CONCURSUL NAȚIONAL DE DREPT UMANITAR ŞI DREPTUL REFUGIAȚILOR „NICOLAE TITULESCU” – Editia 2023

Începând cu anul 2008, între 8 și 10 decembrie (dată la care se aniversează și Ziua Internațională a Drepturilor Omului), are loc Concursul Național de Drept Umanitar și Drepturile Refugiatilor. Concursul este tradițional co-organizat de către Comisia Națională de Drept Internațional Umanitar (CNDIU), Centrul de Drept Internațional Umanitar al Ministerului Apărării Naționale din cadrul Universității Naționale de Apărare Carol I, care asigură și secretariatul permanent al CNDIU, UNHCR – Agenția ONU pentru Refugiați, Societatea Națională de Cruce Roşie din România, Societatea Civilă de Avocați Joy Legal & Business, Asociația SIMA.

Crucea Roșie Română va asigura și participarea Comitetului Internațional de Cruce Roșie, organizație internațională cu rol esențial în promovarea și aplicarea dreptului internațional umanitar.

Acest concurs se desfășoară anual, la nivel național, în limba română și se adresează mediului academic, fiind principalul și singurul concurs la nivel național de diseminare a dreptului internațional umanitar și a dreptului refugiaților, prin raportare la drepturile omului, în rândul studenților și masteranzilor. Concursul are și o dimensiune internațională prin participarea studenților din cadrul unor universități din Republica Moldova. Concursul reprezintă în același timp o platforma inedită de colaborare între studenți și instituțiile co-organizatoare, prilej de familiarizare cu atribuțiile și funcțiile unor instituții, structuri sau organizații mai puțin familiare etapei de dezvoltare academică în care se regăsesc studenții.

Concursul are propria pagină de facebook https://www.facebook.com/concurstitulescu/  și propria pagină de internet: www.concurstitulescu.ro unde pot fi găsite informațiile despre fiecare ediție.

Concursul reprezintă totodată și o provocare adresată studenților la istorie, științe politice, relații internaționale  și drept, din diferite centre universitare – din România, Republica Moldova, dar şi din alte state în care există studenţi vorbitori de limbă română – și asigură testarea într-o abordare interactivă a cunoștințelor acumulate în domeniul dreptului umanitar, al dreptului refugiaților, al drepturilor omului și al dreptului internațional public. Concursul este jurizat de specialişti în materie şi atestat prin diplome de participare, de merit şi premii.

Finala acestui concurs se desfășoară în fiecare an pe 10 decembrie, Ziua Internațională a Drepturilor Omului, pe care dreptul internațional umanitar și dreptul refugiaților o promovează la nivel de principiu fundamental. 

Anul acesta este organizată Ediția 2023 a concursului, iar cu ocazia finalei va fi sărbătorită aniversarea a 75 de ani de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, sens în care vom dedica finala acestui eveniment.

La finală participă, pe lângă concurenți, profesori coordonatori, organizatori voluntari aleși din rândul studenților și elevi de clasa a XI –a si a XII-a de la licee de prestigiu din București și reprezentanți ai instituțiilor co-organizatoare, însumând aproximativ 60 de persoane.

Înscrierile studenților pentru Ediția 2023 se desfășoară online, direct pe pagina concursului http://www.concurstitulescu.ro/formulardeinregistrare/formular_online.php, și se vor încheia pe 20 noiembrie 2023.

La fiecare ediție se acordă premii echipelor câștigătoare: Premiul Bene Merenti, Locul II în finală, Premiul pentru cea mai bună echipă în Dreptul Refugiaților, Premiul Vespasian Pella pentru cel mai bun eseu pe o tematică de drept umanitar și dreptul refugiaților, Premiul pentru cea mai buna echipă în Dreptul Refugiaților și Premiul Constantin Cunescu pentru cel mai promițător tânăr profesionist.

Și în acest an, echipa câștigătoare a concursului va primi sprijin financiar și preparatoriu pentru participarea la un concurs internațional de drept internațional și dreptul refugiaților. 

Atelierul „Analiza datelor introspective”, 13-16 noiembrie 2023

În datele de 13, 14, 15 și 16 noiembrie, orele 18-20, va avea loc la Facultatea de Filosofie, în Splaiul Independenței nr. 204, București 060024, un tutorial colegial (atelier de tip “peer learning”) intitulat “Analiza datelor introspective”. Acesta va fi coordonat de acad. prof. dr. Mircea Dumitru, prof. dr. Dragoș Iliescu și asist. Andrei Mărăşoiu.

Atelierul (în format hibrid) va consta într-o discuție ghidată în parcurgerea cărții „Describing inner experience?” (MIT, 2007) de Russell Hurlburt and Eric Schwitzgebel. Dacă doriți să participați, nu ezitați să-l contactacți pe andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro  

Evenimentul se vs bucura de prezenta, via Zoom, a coautorilor cărții discutate, Eric Schwitzgebel și Russell Hurlburt, în zilele de 14 și, respectiv, 16 noiembrie.

