SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 24 noiembrie 2022

Joi, 24 noiembrie 2022, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: 
CS III dr. MIHAI POPA (I.F.P.A.R.)

Tema: A.D. Xenopol și G. Vico ‒ repetiție și dezvoltare în devenirea istorică

Conceptul de serie istorică este fundamental pentru explicația fenomenelor istorice, constituind elementul generalului și al regularității propus de
A.D. Xenopol pe baza analizei faptelor succesive. În structura sa sunt incluse ideile legității, cauzalității, devenirii (evoluției) și direcției (progresului). Totuși, trebuie reținut că seriile istorice conțin în același timp singularitatea istorică, fiindcă ele înlănțuie fapte „neasemănătoare în spațiu și timp”. Seria istorică este întotdeauna unică și particulară în raport cu timpul în decursul căruia se realizează și de care este înlănțuită într-un mod indisolubil. Ea nu distruge faptele care au servit la formarea ei, ci le lasă să subziste în întregime.
În ceea ce-l privește pe Vico, el desparte știința istoriei de științele naturii și susține că există o lege imanentă de factură ciclică a devenirii civilizațiilor prin care se revine periodic, cel puțin pentru civilizația europeană a Evului Mediu, la stadiul inițial al barbariei. De la „barbaria” poetică a preistoriei la înțelepciunea filosofică și la rațiunea legii civile se parcurge și se încheie un ciclu (corsi) care se reia totalmente, după disoluția civilizației și, mai ales, a culturii greco-romane. Este important de remarcat că, în gândirea lui Vico, empirist ca orientare, ceea ce întemeiază adevărul istoric este simțul sau înțelepciunea comună.

 

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

______________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 08.12.2022: ȘTEFAN-DOMINIC GEORGESCU (I.F.P.A.R.), „Logica formală și formalizarea logicii la Hegel”

 

 

Ofertă opționale a. u. 2022-2023

Dragi Studente,

Dragi Studenți,

Dacă doriți să urmați cursuri opționale pentru completarea cunoștințelor Dvs sau pentru a obține necesarul de credite prevăzute în planul de învățământ al programului de studii pe care îl urmați, puteți opta pentru completarea, după caz, a următoarelor formulare:

  • https://forms.gle/Vpn3tLBUYYojpnie8 pentru cursurile opționale descrise mai jos
  • https://forms.gle/BtFgpHnkYbWhmW697 pentru cursurile din planurile de învățământ de la celelalte module – dacă sunteți înmatriculat în anul III de licență sau de la celelalte programe de master – dacă sunteți înmatriculat la studii de master (masteranzii pot opta doar pentru cursuri din același domeniu).

Deadline completare chestionar 29 noiembrie 2022.

Cursurile opționale alese devin obligatorii.

SEMESTRUL I

Dr. Raluca Bujor

Figura lui Socrate, sem 1, curs şi seminar: 4 ECTS

Prezentarea cursului (click aici)

Conf. dr. Daniela Jalobeanu

Cosmologie filosofică de la Platon la Einstein, curs: 3 ECTS

Prezentarea cursului (click aici)

Conf. dr. Daniela Jalobeanu, Prof. dr. Andrei Cornea, Dr. Gheorghe Vida

Epicureism și modernitate, curs: 3 ECTS

Prezentarea cursului (click aici)

Conf. dr. Eugenia Bogatu

Pragmatismul, curs: 3 ECTS

Prezentarea cursului (click aici)

Dr. Titus Lates

Semiotică, curs și seminar: 4 ECTS

Prezentarea cursului (click aici)

SEMESTRUL II

Prof. dr. Mircea Dumitru, Dr. Constantin Brîncuș

Teoria demonstrației. O introducere logico-filosofică, curs și seminar: 6 ECTS

Prezentarea cursului (click aici)

Conf. dr. Gabriel Vacariu

Filosofie și film, curs și seminar: 6 ECTS

Prezentarea cursului (click aici)

Dr. Ion Vezeanu

Simboluri şi reprezentări ale nebuniei în cultură, sem 2, curs şi seminar: 6 ECTS

Prezentarea cursului (click aici)

