De la filosofia naturala la fizica newtoniana: spațiu, timp și legile naturii

geographerconf. dr. Dana Jalobeanu

Semestrul I (4 ore)

Începuturile modernității științifice arată foarte diferit în funcție de tema pe care o alegi pentru investigație. În acest curs alternez două teme. Într-un an vorbim de teorii ale materiei și cosmologie, în altul de spațiu, timp și legile naturii. Dacă privim din prima perspectivă, fizica newtoniană se constituie pe un eșec (imposibilitatea de a formula o teorie a materiei, inexistența unei cosmologii). Din cea de-a doua perspectivă, constituirea fizicii newtoniene apare ca un mare succes. O realizare care a pavat calea spre știința modernă.

Cursul îşi propune să ofere studenţilor o privire de ansamblu asupra contextului în care s-a născut fizica newtoniană. El constituie și o introducere în domeniul de cercetare numit early modern science. Vor fi discutate în special teme şi autori al căror loc în istoria ştiinţei sau istoria filosofiei este bine stabilit, însă vom insista asupra conexiunilor mai puţin cunoscute între autori sau probleme tratate de obicei în cadrul unor discipline diferite. Studenţii vor învăţa în acest fel cât de importantă este, pentru acest domeniu, renunţarea la diviziunile disciplinare ale prezentului, importanţa studierii textului primar, importanţa stabilirii mediului ideatic şi instituţional în care se constituie şi se articulează ştiinţa modernă.

 

Escher 1Course plan 2015-2016

Conceptions of space in the scientific revolution

Semester I

Tuesday 16-18, Room Constantin Noica

Invited speakers: Kirsten Walsh (Post-doctoral Fellow, Institute for Research in Humanities, University of Bucharest), Michael Deckard (Fullbright Fellow, University of Bucharest)

One of the most persistent received views in the history of philosophy/history of science attributes the emergence of modern science to a change in the representation of space. It originates in the books of the iconic and influential historian and philosopher Alexandre Koyré. According to Koyré, the scientific revolution is the product of “two fundamental and closely connected actions”: the dissolution of the Aristotelian cosmos (the “closed world” of the ancients and medievals) and the “geometrization of space.”Escher 3

 

According to this view, modern science began when Galileo and Newton started to do physics in the tri-dimensional, Euclidean space. As most of the other foundational stories of the Scientific Revolution, Koyré’s account has been repeatedly criticized and qualified.

 

And yet, there is something fundamentally appealing in his connection between the fundamental breakthroughs of the early modern classical mechanics and the “geometrization of space.” It is intuitively compelling to think of “modern physics” as something taking place “in space” and of the universe of the moderns as consisting of infinite, homogenous, tri-dimensional space, in which bodies are placed according to the laws of mechanics and geometry.escher 2

 

The purpose of this course is to rehearse some of the elements of this standard story by appealing to primary texts. Most of our meetings will be organized as reading groups. Students will be required to read and discuss, but also to make short presentations of the authors under discussion, as well as to analyze and comment primary and secondary sources.

 

 

Objectives

The course has two main objectives. First, I would like to investigate the diversity of competing conceptions of space in the sixteenth and seventeenth centuries. We will discuss to what extent these competing conceptions of space were also paired with different conceptions concerning the relations between physics (natural philosophy), mathematics and theology. Second, I would like to offer an alternative story to Koyre’s “geometrization of space.” My story will investigate how a science of space seemed to have emerged from discussions and debates over a cluster of natural philosophical concepts we would assimilate today to the notion of force. In the sixteenth and seventeenth centuries these concepts were called virtues or faculties, and were sometimes associated with minds, animal faculties or even souls.

Course materials

The course will primarily consist in reading, discussing and investigating primary sources. The list of reading contain some of the canonical texts of the scientific revolution (Galileo’s Dialogue, parts of Newton’s Principia, Descartes, Principles of philosophy, Berkeley, De motu) and some lesser known (or even completely unknown) texts belonging to William Gilbert, Thomas Digges, Giordano Bruno and Francis Bacon.

Syllabus course plan space

 

 

Teme de curs 2014-2015

sott3imm3Legile naturii în modernitatea tipurie

În centrul reflecției noastre filosofice se va afla conceptual de legi ale naturii – unul dintre conceptele inovatoare ale noii științe din secolul al XVII-lea. E un termen cu o carieră fulminantă în secolele XVII-XVIII. Este folosit de Francis Bacon, Galileo Galilei, Descartes, Robert Boyle și Isaac Newton. Iar primii newtonieni îl ridică la rangul de termen cheie al filosofiei naturale.

