SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 10 noiembrie 2022

Joi, 10 noiembrie 2022, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: 
CS OVIDIU G. GRAMA
(I.F.P.A.R.)

Tema:
Despre schimbarea semantică și istoria conceptelor

Fenomenul schimbării înțelesului cuvintelor de-a lungul timpului este în primul rând unul dintre obiectele de studiu ale etimologiei, disciplină ce este parte a domeniului mai larg al lingvisticii istorice. El este însă de interes și pentru filosofie și chiar pentru logica informală, unde stă la baza așa-numitei „erori etimologice”.
Comunicarea va pune în discuție următoarele chestiuni:
1. cât de relevante sunt fenomenul schimbării semantice și cercetarea etimologică pentru mai buna înțelegere a anumitor concepte;
2. dacă încercarea de a determina înțelesul unui cuvânt prin investigarea originii sale (altfel spus, ideea că istoria cuvântului este importantă pentru modul în care ar trebui el folosit) constituie întotdeauna o eroare (eroarea etimologică);
3. dacă conceptele pot avea o istorie, așa cum au cuvintele.

 

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

______________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 17.11.2022: HENRIETA ANIȘOARA ȘERBAN (I.F.P.A.R.), „Despre «cunoașterea situată»”

 

 

Conferința „Știința pentru toți în epoca postgenomică”

Conferința
Știința pentru toți în epoca postgenomică
Mircea Iliescu, doctor în genetică, Universitatea din Cambridge

Academia Română vă invită miercuri, 2 noiembrie 2022, la conferința „Știința pentru toți în epoca postgenomică“, susținută de dr. Mircea Iliescu, specialist în genetică, cercetător la Universitatea din Cambridge. Evenimentul va avea loc în Aula Academiei Române din Calea Victoriei 125, începând cu ora 17, și se înscrie în seria de conferințe cu public „Ora de știință“, inițiată recent de Academia Română.

Geneticianul Mircea Iliescu va vorbi despre ultimele descoperiri în genomică, despre cum ne ajută genele să înțelegem trecutul și diversitatea speciei umane și ce a însemnat pentru noi ca oameni descifrarea genomului omului de Neanderthal, descoperire pentru care anul acesta a fost decernat Premiul Nobel pentru medicină. 

Conferința este abordată dintr-o perspectivă foarte actuală, adecvată celei mai noi faze a revoluției genomice, cunoscută sub numele de „epoca postgenomică“ odată cu descifrarea aproape completă a primului genom uman, în anul 2003. Dr. Mircea Iliescu va trece în revistă evoluția accelerată a metodelor de secvențiere, care permit acum citirea rapidă a unui genom uman, deschizând numeroase oportunități pentru studiul geneticii umane din multiple direcții. 

Conferința este deschisă dezbaterilor, publicul fiind invitat să intre în dialog cu tânărul cercetător Mircea Iliescu, să-și expună opiniile și să pună întrebări.

Întâlnirea va fi moderată de academician Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române, care propune pentru a doua parte a conferinței o scurtă dezbatere asupra situației cercetării românești și a cercetătorilor români.

Academician Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române:
„În acest context, noi, cercetătorii români, avem de răspuns unor întrebări importante:
1. Poate fi România relevantă în cadrul acestei revoluții globale a științelor vieții prin intermediul genomicii?
2. Daca da, cum putem să ne racordăm cât mai repede curentelor internaționale și care sunt ariile prioritare?
3. Ce rol ar trebui să aibă colaborarea dintre cercetătorii din România și cei din diaspora?
4. Cât de important va fi rolul publicului ca partener pentru dezvoltarea acestui domeniu esențial în societatea viitorului?“

Mircea Iliescu 
Este doctor în genetică umană și evoluție la Universitatea din Cambridge (doctorat obținut în 2016), iar în prezent este afiliat acestei universități, unde lucrează ca cercetător în cadrul Direcției de Antropologie Biologică și predă cursuri de evoluție și genetică la Institutul de Educație Continuă (https://www.ice.cam.ac.uk/about-us/staff-profiles/tutor/dr-florin-mircea-iliescu).

A plecat din România la 20 de ani, cu o bursă de studii la Universitatea din Edinburgh, unde și-a obținut licența în biologie moleculară. A dorit inițial să se specializeze în neuroștiințe, dar a optat în cele din urmă pentru genetică și a obținut un doctorat la Universitatea din Cambridge. A călătorit, atât în timpul studiilor doctorale, cât și în activitatea de cercetare, din India până în Chile, pentru a studia evoluția genetică a diversității oamenilor în diferite populații.

Una dintre preocupările sale principale este studiul diversității culorii pielii și al modului în care a evoluat aceasta la populațiile din India. Cercetările sale cele mai recente se concentrează pe evoluția răspunsului imunitar la populații cu o istorie evolutivă complexă.