Conf. dr. Bogdan Mincă

Limba greacă, sem 2, curs şi seminar: 6 ECTS

Prezentarea cursului (click aici)

Dr. Veronica Lazăr

Iluminism şi modernitate, sem 2, curs: 3 ECTS

Prezentarea cursului (click aici)

Asist dr. Alex Dragomir, Drd. Anda Zahiu, Conf. dr. Emanuel Socaciu

Filosofie şi fantasy, sem 2, curs : 3 ECTS

Prezentarea cursului (click aici)

Prof. dr. Mircea Dumitru, Dr. Marian Călborean

Logică și software, curs și seminar: 6 ECTS

Prezentarea cursului (click aici)

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 17 noiembrie 2022

Joi, 17 noiembrie 2022, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: 
CS III dr. hab. HENRIETA ANIȘOARA ȘERBAN
(I.F.P.A.R.)

Tema: „Cunoașterea situată” și epistemologia contemporană

Accentul investigației mele cade pe subiectul cunoscător și pe refuzul epistemologic al „minții-oglindă” și al „privirii de nicăieri”. Zona cunoașterii este definită ca zonă a enunțurilor semnificative pentru subiectul cunoscător, din perspectiva experienței epistemologice educate a acestuia. Viața omului și calitatea vieții se adaugă interesului științific teoretic și aplicațiilor rezultatelor științifice. Cunoașterea este „situată” în sensul că nu caută cu orice preț detașarea de o perspectivă specific subiectivă asupra lucrurilor, realității, subiectului de studiu, de socializarea specifică cercetătorului sau de comunitatea științifică a acestuia. Ca un „navigator”, agentul cunoscător are repere: bio-bibliografice, logice, practice, normative. Corelația epistemologie–limbaj–ontologie este evidențiată interpretativ, în vederea îndepărtării de viziunea de tip Whiggish science. Putem vorbi despre subiectivitate și perspectivism în cunoaștere și epistemologie, fără a ne raporta fără rigoare, ori depreciativ, la actul și rezultatul cunoașterii. Contextualismul joacă de asemenea un rol-cadru în conceptualizarea situării cunoașterii. Discutăm foarte pe scurt și despre contextualismul semantic, despre subiectul rațional ideal (ideal reasoner), despre „logica situată” (situaționistă; J. Barwise), despre feminism epistemologic (este obiectivitatea o doctrină?) și despre cunoaștere ca produs social. Interpretarea realizată susține într-o măsură relevantă constructivismul social, perspectivismul, pluralismul epistemologic și un relativism slab.

 

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

______________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 24.11.2022: MIHAI POPA (I.F.P.A.R.), „A.D. Xenopol și G. Vico – repetiție și dezvoltare în devenirea istorică”

 

 

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 10 noiembrie 2022

Joi, 10 noiembrie 2022, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: 
CS OVIDIU G. GRAMA
(I.F.P.A.R.)

Tema:
Despre schimbarea semantică și istoria conceptelor

Fenomenul schimbării înțelesului cuvintelor de-a lungul timpului este în primul rând unul dintre obiectele de studiu ale etimologiei, disciplină ce este parte a domeniului mai larg al lingvisticii istorice. El este însă de interes și pentru filosofie și chiar pentru logica informală, unde stă la baza așa-numitei „erori etimologice”.
Comunicarea va pune în discuție următoarele chestiuni:
1. cât de relevante sunt fenomenul schimbării semantice și cercetarea etimologică pentru mai buna înțelegere a anumitor concepte;
2. dacă încercarea de a determina înțelesul unui cuvânt prin investigarea originii sale (altfel spus, ideea că istoria cuvântului este importantă pentru modul în care ar trebui el folosit) constituie întotdeauna o eroare (eroarea etimologică);
3. dacă conceptele pot avea o istorie, așa cum au cuvintele.

