Consilierea filosofică: o perspectivă antreprenorială – 17.05.2022

CCIIF vă invită la Săptămâna Antreprenoriatului, eveniment organizat în cadrul proiectului  CNFIS-FDI-2022-0499. Cu această ocazie, studenții, masteranzii și doctoranzii Facultății de Filosofie, dar și alte audiențe din cadrul UB, pot participa la întâlnirea cu Petruț Dinu, absolvent al facultății noastre, în prezent masterand în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației, care ne va vorbi din perspectivă antreprenorială despre cariera sa de consilier de dezvoltare personală și psihoterapeut integrativ în formare. Ce înseamnă resursele investite în acest parcurs profesional, cum va crește acest brand și care sunt obiectivele antreprenoriale pe care trebuie să le aveți în vedere dacă alegeți o asemenea carieră sunt întrebările cheie la care vom răspunde împreună, în cadrul acestei întâlniri. 

Pentru întrebări referitoare la eveniment și pentru înscrieri vă rugăm să vă adresați dnei Lect. Univ. Dr. Oana Șerban: oana.serban@filosofie.unibuc.ro 

Întâlnirea se va desfășura în format hibrid. Datele de acces, via Google Meet, sunt:

Saptamana antreprenoriatului, Petruț Dinu
Tuesday, May 17 · 6:00 – 7:00pm
Google Meet joining info
Video call link: https://meet.google.com/dfc-ibdb-xjm
Or dial: ‪(RO) +40 31 227 7173‬ PIN: ‪998 180 864‬#
More phone numbers: https://tel.meet/dfc-ibdb-xjm?pin=4840297988152

Conferința Națională de Estetică și Filosofia Artei, Ion Ianoși. Ediția a IX-a

Program

CCIIF-Centrul de cercetare a istoriei și circulației ideilor filosofice și Facultatea de Filosofie a Universității din București organizează a IX-a ediție a Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși”:  Potențialul terapeutic al artei. Reziliență, conștiință europeană și mediere prin cultură. Realizată în parteneriat cu UNARTE și UNATC, conferința reunește facultăți cu profil umanist și artistic din țară. Evenimentul reprezintă parte a unei tradiții academice și se bucură de participarea cadrelor didactice, cercetătorilor, studenților, masteranzilor și doctoranzilor. Conferința se va desfășura vineri, 13 mai, începând cu ora 9.00, online. Audiența are la dispoziție link-urile pentru logare în partea finală a programului conferinței. 

2022 este un an cultural prin excelență. O serie de aniversări readuc în atenția audiențelor culturale forme diferite de patrimoniu cultural, tangibil și intangibil deopotrivă, care deschid către reflecția filosofică și nevoia de a dezvolta, prin dezbatere critică, dialogul dintre comunitățile academice și creatorii de cultură, pentru securizarea și promovarea acestor conținuturi. 

Sunt 130 de ani de la nașterea lui Tolkien, 90 de ani de la nașterea lui Eco și a lui Tarkovsky, 100 de ani de la nașterea lui Vonnegut, 400 de ani de la nașterea lui Molière, 190 de ani de la nașterea lui  Shishkin, 190 de ani de la nașterea lui Lewis Carroll, 140 de ani de la nașterea lui Joyce, 145 de ani de la nașterea lui Hesse, 160 de ani de la nașterea lui Debussy, 220 de ani de la nașterea lui Hugo, 180 de ani de la nașterea lui Mallarmé. Marea literatură, muzica și cinematografia celebrează spiritul european într-un an în care, mai mult ca niciodată, resimțim nevoia de a valorifica potențialul terapeutic al artei. Imaginarul social și cel politic, alături de dimensiunea moralizatoare și proiectul esteticii existenței, reprezintă coordonate esențiale ale temelor caracteristice autorilor și artiștilor care sunt sărbătoriți în 2022. Despre capacitatea artei și a culturii de a dezvolta mecanisme de reziliență, incluziune socială, empatie și toleranță, de a concilia și media cultural conflicte și tensiuni politice, de a forma conștiința istorică a unei comunități și a relației dintre aceasta și lumea europeană, vă invităm să discutăm împreună, cu ocazia celei de-a IX-a ediții a Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei, Ion Ianoși, organizată de CCIIF – Centrul de cercetare a istoriei și circulației ideilor filosofice.
Organizatori:
Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop
Lect. Univ. Dr. Oana Șerban
Dr. Eva Haintz
Call for papers
Call for papers. Conferința Națională de Estetică și Filosofia Artei, Ion Ianoși. 
Ediția a IX-a: Potențialul terapeutic al artei. Reziliență, conștiință europeană și mediere prin cultură 

