Encyclopedia of Early Modern Philosophy and the Sciences, Editors: Dana Jalobeanu, Charles T. Wolfe

About this book

This Encyclopedia offers a fresh, integrated and creative perspective on the formation and foundations of philosophy and science in European modernity. Combining careful contextual reconstruction with arguments from traditional philosophy, the book examines methodological dimensions, breaks down traditional oppositions such as rationalism vs. empiricism, calls attention to gender issues, to ‘insiders and outsiders’, minor figures in philosophy, and underground movements, among many other topics. In addition, and in line with important recent transformations in the fields of history of science and early modern philosophy, the volume recognizes the specificity and significance of early modern science and discusses important developments including issues of historiography (such as historical epistemology), the interplay between the material culture and modes of knowledge, expert knowledge and craft knowledge.   This book stands at the crossroads of different disciplines and combines their approaches – particularly the history of science, the history of philosophy, contemporary philosophy of science, and intellectual and cultural history. It brings together over 100 philosophers, historians of science, historians of mathematics, and medicine offering a comprehensive view of early modern philosophy and the sciences. It combines and discusses recent results from two very active fields: early modern philosophy and the history of (early modern) science.

Editorial Board
EDITORS-IN-CHIEF
  • Dana Jalobeanu University of Bucharest, Romania
  • Charles T. Wolfe Ghent University, Belgium
ASSOCIATE EDITORS
  • Delphine Bellis University Nijmegen, The Netherlands
  • Zvi Biener University of Cincinnati, OH, USA
  • Angus Gowland University College London, UK
  • Ruth Hagengruber University of Paderborn, Germany
  • Hiro Hirai Radboud University Nijmegen, The Netherlands
  • Martin Lenz University of Groningen, The Netherlands
  • Gideon Manning CalTech, Pasadena, CA, USA
  • Silvia Manzo University of La Plata, Argentina
  • Enrico Pasini University of Turin, Italy
  • Cesare Pastorino TU Berlin, Germany
  • Lucian Petrescu Université Libre de Bruxelles, Belgium
  • Justin E. H. Smith University de Paris Diderot, France
  • Marius Stan Boston College, Chestnut Hill, MA, USA
  • Koen Vermeir CNRS-SPHERE + Université de Paris, France
  • Kirsten Walsh University of Calgary, Alberta, Canada

Source: https://link.springer.com/referencework/10.1007/978-3-319-31069-5 

Filosofia ca mod de viață. Sursele autenticității, Ediția a II-a, de Cristian IFTODE

„După un deceniu de la apariția ei, Filosofia ca mod de viață. Sursele autenticității rămâne una dintre cele mai valoroase contribuții la înțelegerea consilierii filosofice.” Sandu Frunză

„Această carte este un eveniment semnificativ pentru cultura română, pentru că (…) pornind de aici, tot mai mulți gânditori români au scris sau măcar au reflectat asupra beneficiilor consilierii filosofice, adică asupra modului în care filosofia poate deveni o sursă de autenticitate pentru toată lumea, mai ales pentru cei care nu studiază filosofia la nivel academic.” Jurnal for the Study of Religions and Ideologies

„O lucrare bine articulată, clar scrisă, provocatoare prin ineditul și echilibrul susținerilor, pe scurt: un excelent prilej de controversă.” Valentin Mureșan

„Întâlnirea mea, acum mai bine de zece ani, cu prima ediție a acestei cărți mi-a schimbat felul în care priveam filosofia. Volumul a fost un antidot necesar pentru teama că filosofia ar putea fi doar un exercițiu arid, doar o însăilare de abstracțiuni, fără o miză concretă. Prin amestecul său cuceritor de vervă literară, pasiune a ideilor și onestitate intelectuală, Cristian Iftode a reușit performanța de a folosi erudiția academică pentru a arăta că, încă de la originile sale, filosofia a fost mai mult decât un exercițiu academic: a fost o practică de modelare a sinelui, o artă de a trăi.” Daniel Nica

„Și dacă autenticitatea nu e un tărâm și nici măcar o raportare constantă, ci numai o scăpare de moment? O evadare din cotidian, o fugă de lume, sau da, o scăpare: întotdeauna provizorie, mereu amenințată, evanescentă.

