. (ed.) (2000): A Companion to the Philosophy of Science. Malden/MA and Oxford: Blackwell.

 Web Resources

Routledge Encyclopaedia of Philosophy [Link in LSE e-library]

Stanford Encyclopaedia of Philosophy: http://plato.stanford.edu

Episteme Link Page: www.epistemelinks.com

 

 

The Internet Encyclopedia of Philosophy: http://www.iep.utm.edu/