2022 este un an cultural prin excelență. O serie de aniversări readuc în atenția audiențelor culturale forme diferite de patrimoniu cultural, tangibil și intangibil deopotrivă, care deschid către reflecția filosofică și nevoia de a dezvolta, prin dezbatere critică, dialogul dintre comunitățile academice și creatorii de cultură, pentru securizarea și promovarea acestor conținuturi. 

Sunt 130 de ani de la nașterea lui Tolkien, 90 de ani de la nașterea lui Eco și a lui Tarkovsky, 100 de ani de la nașterea lui Vonnegut, 400 de ani de la nașterea lui Molière, 190 de ani de la nașterea lui  Shishkin, 190 de ani de la nașterea lui Lewis Carroll, 140 de ani de la nașterea lui Joyce, 145 de ani de la nașterea lui Hesse, 160 de ani de la nașterea lui Debussy, 220 de ani de la nașterea lui Hugo, 180 de ani de la nașterea lui Mallarmé. Marea literatură, muzica și cinematografia celebrează spiritul european într-un an în care, mai mult ca niciodată, resimțim nevoia de a valorifica potențialul terapeutic al artei. Imaginarul social și cel politic, alături de dimensiunea moralizatoare și proiectul esteticii existenței, reprezintă coordonate esențiale ale temelor caracteristice autorilor și artiștilor care sunt sărbătoriți în 2022. Despre capacitatea artei și a culturii de a dezvolta mecanisme de reziliență, incluziune socială, empatie și toleranță, de a concilia și media cultural conflicte și tensiuni politice, de a forma conștiința istorică a unei comunități și a relației dintre aceasta și lumea europeană, vă invităm să discutăm împreună, cu ocazia celei de-a IX-a ediții a Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei, Ion Ianoși, organizată de CCIIF – Centrul de cercetare a istoriei și circulației ideilor filosofice.
Contribuțiile pot viza următoarele teme, fără a fi restrânse în mod necesar la acestea:

  Valorificari contemporane ale gândirii  filosofice moderne în arta secolului XX – împrumuturi și medieri creative (modernitate și mobilitate).

– Heternonomia artei – componente ale “impurității artei“ (socialul, politicul, psihologicul, eticul).

– Propagandă și artă rezistentă politic: imaginar și inconștient colectiv.

– Opera de artă ca formă a conștiinței individuale și colective (arta ca jurnal, cronică, testimonial).

– Arta ca terapie și mediere (incluziune socială, solidaritate, empatie, diplomație prin cultură).

– Testul secolului XX: spiritul european în lumea artei.

– Adevărul în artă și rolul culturii în epoca postadevărului.

– Rolul artei în combaterea discriminării, polarizărilor sociale și formelor de marginalitate.

Deadline
Anul acesta, vă propunem secțiuni dedicate studenților, masteranzilor, tinerilor cercetători și doctoranzi, respectiv cadrelor didactice și cercetătorilor seniori. Aplicațiile, constând într-un abstract de 350 de cuvinte și un scurt CV narativ al participanților, sunt așteptate pe adresa cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro, până pe data de 30 aprilie. Transmiterea rezultatelor: 5 mai. Conferința se va desfășura vineri, 13 mai, în regim online sau hibrid (în funcție de dinamica pandemică de la acel moment).
Articolele integrale sunt așteptate, pe aceeași adresă, până la data de 25 mai, urmând a fi publicate, după evaluare, de către IJAPHC – The International Journal of Aesthetics and Philosophy of Culture. 
 