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 02 noiembrie 2023

Joi, 02 noiembrie 2023, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: CS I dr. ION TĂNĂSESCU (I.F.P.A.R.)

Tema: Intenționalitatea în psihologia empirică brentaniană. Perspective istorice și sistematice

Franz Brentano (1838–1917) este autorul care a reintrodus problematica intenționalității în filosofia contemporană. Modul în care Brentano a definit termenul în lucrarea Psihologia din punct de vedere empiric (1874) a constituit punctul de pornire al dezvoltării temei intenționalității la autori precum Twardowski, Husserl, Heidegger sau la filosofi analitici ai secolului XX, la Roderick M. Chisholm, de pildă.
Prezentarea își propune:
(1) să clarifice sintagmele pasajului intenționalității: „inexistența intențională (sau poate mentală) a unui obiect” (die intentionale (auch wohl mentale) Inexistenz eines Gegenstandes), „relația cu un conținut” (die Beziehung auf einen Inhalt), „orientarea spre un obiect” (die Richtung auf ein Objekt),
(2) să distingă între două teorii ale intenționalității: (i) intenționalitatea ca teorie a celei mai pregnante note distinctive a psihicului în raport cu fizicul și (ii) intenționalitatea ca teorie a modului în care se raportează conștiința la lume,
(3) să expună principalele interpretări din perspectivă istorică ale intenționalității: interpretarea tradițională aristotelic-tomistă și cea conceptualistă, ca și interpretarea modernă din perspectiva filosofiei pozitive a lui Comte și Mill, și
(4) să analizeze principalele aspecte sistematice ale problemei în lucrarea din 1874: perspectiva pozitivă asupra cunoașterii și rolul intenționalității în trasarea celei mai importante deosebiri din domeniul cunoașterii empirice, raportul act psihic–obiect imanent actului–obiect transcendent conștiinței, și modul în care funcționează distincția respectivă în cadrul celor trei clase de acte psihice la Brentano: reprezentările, judecățile și fenomenele emoționale.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 09.11.2023: ANDREEA-ALEXANDRA BULBUC, LAURA VISU-PETRA (Universitatea Babeș-Bolyai), „Acceptarea părții întunecate: explorarea autenticității și identității în persoanele cu trăsături dark”

Colega noastră, Lect. univ. dr. Mihaela Constantinescu, invitată la Conferința Post-educația din 28.10.2023

Printre invitații conferinței Post-educația, care se desfășoară azi la Timișoara, se numără și colega noastră, Mihaela Constantinescu, cu o prezentare intitulată Post-boți & viitorul tehno://moral al educației. Intervenția poate fi urmărită live pe pagina de Facebook a evenimentului: https://www.facebook.com/post.educatia

Abstract prezentare: „Chatboții, roboții și coboții ce utilizează inteligența artificială generativă, de la ChatGPT, Bard și Bing la PALM-E sau DALL-E-Bot, reconfigurează viitorul educației. Este vorba mai degrabă de o re-configurare și nu de o des-figurare, căci diversele forme de boți tot mai autonomi oferă prilejul unei reflecții (auto-)critice asupra rolului, mizelor și implicațiilor demersurilor educaționale. Devine astfel mai pregnantă importanța dimensiunii formative a educației, axate pe educarea caracterului, în detrimentul dimensiunii informative, centrate pe transmiterea de informații, sau a dimensiunii performative a educației, axate pe dobândirea de abilități. În acest viitor tehno-moral al educației, boții devin post-boți. Dincolo de a fi simple instrumente interactive condiționate de input-output, post-boții sunt asistenți colaborativi ce mediază, facilitează sau sabotează formarea caracterului utilizatorilor. Dacă suntem preocupați de folosirea responsabilă a post-boților în educație, este necesar să ne întoarcem la rădăcinile filosofice ale educației morale, mai cu seamă la cadrele etice axate pe formarea caracterului și deprinderea unor dispoziții stabile de comportament virtuos. Virtuțile morale despre care vorbea Aristotel acum mai bine de 2400 de ani sunt reconfigurate în secolul XXI de filosofii tehnologiei ca virtuți tehno-morale. Agenda post-educației trebuie să includă o evaluare etică a rolul post-boților în formarea acestor virtuți tehno-morale.”

Conferința națională „Dincolo de scriitură: Experiența spirituală ca depășire a textului” la Muzeul UAIC, 28.10.2023

Conferința națională „Dincolo de scriitură: Experiența spirituală ca depășire a textului” va avea loc pe data de 28 octombrie 2023, ora 10, la Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Str. Titu Maiorescu, nr. 12.
Evenimentul este organizat de Departamentul de Filosofie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Filosofie, Universitatea București, Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice și Institutul pentru Studiul Valorilor și Spiritualității (România/USA).

Pentru informații suplimentare accesați link-ul https://360.uaic.ro/blog/2023/10/25/conferinta-nationala-dincolo-de-scriitura-experienta-spirituala-ca-depasire-a-textului-la-muzeul-uaic/