Există două adagii existențialiste care mi se par foarte potrivite în contextul de față. Unul spune că nu există libertate, ci doar eliberare (o variantă ar putea fi: nu există libertate decât în eliberare). Celălalt afirmă că libertatea este o eternă perspectivă. Cred că cele două precizări nu se exclud, ci se completează. Prin prisma celei de-a doua, libertatea e văzută ca acea aspirație perpetuă care ne impulsionează mereu căutările, sinonimă cu valoarea de viitor pur, de viitor proiectat fără încetare. Libertatea este singurul proiect fără prezent printre atâtea proiecte fără viitor, singura perspectivă care mereu va să vină.” Cristian Iftode

Arhivele viitorului – ep. 4: Etica viitorului – cum ne construim pe noi înșine?

Ce legături mai păstrează etica zilelor noastre cu reflecţiile filosofilor din Antichitate despre cum să ducem o viaţă bună, să găsim împlinirea, să fim împăcaţi cu deciziile noastre, ba chiar să dobândim recunoştinţa celor care vor veni după noi? Pe o piaţă invadată de reclame înşelătoare, influenceri fără substanţă şi reţete de fericire în câţiva paşi, cum ne identificăm reperele valorice şi cum restabilim sursele încrederii? Cum ne exersăm atenţia, răbdarea şi capacităţile reflexive, când lumea de mâine parcă nu mai are răbdare cu noi? Cum putem să ne construim pe noi înşine, lăsându-ne răgazul unor încercări felurite, fără să ne grăbim să spunem că asta e ceea ce suntem sau ceea ce vrem cu adevărat? Cum construim relaţii personale durabile şi de calitate, în era online? Despre aceste subiecte şi multe alte provocări sau capcane pândind etica viitorului, vă invit să discutăm miercuri seară.
Cristian Iftode este conferenţiar dr., directorul Departamentului de Filosofie Practică şi Istoria Filosofiei de la Universitatea din Bucureşti. Susţine cursuri de etică, terapie filosofică, estetică şi filosofie contemporană. A publicat numeroase studii în lucrări colective sau reviste de specialitate din ţară şi străinătate, precum şi volume de autor, dintre care menţionăm Filosofia ca mod de viaţă: Sursele autenticităţii (Ed. Paralela 45, 2010), Aristotel. Problema analogiei şi filosofia donaţiei (Ed. Universităţii din Bucureşti, 2015) şi Viaţa bună.O introducere în etică (Ed. Trei, 2021). Susţine constant conferinţe publice, ateliere de filosofie practică şi desfăşoară o substanţială activitate publicistică, menită să probeze relevanţa filosofiei pentru viaţa de zi cu zi.

Conf. univ. dr. Cristian Iftode invitat de ICR Londra

Specialized in ancient Greek philosophy, with a predilection for Aristotle, Cristian Iftode’s interrogative stakes extend to the way we construct our ethical principles and examine our decisions, questioning notions of happiness and virtue. Part of Today Consequential, the eclectic and thought-provoking series of lectures and debates initiated by RCI London, the event aims at bringing ethics halfway between specialists and the general public, encouraging substantial reflections. Privileging moral acuity as a result of his philosophical intellectual formation, Cristian Iftode is making us ponder on several relevant questions, among which: What a Good life means in moral, utilitarian terms? and, ultimately how can we apply ethical principles in ordinary contexts of life? Cristian Iftode is a Ph.D. Associate Professor, head of Department of Practical Philosophy and History of Philosophy, Faculty of Philosophy within the University of Bucharest. He is a philosopher and ethicist specialized in ancient Greek philosophy, ethics, aesthetics, as well as contemporary philosophy, with a special interest for Michel Foucault. His latest book: Viață bună. O introducere în etică/ Good Life. An Introduction in Ethics. (Trei Publishing House, 2021).