Organizatori:
Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop
Lect. Univ. Dr. Oana Șerban
Dr. Eva Haintz

Rethinking Modernity – Transitions and Challenges International conference

Rethinking Modernity – Transitions and Challenges International conference
Bucharest, Faculty of Philosophy,

CCIIF – The Research Center for the History and Circulation of Philosophical Ideas
2022

 

10.00 – Opening discourses: Professor PhD. Mihaela Pop, Professor PhD. Bogdan Todorova

10:15

First session

Analytical  trends in criticizing modernity

 

10:15-10:45

Prof. PhD. Vesselin Petrov

Rethinking the Transition from Modernity to Postmodernism from the Perspective of Process Philosophy

 

10:45-11:15

Prof. PhD. Constantin Stoenescu

Theory of Precedent in Arts. The Kuhnian Roots of Hancock`s Radical Hermeneutics

 

11:15-11:45

Prof. PhD. Ion Tănăsescu

Brentano`s view on the positive character of modernity

 

11:45-12:15

Teaching Assistant, PhD. Paul Gabriel Sandu

Life, Existence and the Abyss Between Them – Questioning the Incommensurability Hypothesis

 

12:15-12:45

Junior Researcher, Ioan Matei Stanciugelu

A critique of modernity and postmodernity inspired by Kant and Foucault

 

Coffee break

12:45-13:00

 

13:00

Second session

Social and artistic turns of modernity and postmodernity

 

13:00-13:30

Prof. PhD. Bogdana Todorova

A New “Eco-Sophia” as a New Paradigm of Modern Social Philosophy

 

13:30-14:00

Prof. PhD. Mihaela Pop

Mona Lisa and the Recent “Modernities” (Challenges faced by once modern aesthetic concepts)

 

14:00-14:30

Lecturer PhD. Oana Șerban

Alternative and Transitive Modernities: A Critique Inspired by Eisetstadt`s Theory on Multiple Modernities

 

14:30-15:00

PhD. Eva Ivan-Haintz

Artistic Modernity and the Representational Theory of Art

 

15:00-15:30

PhD Candidate, Andreea Baciu

Modernity through the Moral Public Discourse – Speech as a Form of Power and the Communicative Rationality as a Disposal of Power

 

The conference will be held online.

Link:

 

Rethinking Modernity – Transitions and Challenges International conference Bucharest, Faculty of Philosophy,

Friday, April 8

Google Meet joining info

Video call link: https://meet.google.com/rif-wqpk-pyg 

Or dial: (RO) +40 31 227 6707 PIN: 973 723 602#

More phone numbers: https://tel.meet/rif-wqpk-pyg?pin=6266101951522 

CfP: Rethinking Modernity – Transitions and Challenges

Call for presentations
Rethinking Modernity – Transitions and Challenges International conference
Bucharest, Faculty of Philosophy,

CCIIF – The Research Center for the History and Circulation of Philosophical Ideas
2022

Topic:

According to the general historical perspective of philosophy, modernity refers to a large period of time that has its beginnings at the heart of the Renaissance and the age of Cartesian rationalism. At a first glimpse, modernity has been deeply rooted on the principle of subjectivity as the source of knowledge, senses, wills and actions. Therethrough, modern philosophy consecrated the perspective that the subject, depicted as the creative force capable to secure the order and the structure of knowledge – might perform cultural, social and political actions by engaging ideals prescribed both by the power of reason – for Early Modernity – and by the association of intellective and sensitive capacities – for Late Modernity. However, this rigorous and systematic approach of modernity became later on complicated, suffering certain transitions and amendments raised especially by Nietzsche’s and Heidegger’s philosophical works, challenging “modern theories” to embody a new way of thinking for which traditional “fundaments” should be absent. This new understanding which became symptomatic for postmodernist philosophers considered modernity as:

  1. A historical homogenous era, dominated by the ideal of a historical evolution of human thought as a continuous vision on temporality, strengthened by the use of reason as an infallible source of knowledge;
  2. An ethos determined by a nomological order prescribed by reason considered as a fundamental source to access principles;
  3. A self-legitimation of scientific knowledge, in the spirit of Thomas Kuhn.