Ce sunt legile naturii?  Ce face ca o anumită propoziție să fie astfel clasificată? Sunt legile mișcării (mecanice) legi ale naturii? Dar legile de conservare? Ce relație există între legile naturii și ordinea (divină) a lumii? Sunt legile naturii comandamente divine? Sunt ele adevăruri matematice? Ce relație există între legile naturii și structura spațiu-timpului?

Iată doar câteva dintre întrebările la care vom încerca să răspundem pe parcursul acestui semestru. Cursul va avea o componentă tradiţională (prelegeri cu diapozitive), o componentă de seminar (lucru pe text, discuţii pe marginea unor texte primare, cu scopul de a învăţa cum se citesc, comentează şi înţeleg textele primare) şi o componentă electronică (participarea la un grup de discuţii special construit în acest scop). Pentru comunicare și difuzarea textelor de seminar vom folosi un sistem de tip drop-box. Este deschis oricărui student masterand la Universitatea din București, indifferent de specialitate.

Cerințe preliminare: Întrucat cea mai mare parte dintre materialele de curs vor fi în engleză, o bună cunoaștere a limbii engleze este necesară.

Lecturi preliminare: Pentru studenții care nu s-au mai lovit până acum de modernitatea timpurie, ar fi de folos să citească măcar câteva dintre următoarele lecturi introductive

Arthur Koestler, Lunaticii (The sleepwalkers), Editura Humanitas: București

I.B.Cohen, Revolution in Science, 1987, capitolele I-III

Dana Jalobeanu, Inventarea modernității: filosofie, știință și teologie în secolul al XVII-lea, Editura Napoca Star, Cluj, 2006

Francis Bacon, Noua Atlantidă, traducere și introducere de Dana Jalobeanu, Editura Nemira 2007.

 

Plan de cursplanetarium

NB. Planul prezentat aici este orientativ.La primul curs vom discuta mai amanunțit lista și sugestiile de lectură și vom cădea de accord asupra unui plan de curs care va intra în vigoare după aceasta negociere și aprobare prealabilă din partea tuturor celor înscriși la curs. Planul astfel negociat și aprobat va deveni obligatoriu, ca și prezența la curs și seminar până la sfârșitul semestrului.

 

1. Early modern science: Constituirea canonului

Text de discutat la seminar:

Henry Pemberton, A view of Sir Isaac Newton’s philosophy (găsiți cartea aici), Introduction (pg. 1-31)

2. Newtonianismul: o religie a științei moderne?

Texte de discutat la seminar:

Maclaurin, Colin. An Account of Sir Isaac Newton’s Philosophical Discoveries, Etc. London, 1748. (fragmentele din drop-box)

Dobbs, Betty Jo Teeter. “Newton as Final Cause and First Mover.” Isis 85, no. 4 (1994): 633-43.

3.  Early modern science: modele istoriografice alternative

Texte pentru seminar:

 Smith, Pamela H. “Science on the Move: Recent Trends in the History of Early Modern Science.” Renaissance quarterly 62, no. 2 (2009): 345.

Gaukroger, Stephen. “The Autonomy of Natural Philosophy.” In The Science of Nature in the Seventeenth Century, edited by Peter Anstey and John Schuster, 131-63. Dordrecht: Springer, 2005.  

4. Ce e filosofia naturală? Definiții și poziționarea în arborele științelor

Texte pentru seminar :

Descartes, Scrisoarea prefață ediția a II-a a Principiilor filosofiei (ediția standard este Descartes, René, Œuvres De Descartes, edited by Charles Ernest Adam, Paul Tannery and Louis Charles d’Albert Luynes. Paris,: L. Cerf, 1897.

Francis Bacon, Cele două cărți despre progresul cunoașterii divine și umane, Cartea II, paginile (traducere și studiu introductiv de Dana Jalobeanu), Humanitas, 2012, paginile 187-252.

5. Filosofie naturală și filosofie experimentală

Roger Cotes, Preface to the second edition of Newton, Principia

Anstey, Peter. “Experimental Versus Speculative Natural Philosophy.” In The Science of Nature in the Seventeenth-Century:Patterns of Change in Early Modern Natural Philosophy, edited by Peter Anstey and John A. Schuster. Studies in History and Philosophy of Science, 215-42. Dordrecht: Brill, 2005.