 

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

______________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 17.11.2022: HENRIETA ANIȘOARA ȘERBAN (I.F.P.A.R.), „Despre «cunoașterea situată»”

 

 

Conferința „Știința pentru toți în epoca postgenomică”

Conferința
Știința pentru toți în epoca postgenomică
Mircea Iliescu, doctor în genetică, Universitatea din Cambridge

Academia Română vă invită miercuri, 2 noiembrie 2022, la conferința „Știința pentru toți în epoca postgenomică“, susținută de dr. Mircea Iliescu, specialist în genetică, cercetător la Universitatea din Cambridge. Evenimentul va avea loc în Aula Academiei Române din Calea Victoriei 125, începând cu ora 17, și se înscrie în seria de conferințe cu public „Ora de știință“, inițiată recent de Academia Română.

Geneticianul Mircea Iliescu va vorbi despre ultimele descoperiri în genomică, despre cum ne ajută genele să înțelegem trecutul și diversitatea speciei umane și ce a însemnat pentru noi ca oameni descifrarea genomului omului de Neanderthal, descoperire pentru care anul acesta a fost decernat Premiul Nobel pentru medicină. 

Conferința este abordată dintr-o perspectivă foarte actuală, adecvată celei mai noi faze a revoluției genomice, cunoscută sub numele de „epoca postgenomică“ odată cu descifrarea aproape completă a primului genom uman, în anul 2003. Dr. Mircea Iliescu va trece în revistă evoluția accelerată a metodelor de secvențiere, care permit acum citirea rapidă a unui genom uman, deschizând numeroase oportunități pentru studiul geneticii umane din multiple direcții. 

Conferința este deschisă dezbaterilor, publicul fiind invitat să intre în dialog cu tânărul cercetător Mircea Iliescu, să-și expună opiniile și să pună întrebări.

Întâlnirea va fi moderată de academician Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române, care propune pentru a doua parte a conferinței o scurtă dezbatere asupra situației cercetării românești și a cercetătorilor români.

Academician Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române:
„În acest context, noi, cercetătorii români, avem de răspuns unor întrebări importante:
1. Poate fi România relevantă în cadrul acestei revoluții globale a științelor vieții prin intermediul genomicii?
2. Daca da, cum putem să ne racordăm cât mai repede curentelor internaționale și care sunt ariile prioritare?
3. Ce rol ar trebui să aibă colaborarea dintre cercetătorii din România și cei din diaspora?
4. Cât de important va fi rolul publicului ca partener pentru dezvoltarea acestui domeniu esențial în societatea viitorului?“

Mircea Iliescu 
Este doctor în genetică umană și evoluție la Universitatea din Cambridge (doctorat obținut în 2016), iar în prezent este afiliat acestei universități, unde lucrează ca cercetător în cadrul Direcției de Antropologie Biologică și predă cursuri de evoluție și genetică la Institutul de Educație Continuă (https://www.ice.cam.ac.uk/about-us/staff-profiles/tutor/dr-florin-mircea-iliescu).

A plecat din România la 20 de ani, cu o bursă de studii la Universitatea din Edinburgh, unde și-a obținut licența în biologie moleculară. A dorit inițial să se specializeze în neuroștiințe, dar a optat în cele din urmă pentru genetică și a obținut un doctorat la Universitatea din Cambridge. A călătorit, atât în timpul studiilor doctorale, cât și în activitatea de cercetare, din India până în Chile, pentru a studia evoluția genetică a diversității oamenilor în diferite populații.

Una dintre preocupările sale principale este studiul diversității culorii pielii și al modului în care a evoluat aceasta la populațiile din India. Cercetările sale cele mai recente se concentrează pe evoluția răspunsului imunitar la populații cu o istorie evolutivă complexă.

Prezent adesea în spațiul public, Mircea Iliescu vorbește cu pasiune despre fascinația și frumusețea științei, despre rolul acesteia în viața noastră și despre importanța învățării și dezvoltării noastre permanente.

Ciclul de conferințe „Ora de știință“ inițiat de Academia Română propune întâlnirea specialiștilor în diverse domenii cu publicul larg și crearea unei platforme de discuții între cercetători, profesori, studenți, jurnaliști și toți pasionații de cunoaștere. Conferințele sunt structurate în două părți, prima fiind destinată expunerii, iar cea de-a doua constituindu-se într-o sesiune de întrebări și răspunsuri. Intrarea este liberă.