Prezent adesea în spațiul public, Mircea Iliescu vorbește cu pasiune despre fascinația și frumusețea științei, despre rolul acesteia în viața noastră și despre importanța învățării și dezvoltării noastre permanente.

Ciclul de conferințe „Ora de știință“ inițiat de Academia Română propune întâlnirea specialiștilor în diverse domenii cu publicul larg și crearea unei platforme de discuții între cercetători, profesori, studenți, jurnaliști și toți pasionații de cunoaștere. Conferințele sunt structurate în două părți, prima fiind destinată expunerii, iar cea de-a doua constituindu-se într-o sesiune de întrebări și răspunsuri. Intrarea este liberă.

 

 

 

 

 

Conferința internațională „Russell 150”

În datele de 4 şi 5 noiembrie 2022, Facultatea de Filosofie a Universității din București, prin Departamentul său de Filosofie Teoretică, organizează o conferință internațională intitulată “Russell 150”, ce aniversează 150 de ani de la nașterea lui Bertrand Russell. Conferința este organizată împreună cu Institutul de Filosofie şi Psihologie “Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române şi Centrul de Logică, Filosofie şi Istoria Științei al Universității din București.

Tematic, conferința este structurată în jurul a trei preocupări ale lui Russell: logica, epistemologia şi filosofia minţii. Programul final al conferinței este disponibil aici: https://philevents.org/event/show/101630 Vorbitorii includ deopotrivă cadre didactice ale facultății, precum profesorii Gheorghe Ştefanov şi Constantin Stoenescu, cât şi alte nume cunoscute în filosofia de astăzi cum ar fi Mark Sainsbury, Angela Mendelovici sau James Cargile.

Conferința întrunește contribuții din partea Universității din București, Academiei Române, University of Virginia, University of Texas at Austin, Western University Ontario, Concordia University, Universidad de Salamanca, Rheinisch-Westfälische Technische Hochschule Aachen, Universität Paderborn, Istituto Universitario di Studi Superiori din Pavia, Universitatea din Belgrad, Universitatea din Zagreb şi Universitatea Națională Autonomă din Mexic.

Prezentările vor avea loc în spațiul virtual, via Zoom. Cei interesați să participe in public sunt rugați să își semnaleze intenția scriindu-i lui andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro

Pentru mai multe detalii, puteți consulta pagina Facebook “Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc” sau pagina https://philevents.org/event/show/101630

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 3 noiembrie 2022

Joi, 3 noiembrie 2022, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: 
CS I MONA MAMULEA
(I.F.P.A.R.)

Tema:
De ce avem o problemă grea a conștiinței?
De la F. A. Lange la David Chalmers

Comunicarea este structurată în trei părți: (1) prezentarea argumentului lui Du Bois-Reymond (Über die Grenzen des Naturerkennens, 1872) cu privire la incapacitatea fundamentală a științei de a explica experiența subiectivă, în paralel cu argumentul similar al lui Chalmers („Facing up to the problem of consciousness”, 1995); (2) prezentarea experimentului de gândire al celor două universuri fizic identice, propus de Lange (Geschichte des Materialismus, II, ed. a 2-a, 1875), în paralel cu experimentul de gândire similar dezvoltat de Chalmers (The Conscious Mind, 1996); scopul celor două comparații este de a identifica și de a analiza presupozițiile și premisele comune relative la modul în care înțelegem cunoașterea științifică, pe de o parte, și experiența subiectivă, pe de altă parte; (3) formularea unui set de consecințe teoretice care derivă din acceptarea argumentelor de la punctele (1) și (2); încercarea de a oferi un răspuns la întrebarea „de ce avem în continuare o «problemă grea» a conștiinței?”. Ce înseamnă a explica științific conștiința și în ce mod poate fi senzația integrată în descrierea științifică a naturii?

 

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

______________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 10.11.2022: OVIDIU G. GRAMA (I.F.P.A.R.), „Schimbare conceptuală și schimbare semantică”

 

 

ÎNSCRIEREA ÎN ANUL UNIVERSITAR 2022 – 2023

Vă anunțăm că în intervalul 24 – 31 octombrie 2022 sunt ultimele zile dedicate perioadei de înscriere în anul universitar 2022-2023 pentru  studenții de la licență și masterat. 

Vă reamintim programul de înscrieri al Secretariatului:

  • LICENȚĂ: luni – joi 12.00-16.00
  • MASTERAT: luni – miercuri 12.00-16.00 și joi 12.00-18.00

Tipizatele se pot completa la Secretariat sau se pot descărca de pe site-ul facultății (https://filosofie.unibuc.ro/scolaritate/).

Înscrierea este obligatorie pentru toți studenții și se face numai personal.

Program înscrieri: 05 – 31 octombrie 2022, de luni până joi între orele 12.00-16.00.

Tipizatele se pot completa la Secretariat sau se pot descărca de pe site-ul facultății.

Înscrierea este obligatorie pentru toți studenții și se face numai personal.