However, as Rossi claims in his Comparison between modern and postmodern ideas (1989), we cannot tackle the multiple understandings of modernity and its cognitive approaches without evaluating the impact of Bacon’s “idols”, that reflected, in the spirit of the beginning of modernity, reductive and illusionary images. In fact, debates referring to the use of reason, the complexity of the subject, the ambiguity of sciences and the contribution of technology to the new spirit of our era are not “dogmatic”, as postmodernism rather claimed. Such debates reflected a deep awareness of the historical and social continuous dynamics that created multiple – and sometimes, contradictory – conditions for different philosophical traditions, that have not been excused of transitive processes, conceptual challenges and critical clashes, complicating any hermeneutical attempt of deconstructing modernity as a whole (as Derrida or Gadamer rightfully observed). Transitivity capacitates not only cultural realms, values and norms, but also logical relationships that engage core-notions such as identity, equality, temporal succession, spatial movement. These transitions affect the power of discourses and propositional knowledge to prescribe the norms and values of truth.

The linguistic analysis has been challenged to address those changes that take place between an active and a passive propositional knowledge. In the generative grammar of Noam Chomsky, transformation is an operation capable of projecting a syntactic structure in terms of another syntactic structure. As communication has been reshaped, spirituality faced, at its turn, new milestones, partially impacting the rise of capitalism and the ascetical value of work, as Weber would argue. Religious modernity reflects the Christian heritage facing modern andcontemporary manifestations of culture and science, whereas the Jewish modernism of the 19th century accelerates social and cultural changes of modern European societies.

As Early and Late Modernity dispute their authority on different ideologies – Rationalism, Enlightenment, Romanticism – and cultural revolutions – from which the Renaissance and the Rise of the Protestant Reform are the most notorious – artistic modernity and the 19th century confront the rise of authoritarian regimes and the effects of the Industrial Revolution: Baudelaire, in the name of artistic modernity, and the tradition of the Frankfurt School, in the name of post-industrial societies, are the most reputed figures that explained this particular historical time.

Last, but not least, this social and political dynamics reframed the centres and peripheries of the modern world. Imm. Wallerstein indicated the role played by economic processes in creating the system of global economy which is still active nowadays and which is based on a complex balance between states of the centre and those belonging to the periphery. This system is dominated by the extension of a central influence that creates a pole of trends, values and beliefs that are widespread progressively by engaging mimetic reactions of underdeveloped communities facing the success of progressist societies. Modernity overcomes, therefore, a powerful wave of Western commitments that created the idea that modernity has, by all means, an Occidental paternity, and a holistic trend of centralising and uniformalising lifestyles, that made possible globalization.

Taking into consideration such aspects of transitions and challenges addressed to modern thought we invite you to take part at the international conference Rethinking Modernity – Transitions and Challenges. Participants are welcomed to submit papers that originally and creatively address topics from any philosophical area: Practical and theoretical philosophy, philosophy of culture, philosophy of art, ethics, aesthetics, philosophy of religion etc.

Considering the impact of the COVID-19 on education, philosophical trends and social challenges, we invite scholars and researchers to submit papers to a special panel on Modern responses to pandemic challenges.

Deadline: Participants are welcomed to submit the applications (abstracts of 300 words and a short narrative CV) by the end of 20th February at cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro Evaluation results will be communicated by the end of February. The conference is scheduled on April 8, 2022.

CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”, EDIȚIA a VIII-a

CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”,

EDIȚIA a VIII-a

IMAGINEA ca formă artistică. Determinări filosofice și artistice

21 mai 2021, via Google Meet

9:30-10.00

Deschiderea conferinței.

Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop, Asist. Univ. Dr. Oana Șerban, Dr. Eva Ivan-Haintz

 

SESIUNEA I. IMAGINEA: DINCOLO DE SPIRITUALITATE ȘI CULTURĂ

10:00-10:30

Chris IONIȚĂ, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie

Masca, un simulacru al apariției

10:30-11:00

Daniel COJANU, Universitatea Valahia din Târgoviște

Interpretarea tautegorică a simbolului. Între estetica romantică și fenomenologia religiei

11:00-11:30

Manuel COJOCARU, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie

Zen, zazen, doar stând. Dincolo de imagine.

11:30-12:00

Marius Bogdan CORBU, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie

Iconoclasmul reformat. Conversia spațiilor religioase și convertirea creștinului. O abordare personală.

12:00-12:30

Andreea STOICESCU, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie

Corporalitate, imagine și mișcare în arta coregrafică. O viziune fenomenologică

 

PAUZĂ DE PRÂNZ

12:00-12:30

 

SESIUNEA A II-A. IMAGINEA CA SIMBOL AL AVANGARDEI: RECONFIGURĂRI ALE LUMII ARTISTICE, POLITICE ȘI DIGITALE

 

12:30-13:00

Victoria BERLEDEAN, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie

Noua imagine și conceptul celei de-a patra dimensiuni în arta de avangardă

13:00-13:30

Radu Cristian ANDREESCU, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca

Raportul dintre imagine și mișcare: de la Platon la Leni Riefenstahl

13:30-14:00

Daniel UNGUREANU, Universitatea Națională de Arte „George Enescu”, Iași

Hermeneutica memelor cu temă pandemică din spațiul digital românesc

14:00-14:30

Sonia Emilia MIHAI, Centrul de Excelenta in Studiul Imaginii, Universitatea din București

Corpurile digitale şi imaginea digitală: de la oglindire la pură simbolistică

14:30-15:00

Eva IVAN-HAINTZ, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie

Imagine estetică şi apariţie în opera de artă

Centrul de Cercetare a Istoriei și Circulației Ideilor Filosofice așteaptă contribuțiile participanților la ediția de anul acesta, IMAGINEA ca formă artistică. Determinări filosofice și artistice, până pe data de 9 mai 2021, ora 23.59. Menționăm că tema acestei ediții a fost publicată anul trecut, însă din pricina pandemiei, evenimentul a fost amânat. Prin urmare, contribuțiile acceptate până la data de 1 mai 2020 rămân valabile, însă acceptăm noi înscrieri în perioada 21 aprilie – 9 mai 2021, în aceleași condiții ale apelului la contribuții. 

Apel la contribuții.

Într-o societate supranumită „societatea imaginii”, tema propusă pentru ediția de anul acesta a Conferinței naționale de estetică și filosofia artei „Ion Ianoși” este în concordanță cu proiectul unei civilizații vizuale, spectaculare.

Studiul imaginii este abordat astăzi din perspective interdisciplinare. Într-o primă tentativă de ordonare, imaginile sunt fie interioare fiinţei umane, fie exterioare acesteia; fie sunt individuale, fie sunt colective. Oricum ele formează „universuri dinamice” (Jean Jacques Wunenburger – Viaţa imaginilor) care ne stimulează gândirea. Fiind un produs al psihismului, imaginea se manifestă în toate domeniile creaţiei, cu atât mai mult în arte. Dacă, de obicei, ne gândim la imagine ca produs al artelor vizuale, o analiză mai aprofundată ne obligă să ne îndreptăm şi spre alte specii de artă, precum muzica sau artele cuvântului cât şi spre înţelegerea sensului imaginii atât ca element formativ al gândirii artistice (aparţinând procesului de imaginare) și ca produs final al creaţiei artistice. Orice artă creează imagini fie ele vizuale, auditive sau gestual-motrice. Interiorul creativ şi exteriorul finalizat, forma ca principiu activ şi forma ca rezultat artistic devin subteme relevante ale explorării imaginii.

Abordările prin care putem aprofunda tema sunt numeroase; de pildă, din punct de vedere semiotic, cercetarea imaginii ca reprezentare, semn şi simbol constituie o modalitate de a cerceta procesul prin care „spiritul uman construieşte o lume obiectivă şi cu sens” (Ernst Cassirer, Filosofia formelor simbolice, Introducere.) Din punct de vedere psihologic, cercetarea imaginii ar avea în atenţie subiectul imaginant şi încărcarea cu afectivitate a reprezentărilor imaginate (Gaston Bachelard, La reverie poetique). Totodată, cercetarea producţiei onirice în strânsă relaţie cu valorificarea ei în creaţia artistică poate dezvălui structuri arhetipale colective, funcţionale în diverse epoci culturale şi istorice. Gândirea mitică, la rândul ei, generează imagini. Mitul „este dovada unei inteligenţe imaginative, un adevărat nous poietikos” (J. J. Wunenburger) care se transpune apoi în creaţia artistică oferindu-i acesteia profunzimi abisale (Lucian Blaga, Trilogia culturii, Geneza metaforei). Arhetipuri, scheme, simboluri din gândirea mitologică devin astfel disponibile pentru noi conexiuni creatoare. În plus, imaginea cinematografică este cea care sprijină dinamica experienței estetice: arta nonauratică, inaugurată de Benjamin, aparține și filmului, ca suită de imagini care pierd autenticitatea trăirii nemijlocite a raportului dintre autor și opera de artă, respectiv dintre opera de artă și public.

La rândul ei, gândirea estetică ne oferă numeroase noţiuni şi aspecte prin care se poate aborda tema imaginii subordonând domenii precum cele menţionate mai sus, de la procesul creativ, la opera de artă ca imagine finală a acestuia şi până la receptarea operei ca imagine artistică, estetică, imagine a unei epoci culturale sau a unei mentalități formative.

Vă invităm să participaţi la dezbaterea  acestei teme în cadrul conferinţei naţionale de estetică „Ion Ianoşi” care va avea loc pe data  de 21 mai 2021 la Facultatea de Filosofie a Universității din București.

Conferința se adresează celor care își dezvoltă aria de expertiză științifică în orizontul filosofiei și al artei, atât cercetătorilor seniori (cadre didactice și cercetători postdoctorali), cât și tinerilor cercetători (de la toate formele de studii – licență, master, doctorat), organizându-se sesiuni diferite.

Data limită de înscriere / Deadline

Abstractele, în limita a 5-600 cuvinte, din care să rezulte tema și bibliografia propunerii de prezentare, însoţite de 5-6 cuvinte cheie, vor fi transmise la adresa de
email cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro
În cadrul propunerilor, va fi atașat CV-ul participantului, concentrat asupra lucrărilor activităților relevante din ultimii 3 ani menționând totodată și afilierea academică (în cazul masteranzilor, doctoranzilor şi cercetătorilor). Studenţii participanţi vor trimite, în perspectiva înscrierii, ataşată abstractului, o prezentare a activităţilor realizate de la începutul parcursului academic.

Transmiterea aplicațiilor se va face până la data de 9 mai. 

Comunicarea rezultatelor

In urma selecției realizată de o comisie specializată (alcătuită din cadre universitare de la Facultatea de Filosofie) se vor anunța rezultatele pe data de 14 mai 2021.

Conferința se va desfășura pe data de 21 mai în cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București.

Echipa de organizare

  • Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop
  • Asist. Univ. Dr. Oana Șerban
  • Dr. Rodica Ivan-Hainz