Call for Applications: Erasmus+ Blended Intensive Programmes (BIP) on Public Space and Visual Arts with UNESCO Chair Participation

Call for Applications: Erasmus+ Blended Intensive Programmes (BIP) on Public Space and Visual Arts with UNESCO Chair Participation

the call for applications is open until March 30, 2026

Our colleagues from the UNESCO Chair in Interculturality, Good Governance and Sustainable Development, within the Faculty of Philosophy at the University of Bucharest, Véronique Parissot and Oana Șerban, will be teaching in two Blended Intensive Programmes, organized under the FORTHEM Alliance and supported by the French cultural channel Arte France.

The programmes — New Territories of Visual Arts and L’espace public comme théâtre de la démocratie — are coordinated by Véronique Parissot, professor at the University Bourgogne Europe, and the call for applications is open until March 30.

For students from universities outside the FORTHEM network, each applicant is required to check with their home institution the availability of an Erasmus mobility grant, as well as the possibility of transferring 3 ECTS credits.

Colocviul Național al Doctoranzilor „Inter homines esse“ („A fi printre oameni“): Reflecții asupra conviețuirii în epoca pluralității: 13–14 martie 2026

Colocviul Național al Doctoranzilor „Inter homines esse“ („A fi printre oameni“): Reflecții asupra conviețuirii în epoca pluralității

13-14 mattie 2026

COLOCVIUL NAȚIONAL AL DOCTORANZILOR, cu participare internațională

Ediția I

„Inter homines esse“ („A fi printre oameni“)

Reflecții asupra conviețuirii în epoca pluralității

 

 

Ziua 1, vineri, 13 martie 2026

(Amf. Titu Maiorescu, et. 1) 09.00–10.00: Primirea participanților, distribuirea mapelor de colocviu

(Amf. Titu Maiorescu, et. 1) 10.00–10.30: Cuvânt de deschidere:

– echipa organizatori drd. (drd. Georgeta-Anca Ionescu, drd. Antonia Pearsică, drd. Victoria Chirica, drd. Andrei Bărbieru);

– prof. univ. dr. Virgil Băran director C.S.U.D;

– prof. univ. dr. Mircea Dumitru (director Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București);

– Centru regional de Orientare și Consiliere în Cariera de Cercetător – București–Ilfov – de la educație preuniversitară la cercetare avansată, SciResCareer, PNRR-III-C9-2022 – I10

 

(Amf. Titu Maiorescu, et. 1) 10.30–11.00 (Moderator: drd. Georgeta-Anca Ionescu): Conferință introductivă (20 min.): conf. univ. dr. habil. BOGDAN MINCĂ, Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București: Ce înseamnă „a fi printre oameni“? Despre sfera privată și cea publică

 

(Amf. Titu Maiorescu, et. 1) 11.00–11.30 (Moderator: drd. Georgeta-Anca Ionescu): PLENAR Keynote speaker 1: prof. emerit MIRCEA FLONTA, Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București (20 min. + 10 min. Q&A): De ce putem vorbi, în general, despre filosofie?

 

11.30–12.50: SESIUNEA 1 (dedicată oaspeților străini):

            SALA A (Amf. Titu Maiorescu, et. 1) (Moderator: drd. Georgeta-Anca Ionescu)

            Prezentarea 1: 11.30–11.50: Enrico Schirò, Doctoral School of Philosophy, University of Malta: Interest and Disinterest for the Human in the Posthuman Condition

            Prezentarea 2: 11.50–12.10: Reem Al-Khattab, Doctoral School of Philosophy, Faculty of History and Philosophy, Babeș-Bolyai University, Cluj-Napoca: Principles of Post-War Justice in Just War Theory: Ethical, Legal, and Humanitarian Perspectives

            Prezentarea 3: 12.10–12.30: Przemysław Starowicz, Doctoral School of Philosophy, University of Silesia in Katowice, Poland: How Metaphysics Can Help Resist Dogmatism: Towards a Zetetic and Pluralist Metaphysics

            Prezentarea 4: 12.30–12.50: Nadejda Chironda, Școala Doctorală de Științe Umaniste și ale Educației, Universitatea de Stat din Moldova: Disputa ca mod al conviețuirii: gândire critică și intersubiectivitate în pluralitatea contemporană

            SALA B (Amf. Mircea Florian, et. 1) (Moderator: drd. Antonia Pearsică)

            Prezentarea 1: 11.30–11.50: Anamaria Groza (Grigoriu), Școala Doctorală pentru domeniul Științe Umaniste, Universitatea de Vest din Timișoara (online): Identitatea culturală între constrângere și libertate: dinamica redefinirii în totalitarism și tranziție

            Prezentarea 2: 11.50–12.10: Andrei Poganu, Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București: Tragedia pluralismului?