6.  Filosofie naturală și matematică: tipuri de interacțiuni

Newton, Principia, definiții, Scholium on space and time (puteți folosi și selecția de texte Andrew Janiak. Philosophical Writings. Cambridge Texts in the History of Philosophy. Cambridge, UK ;: Cambridge University Press, 2004)

Lecturi suplimentare:

Hattab, Helen. “From Mechanics to Mechanism.” In The Science of Nature in the Seventeenth Century, 99-129: Springer, 2005.

Dana Jalobeanu, The nature of body, in P. Anstey ed. Oxford Handbook of British Natural Philosophy in the Seventeenth Century, 2013

7 . Filosofie naturală și geometrie: problema spațiului

Descartes, Principiile filosofiei, Partea II (selecțiuni)

I Newton, Principia, Scholia la spațiu & timp

Dana Jalobeanu, Space, bodies and geometry: Some sources of Newton’s metaphysics, in Notions of Space and Time ed. by Frank Linhardt, Zeitsprunge, Forschungen zur Fruher Neuzeit Frankfurt, 11 (2007) 81-113.

8. Corpuri în spațiu: este Newton fenomenalist?

Newton, De gravitatione

Newton, General scholium

Bibliografie suplimentara:

Howard Stein, Newton’s Metaphysics, in The Cambridge Companion to Newton

Dana Jalobeanu, The nature of body, in P. Anstey ed. Oxford Handbook of British Natural Philosophy in the Seventeenth Century, 2013

9. Observație, experiment, ipoteze : construcția metodologică a filosofiei experimentale

Newton, Regulile de filosofare (Principiile matematice ale filosofiei naturale,  Cartea III)

Newton, First letter on Light, (sau selecțiuni din cartea a III-a a Principia)

Bibliografie suplimentară :

Cohen, Bernard I. “Hypotheses in Newton’s Philosophy.” Physis 8 (1966): 163-84.

10. Metoda newtoniană în filosofia naturală (I)

Propuneri de texte pentru seminar: Newton, Principia (selecțiuni)

 

11. Metoda newtoniană în filosofia naturală (II)newton light

Propuneri de texte pentru seminar: Newton, Principia (selecțiuni)

Bibliografie suplimentară :

Dana Jalobeanu, Constructing natural historical facts: Baconian natural history in Newton’s first paper on light and colours, in Zvi Biener, Eric Schliesser, eds. Newton and Empiricism, Oxford University Press

13. Metoda newtoniană în filosofia naturală (II)

14. Filosofie naturală și teologie

Bibliografie pentru seminar :

Isaac Newton, General Scholium, în Newton, Isaac, and Andrew Janiak. Philosophical Writings. Cambridge Texts in the History of Philosophy.  Cambridge, UK ;: Cambridge University Press, 2004.

Bibliografie suplimentară

Newton, Corespondenta cu R. Bentley in Newton, Isaac, and Andrew Janiak. Philosophical Writings. Cambridge Texts in the History of Philosophy.  Cambridge, UK ;: Cambridge University Press, 2004.

 

Bibliografie orientativă:

Peter Dear, Discipline and experience: The Mathematical Way in the Scientific Revolution, (Chicago: 1995)

Cohen, Bernard I. “Hypotheses in Newton’s Philosophy.” Physis 8 (1966): 163-84.

Ducheyne, Steffen. The Main Business of Natural Philosophy : Isaac Newton’s Natural-Philosophical Methodology. Archimedes. 1st ed. New York: Springer, 2011.  I.F. Cohen, The Scientific Revolution. A Historiographic inquiry, 1994

Cohen, I. Bernard. The Newtonian Revolution : With Illustrations of the Transformation of Scientific Ideas. Cambridge Eng. ; New York: Cambridge University Press, 1980.

Edward Grant, A history of natural philosophy, Cambridge University Press 2007

Newton, First letter on Light  Cohen, I. Bernard. The Newtonian Revolution : With Illustrations of the Transformation of Scientific Ideas. Cambridge Eng. ; New York: Cambridge University Press, 1980.

Newton, Corespondenta cu R. Bentley in Newton, Isaac, and Andrew Janiak. Philosophical Writings. Cambridge Texts in the History of Philosophy. Cambridge, UK ;: Cambridge University Press, 2004.  

Instrumente de referință

Garber, Daniel, and Michael Ayers. The Cambridge History of Seventeenth-Century Philosophy. 2 vols Cambridge ; New York: Cambridge University Press, 1997

Cohen, I. Bernard. The Newtonian Revolution : With Illustrations of the Transformation of Scientific Ideas. Cambridge Eng. ; New York: Cambridge University Press, 1980.