Lect. Dr. Oana Șerban invitată a emisiunii „Izvoare de filosofie”

Ediția din 20 mai 2022, ora 21.10

Potențialul terapeutic al artei în societatea actuală

Fiind una dintre cele mai vechi preocupări umane, arta și-a asumat, de-a lungul timpului, mai multe roluri. De la rolul spiritual al artei creștine, până la arta văzută, în contextul gândirii moderne, ca sursa de plăcere dezinteresată, sensul activităților artistice a fost tot timpul subiect de meditație pentru filosofi și nu numai.

Unul dintre rolurile fundamentale ale artei, asupra căruia gânditorii au reflectat încă din Antichitatea grecească, este însă cel terapeutic. Fie că este vorba despre muzica văzută ca medicament pentru suflet de către Platon sau despre purificarea sentimentelor prin reprezentațiile scenice tragice care apare la Aristotel, potențialul terapeutic al experiențelor estetice a fost o temă centrală a filosofiei din toate timpurile.

Tocmai de aceea, merită să redeschidem această temă perenă de reflecție și să ne întrebăm cum mai putem gândi arta în contextul societății actuale și care sunt traumele pe care ea ne poate ajuta să le vindecăm. Mai are arta contemporană capacitatea de a dezvolta mecanisme de reziliență și empatice? Care sunt valențele curative ale artei? Care este originea acestui potențial curativ al artelor?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea din această săptămână  

Vă așteptăm să vă alăturați acestei incursiuni în etica circulației informațiilor pe internet, ca de obicei, vineri, pe data de 20 Mai, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro 

A apărut volumul „Investigând patrimoniul cultural” – editori Romulus Brâncoveanu, Ştefan Ionescu

Reunind o serie de articole științifice ce tratează o temă de mare actualitate, cea a identității și a patrimoniului cultural tangibil și intangibil, la Editura Universităţii din Bucureşti a apărut volumul „Investigând patrimoniul cultural”, coordonat de prof. Romulus Brâncoveanu şi asist. cercet. Ştefan Ionescu.

Lucrarea este rezultatul colaborării mai multor profesori și cercetători reprezentând câteva dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior româneşti: Universitatea din București, Universitatea „Al. Ioan Cuza” din Iași și Universitatea de Vest din Timișoara. Autorii analizează o tematică diversă grupată în jurul unor întrebări centrale precum: Ce este patrimoniul cultural şi cum se constituie el? Care este natura reprezentărilor și proceselor formative ale patrimoniului? Cum influențează noile mijloace de comunicare și socializare, noul mediu socio-economic, reprezentările ce îl alcătuiesc? Care este natura relației dintre patrimoniul cultural și mecanismele identitare? Cum pot fi caracterizate diferitele tipuri de identități în cadrul unei astfel de relaţii şi care-i sunt mijloacele de reprezentare specifice?

 

INVESTIGÂND PATRIMONIUL CULTURAL

Asist. Dr. Oana Șerban invitată a emisiunii „Izvoare de filosofie”

Printre multiplele definiții date omului de filosofie și alte ramuri ale științelor umaniste, ideea că umanitatea noastră constă în faptul că suntem viețuitoare capabile să producă cultură și să își orienteze viața în funcție de anumite valori culturale este una centrală. Cu toate acestea, după mai bine de două milenii și jumătate de cultură occidentală, conceptul de „cultură” încă nu este precis definit și supus ambiguităților. Tocmai de aceea, vă propunem, pentru ediția din această săptămână, o dezbatere despre rosturile și înțelesurile filosofice acestei idei în lumea zilelor noastre.

Cu o tradiție filosofică relevantă, noțiunea de cultură a fost studiată de filosofi încă din cele mai vechi timpuri, iar rolul acesteia pentru o civilizație a fost subliniat încă din Antichitate, când Cicero vorbește pentru prima oară despre legătura indisolubilă dintre filosofie și cultură, dar și despre modul în care cultura, acest mediu ideatic în care trăim în fiecare clipă, are capacitatea de a ne restructura raportarea la lume și felul în care vedem realitatea. Care sunt presupozițiile principale implicate în ideea de cultură? Ce sens are ideea de cultură națională într-o eră globală? Care este raportul dintre filosofie și cultură în lumea de astăzi?

Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem în cele 50 de minute ale emisiunii din această săptămână, alături de Oana Șerban, doctor în filosofie, cadru didactic al Facultății de filosofie din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (CCIIF).

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 15 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro