Encyclopedia of Early Modern Philosophy and the Sciences, Editors: Dana Jalobeanu, Charles T. Wolfe

About this book

This Encyclopedia offers a fresh, integrated and creative perspective on the formation and foundations of philosophy and science in European modernity. Combining careful contextual reconstruction with arguments from traditional philosophy, the book examines methodological dimensions, breaks down traditional oppositions such as rationalism vs. empiricism, calls attention to gender issues, to ‘insiders and outsiders’, minor figures in philosophy, and underground movements, among many other topics. In addition, and in line with important recent transformations in the fields of history of science and early modern philosophy, the volume recognizes the specificity and significance of early modern science and discusses important developments including issues of historiography (such as historical epistemology), the interplay between the material culture and modes of knowledge, expert knowledge and craft knowledge.   This book stands at the crossroads of different disciplines and combines their approaches – particularly the history of science, the history of philosophy, contemporary philosophy of science, and intellectual and cultural history. It brings together over 100 philosophers, historians of science, historians of mathematics, and medicine offering a comprehensive view of early modern philosophy and the sciences. It combines and discusses recent results from two very active fields: early modern philosophy and the history of (early modern) science.

Editorial Board
EDITORS-IN-CHIEF
  • Dana Jalobeanu University of Bucharest, Romania
  • Charles T. Wolfe Ghent University, Belgium
ASSOCIATE EDITORS
  • Delphine Bellis University Nijmegen, The Netherlands
  • Zvi Biener University of Cincinnati, OH, USA
  • Angus Gowland University College London, UK
  • Ruth Hagengruber University of Paderborn, Germany
  • Hiro Hirai Radboud University Nijmegen, The Netherlands
  • Martin Lenz University of Groningen, The Netherlands
  • Gideon Manning CalTech, Pasadena, CA, USA
  • Silvia Manzo University of La Plata, Argentina
  • Enrico Pasini University of Turin, Italy
  • Cesare Pastorino TU Berlin, Germany
  • Lucian Petrescu Université Libre de Bruxelles, Belgium
  • Justin E. H. Smith University de Paris Diderot, France
  • Marius Stan Boston College, Chestnut Hill, MA, USA
  • Koen Vermeir CNRS-SPHERE + Université de Paris, France
  • Kirsten Walsh University of Calgary, Alberta, Canada

Source: https://link.springer.com/referencework/10.1007/978-3-319-31069-5 

Filosofia ca mod de viață. Sursele autenticității, Ediția a II-a, de Cristian IFTODE

„După un deceniu de la apariția ei, Filosofia ca mod de viață. Sursele autenticității rămâne una dintre cele mai valoroase contribuții la înțelegerea consilierii filosofice.” Sandu Frunză

„Această carte este un eveniment semnificativ pentru cultura română, pentru că (…) pornind de aici, tot mai mulți gânditori români au scris sau măcar au reflectat asupra beneficiilor consilierii filosofice, adică asupra modului în care filosofia poate deveni o sursă de autenticitate pentru toată lumea, mai ales pentru cei care nu studiază filosofia la nivel academic.” Jurnal for the Study of Religions and Ideologies

„O lucrare bine articulată, clar scrisă, provocatoare prin ineditul și echilibrul susținerilor, pe scurt: un excelent prilej de controversă.” Valentin Mureșan

„Întâlnirea mea, acum mai bine de zece ani, cu prima ediție a acestei cărți mi-a schimbat felul în care priveam filosofia. Volumul a fost un antidot necesar pentru teama că filosofia ar putea fi doar un exercițiu arid, doar o însăilare de abstracțiuni, fără o miză concretă. Prin amestecul său cuceritor de vervă literară, pasiune a ideilor și onestitate intelectuală, Cristian Iftode a reușit performanța de a folosi erudiția academică pentru a arăta că, încă de la originile sale, filosofia a fost mai mult decât un exercițiu academic: a fost o practică de modelare a sinelui, o artă de a trăi.” Daniel Nica

„Și dacă autenticitatea nu e un tărâm și nici măcar o raportare constantă, ci numai o scăpare de moment? O evadare din cotidian, o fugă de lume, sau da, o scăpare: întotdeauna provizorie, mereu amenințată, evanescentă.

Există două adagii existențialiste care mi se par foarte potrivite în contextul de față. Unul spune că nu există libertate, ci doar eliberare (o variantă ar putea fi: nu există libertate decât în eliberare). Celălalt afirmă că libertatea este o eternă perspectivă. Cred că cele două precizări nu se exclud, ci se completează. Prin prisma celei de-a doua, libertatea e văzută ca acea aspirație perpetuă care ne impulsionează mereu căutările, sinonimă cu valoarea de viitor pur, de viitor proiectat fără încetare. Libertatea este singurul proiect fără prezent printre atâtea proiecte fără viitor, singura perspectivă care mereu va să vină.” Cristian Iftode