Seminar cercetare DFT ‘Folk Psychology and Natural Properties’

Următoarea conferință online din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS din semestrul I al anului 2022/2023 va fi susținută de prof. Eugene Mills (Virginia Commonwealth University). Mai multe detalii despre vorbitor sunt disponibile la  https://philpeople.org/profiles/eugene-mills şi, respectiv, https://philosophy.vcu.edu/directory/faculty/mills.html  Prezentarea sa este intitulată ‘Folk Psychology and Natural Properties’.

Conferința se va desfășura ȋn limba engleză joi, 15 decembrie, orele 18.30-20.00. Detaliile de conectare via Zoom vor fi distribuite celor ce își indică dorința de participare scriind la adresa andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro Puteți consulta şi anunțul de pe pagina Facebook a seminarului: https://www.facebook.com/Seminarul-Departamentului-de-Filosofie-Teoretica-UniBuc-285279685738329 sau de pe PhilEvents: https://philevents.org/event/show/105249

Decontări abonamente STB – decembrie 2022

BENEFICIARI

Beneficiază de decontarea abonamentelor de transport STB studenții înmatriculați pe locuri finanțate de la buget, la forma de învățământ cu frecvență (IF), în vârstă de până la 26 de ani.

DOCUMENTE

Pentru decontarea abonamentelor STB, trebuie să prezentați la secretariatul facultății următoarele documente:

  • cardul de călătorie STB, în original și copie (copia se depune pentru decont)
  • bonul fiscal de achiziționare a abonamentului STB, în original, ștampilat pe verso de către emitent (data emiterii acestuia nu trebuie să fie în perioada de valabilitate a călătoriilor)
  • copie carnet student sau legitimație de transport
  • copie CI
  • declarație consimțământ privind prelucrarea datelor cu caracter personal în vederea decontării (se depune o singură dată la prima decontare).        

ORAR

Programul de primire a documentelor:

12-15 decembrie 2022 între orele 12.00-15.00.

Lect. Dr. MIhaela Constantinescu invitată a emisiunii „Izvoare de filosofie”

Ediția din 09 decembrie 2022, ora 21.10

Aristotel și inteligența artificială. Cum ne poate ajuta etica aristotelică astăzi?

Trăim într-o lume în care inteligența artificială este deja parte a vieții fiecăruia dintre noi, fie că suntem conștienți acest lucru, fie că nu. O găsim în telefoanele noastre mobile, în ceasurile inteligente pe care le purtăm la mână, în software-ul mașinilor noastre și, de asemenea, în multe  dintre site-urile pe care le accesăm pe internet. Tocmai de aceea, se formulează din ce în ce mai multe îngrijorări privitoare la modul în care datele noastre sunt procesate de acești algoritmi inteligenți, la încrederea pe care o putem avea în inteligența artificială, precum și la consecințele integrării acestor tehnologii în viețile noastre. 
Toate aceste provocări pun la încercare cadrele morale tradiționale și, tocmai de aceea,  cercetătorii din etica aplicată se află în căutarea unor modalități în care anumite principii etice pot fi implementate în dezvoltarea și funcționarea sistemelor de inteligența artificială. Putem „algoritmiza” etica? Putem implementa filtre etice în algoritmii de inteligență artificială? Poate inteligența artificială fi un agent moral în sensul aristotelic al cuvântului?  
Acestea sunt întrebările pornind de la care vom începe discuția din această săptămână despre modul în care putem aplica etica lui Aristotel la lumea inteligenței artificiale. Ca invitați în studioul Radio România Cultural îi vom avea pe trei dintre membrii proiectului de cercetare CoMoRe („Responsabilitate morală colectivă: de la organizații la sisteme artificiale. O re-evaluare a cadrului Aristotelic” ), un proiect ambițios ce își propune să studieze modurile în care cadrele etice aristotelice ne pot ajuta sa dezvoltăm o etică a inteligenței artificiale.

Mihaela Constantinescu este coordonatoare a proiectului CoMoRe, lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București  și director executiv al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA).  

Cristina Voinea este doctor în filosofie și asistent universitar la Departamentul de Filosofie și Științe Socioumane, din cadrul Academiei de Studii Economice. În cercetare, Cristina urmărește felul în care noile tehnologii influențează viețile noastre morale, lucrând la confluența mai multor domenii, precum etica și politica noilor tehnologii sau psihologia morală.

Radu Uszkai este asistent universitar la Departamentul de Filosofie și Științe Socioumane (Academia de Studii Economice) și cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA). În prezent, activitatea sa de cercetare se concentrează pe etica și politica noilor tehnologii, etica drepturilor de autor și filosofia culturii pop.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Seminar cercetare DFT „What is Narrative Competence?”

A doua conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Sandra Brânzaru. Titlul prezentării sale este „What is Narrative Competence?”.

Conferința va avea loc joi, 8 decembrie, începând cu ora 18, la sediul Facultăţii de Filosofie, în sala Constantin Rădulescu-Motru.

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 8 decembrie 2022

Joi, 8 decebrie 2022, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: 
CS II dr. ȘTEFAN-DOMINIC GEORGESCU (I.F.P.A.R.)

Tema: Logica formală și formalizarea logicii la Hegel

La fel ca în cazul științelor, despre care se poate afirma că ating maturitatea în momentul matematizării, despre logică se poate afirma același lucru atunci când principiile și metodele acesteia sunt stabilite, pe de o parte, și primește o tratare formal-simbolică, pe de altă parte.
G.W.F. Hegel a întrebuințat toate cele trei tipuri standard de logică – a intelectului, a rațiunii și a gândirii speculative – chiar dacă nu le-a numit explicit și a avut tendința de a le reduce, uneori, pe unele la celelalte. Dacă logica simbolico-matematică (pe care Hegel ar fi asociat-o cu facultatea intelectivă a gândirii), primește, la scurt timp după moartea filosofului german, o tratare simbolică și o fixare a metodelor sale și are o evoluție deosebită și rezultate teoretice și aplicative remarcabile, despre logica clasică (specifică facultății raționale a gândirii) se poate constata că intră într-un con de umbră, cu toate că dispunea de o tratare sistematică și formalizată de mai bine de două milenii. În ceea ce privește logica dialectico-speculativă, aceasta a fost folosită de gânditorul german, dar nu a primit niciodată o tratare aparte și încă nu dispune de principii, metode proprii și de o formalizare specifică.
Problema unei logici dialectico-speculative (și, implicit, cea a maturizării acesteia) are cel puțin două semnificații. Prima se leagă de o corectă înțelegere a sistemului filosofic hegelian – probabil cel mai spectaculos și impunător din istoria filosofiei, cel puțin sub aspectul intenției de a cuprinde întregul corp al cunoașterii. Cea de a doua este referitoare la posibilitățile acestui tip de logică de a servi trebuințelor spiritului contemporan și de a furniza cunoașterii un instrument care să îi ofere acesteia o mai bună întemeiere și o sistematizare adecvată – mai ales în contextul în care, în actualitate, se vorbește tot mai mult despre filosofiile de ramură și din ce în ce mai puțin despre sistemul cunoașterii integrale (enciclopedia).

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy