Banchetul online
În buna tradiție socratică, actuală de peste 2500 de ani, profesorii Facultății de Filosofie vă invită la un banchet filosofic online în săptămâna 27 aprilie – 1 mai 2020. La acest banchet, întins pe cinci zile, sunt invitate și invitați să participe toți cei interesați de dialogul filosofic, în mod special elevii și studenții în căutarea marilor și micilor întrebări. Banchetul constă într-o serie de cinci cursuri deschise, care se vor desfășura online, în fiecare dintre aceste zile, de la ora 12. Cursurile au loc pe diverse platforme, de la Zoom la Facebook, și nu presupun o pregătire prealabilă.
Banchetul este o introducere în diverse domenii și tematici filosofice, mai vechi sau mai noi. Prima întâlnire, de cosmologie filosofică, va privi spre sfârșiturile anunțate ale lumii. În a doua zi, vom vedea cum se clasifică argumentările, într-un curs de gândire critică. A treia zi este dedicată filosofiei morale în timp de pandemie și izolare socială. Joi, în a patra zi, întrebările vor veni dinspre filosofia politică, urmărind proiectul unui venit universal de bază și viitorul acestei utopii. Ultima zi este dedicată tot situației de azi, din perspectiva filosofiei sociale, și pornește de la întrebarea dacă nu cumva lenea și inactivitatea sunt datorii de urmat.
În continuare, puteți găsi prezentarea detaliată a cursurilor și programarea lor.
Foarte multe dintre modelele de univers pe care le putem găsi în istoria cosmologiei sunt modele evoluționiste sau oscilatorii: universuri care încep cu un bang și se încheie într-o conflagrație finală, sau universuri ciclice care mor și renasc. Adesea, pentru a explica acest lucru, filosofii folosesc și interpretează unul dinrte „miturile” folosite de Platon în Timaios, mitul lui Phaeton. Povestea e cunoscută: Phaeton, fiul lui Helios, cere să conducă carul Soarelui și – evident – nu reușește. Căderea lui Phaeton stârnește o conflagrație care arde Pământul. În mitul antic (repovestit pentru Renaștere și modernitate în Metamorfozele lui Ovidiu) Zeus pune capăt episodului cu un trăznet, salvând astfel Pământul de la o distrugere totală și dând posibilitatea vieții să renască.
Mitul lui Phaeton este preluat de filosofi și pus la lucru în speculațiile cosmologice care glosează, adesea, pe marginea aceluiași pasaj din Platon.
Phaeton, fiul lui Helios, după ce a înhămat odată caii la carul tatălui său, nefiind în stare să-l mâne pe drumul părintesc, a incendiat tot ce era pe Pământ, el însuși pierind lovit de trăsnet. Toate acestea par a alcătui un mit. Adevărul este însă că la intervale marid e tip are loc o dviație a corpurilor cerești ce se mișcă în jurul Pământului, iar toate cele de pe Pământ pier într-un oare incendiu. (Timaios 22 c-d)
În cosmologiile antice și renascentiste, căderea lui Phaeton este folosită ca emblemă a sfârșitului lumii – fie conflagrația finală care pune capăt lumii acesteia, anunțând o înnoire la scară planetară, fie ca emblemă a sfârșitului universului ordonat (trasnformarea întregului univers într-un foc, pneumă sau coborârea lui înapoi în haos). Începând cu secolul al XVI-lea, emblema lui Phaeton primește însă noi interpretări care trebuie să acomodeze noi teorii și descoperiri despre univers. În acest curs vom trece în revistă aceste modificări discutând modul în care este citit și discutat pasajul lui Platon de filosofi precum Marsilio Ficino și Giordano Bruno, respectiv de astronomi, matematicieni și filosofi ai naturii precum Kepler, Galileo sau Newton, Ne vom uita la punctele comune ale acestor interpretări precum și la modurile în care ele diverg. Vom interoga semnificația filosofică a folosirii miturilor și emblemelor în cosmologie, încercând să vedem:
– Care sunt funcțiile pe care le joacă emblema „căderii lui Phaeton” în speculația cosmologică?
– Cum se formează asocierea lui Phaeton cu o cometă și cum evoluează această interpretare pe măsură ce se modifică teoriile despre natura cometelor?
Cursul se bazează pe capitolele 3 și 4 (pp. 30-45) din cartea profesorului Drăgan Stoianovici, Argumentare și gândire critică (Editura Universității din București, 2005). Pornind de la caracterizarea argumentării drept activitate socială, intelectuală și verbală, cursul introduce câteva clasificări ale argumentărilor pe baza descrierii unei situații argumentative generice.
– Ce elemente conține o situație argumentativă?
– Care sunt regulile „jocului argumentării”?
– Cum identificăm teza unei argumentări?
Pandemia actuală a stârnit multe reacții moralizatoare. Sunt arătați cu degetul vinovați. Vedem condamnări exaltate și discursuri grandioase despre soarta umanității.
– Dar filosofii, care trăiesc în turnul lor de fildeș, ce văd în aceste vremuri tulbure?
– Cum trebuie să gândim responsabilitatea oamenilor?
– Ce virtuți sunt necesare și ce vicii ne pândesc?
Criza generată de pandemia actuală a adus în prim-plan nevoia unor reforme structurale. Ne îndreptăm spre o lume din ce în ce mai automatizată, în care activitățile sunt preluate de mașini, algoritmizate, iar munca și proprietatea vor fi din ce în ce mai rare. În aceste condiții, mai este utopic să cerem un venit regulat, pentru fiecare membru al societății, indiferent de veniturile sale și fără obligații? Universal Basic Income (UBI) nu este un ajutor, ci o bază pe care oamenii sunt liberi să-și construiască viața așa cum vor, eliberându-i de capcana șomajului sau a exploatării și sporindu-le oportunitățile.
– Care sunt justificările politice și economice pentru UBI?
– Dar implicațiile sociale? Va crește UBI gradul de libertate sau ne va face dependenți de stat?
– E utopic să credem că vom fi astfel motivați să facem ce ne place și ce știm mai bine?
– Și, nu în ultimul rând, cum îl facem posibil?
motto : Ce bine e să nu faci nimic, și asta foarte încet, și dacă se poate și pe bani.
Cursul începe de la observația lui Oscar Wilde: ”Inactivitatea este o treabă foarte grea, întotdeauna se găsesc mulți care se străduiesc să te pună la muncă.”
Pornind de la situația în care se află aproape tot globul în care observăm că, în condițiile inactivității forțate, atât natura cât și cultura își recapătă prospețimea, cursul va dezbate problema inactivității ca datorie spirituală, morală, politică și ca soluție la provocările lumii actuale.
Autori: Thales, Diogene, Aristotel, Siddartha Gautama, Augustin din Hippona, Toma D’Aquino, Voltaire, Goncearov, Steinhardt, Liiceanu, Taleb
Întrebări:
– Este lenevia libertate sau opusul ei ?
– Când este lenea o virtute și când un păcat ?
– De ce se odihnește Dumnezeu sâmbăta și ce legătură are asta cu Aristotel ?
În cadrul Banchetului mai puteți audia, miercuri de la 19:30 la 20:30, și emisiunea Despre iubire, celălalt și izolare cu Cristian Iftode în cadrul Intersecțiilor de miercuri de la Scena9.
Vă puteți înscrie completând următorul formular https://forms.gle/oxSo4CrBewovSehn8