            Prezentarea 3: 12.10–12.30: Radu-Alexandru Dincă, Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București: Patologiile pluralității: despre confuzia conatusului în era identităților fluide

            Prezentarea 4: 12.30–12.50: Irina Țurcanu, Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București: Identitate poroasă: Între rădăcini și rupturi – a trăi printre ceilalți în epoca globalizării

             

(Sala Doctorală, et. 1) 12.50-13.50: Pauză de prânz

 

 

 

(Amf. Titu Maiorescu, et. 1) 14.00-14.30 (Moderator: drd. Georgeta-Anca Ionescu): PLENAR Keynote speaker 2: prof. univ. dr. MIRCEA DUMITRU, director Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București (20 min. + 10 min. Q&A): Derek Parfit despre caracterul obiectiv al eticii. Câteva considerații exegetice și critice

 

14.30- 16.10: SESIUNEA 2

SALA A (Amf. Titu Maiorescu, et. 1) (Moderator: drd. Victoria Chirica)

            Prezentarea 1: 14.30.-14.50: Georgeta-Anca Ionescu, Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București: Ce înseamnă „a înceta să mai fii printre oameni“? Gânditorul, experiența eternului și peștera treburilor omenești

            Prezentarea 2: 14.50-15.10: Vasile Visoțchi, Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București: Despre singurătatea lui „a fi“

            Prezentarea 3: 15.10-15.30: Nicoleta-Laura Crețu, Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București: Subiectul ca proiecție epistemologică în fenomenologia lui Husserl. Analiză critică prin grila hermeneuticii subiectului a lui Foucault

            Prezentarea 4: 15.30-15.50: Anita Drella, Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București: Locuirea în epoca alienării

            Prezentarea 5: 15.50-16.10: Corina Stavilă, Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București: Amintiri din epoca inteligenței artificiale – provocări epistemice ale externalizării memoriei

            SALA B (Amf. Mircea Florian, et. 1) (Moderator: drd. Antonia Pearsică)

            Prezentarea 1: 14.30.-14.50: Teodora Vasilescu, Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București: Sacrificarea celuilalt. O analiză multimodală a țapilor și mieilor ca metafore ale alterității în cinematografia horror

            Prezentarea 2: 14.50-15.10: Andrada Stanciu, Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București: Omul – unicul animal politic?

            Prezentarea 3: 15.10-15.30: Andreea-Cristina Talmazan, Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București: Virtuțile aristotelice ca fundament al practicii în situațiile de vulnerabilitate

            Prezentarea 4: 15.30-15.50: Vlad Tănase, Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București: Ecosofia Căii: Principiile daoiste ca fundament pentru ecologia profundă

            Prezentarea 5: 15.50-16.10: Dumitru Uță, Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București: Inter homines esse: existențialismul ca busolă etică

 

(Sala Doctorală, et. 1) 16.10-16.25: Coffee break

 

(Amf. Titu Maiorescu, et. 1) 16.30-17.00 (Moderator: drd. Georgeta-Anca Ionescu): PLENAR Keynote speaker 3: prof. univ. dr. COSIMA  RUGHINIȘ, director Școala Doctorală a Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București (20 min. + 10 min. Q&A): Locul actorilor AI în viața noastră afectivă

 

17.00-18.20: SESIUNEA 3

SALA A (Amf. Titu Maiorescu, et. 1) (Moderator: drd. Georgeta-Anca Ionescu)

            Prezentarea 1: 17.00.-17.20: Alexandru Militaru, Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București: Device-urile dintre noi: reflecții asupra conviețuirii în epoca tehnologiei moderne

            Prezentarea 2: 17.20-17.40: Victoria Chirica, Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București: Nihilismul „ultimului om“ ca patologie a conviețuirii

            Prezentarea 3: 17.40-18.00: Alexandra-Ionela Andriciuc, Școala Doctorală a Facultății de Matematică, Universitatea din București: Particle Swarm Optimization: o lecție a naturii

            Prezentarea 4: 18.00-18.20: Bogdan Dumitru, Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București: Conviețuire, pluralitate și legitimitate normativă în relația om–inteligență artificială: o lectură din perspectiva eticii discursului           

            SALA B (Amf. Mircea Florian, et. 1) (Moderator: drd. Antonia Pearsică)

            Prezentarea 1: 17.00.-17.20: Mihaela Drăgoi, Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București: Mitsein în era algoritmilor: Impactul inteligenței artificiale asupra formării sinelui copilului

            Prezentarea 2: 17.20-17.40: Grigore Flocea, Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București: Timpul ca realitate fundamentală vs timpul ca durată trăită

            Prezentarea 3: 17.40-18.00: Ancuța-Ioana Sabou, Școala Doctorală de Filosofie, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș Bolyai, Cluj-Napoca (online): „Eu“, „tu“, „el“ și sensul dintre noi

            Prezentarea 4: 18.00-18.20: Andreea Cristina Nechifor, Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București: Etica în negocierile interculturale: O regândire a coexistenței, ospitalității și conflictului în societatea pluralistă

 

Ziua 2, sâmbătă, 14 martie 2026

(Amf. Titu Maiorescu, et. 1) 09.30-10.00 (Moderator: drd. Georgeta-Anca Ionescu): PLENAR Keynote speaker 4: prof. univ. dr. CONSTANTIN STOENESCU, Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București (20 min. + 10 min. Q&A): „Visul“ lui Humpty Dumpty și transformările post-moderne ale ideii de știință

 

10.00-11.20: SESIUNEA 4

            SALA A (Amf. Titu Maiorescu, et. 1) (Moderator: drd. Andrei Bărbieru)

            Prezentarea 1: 10.00-10.20: Antonia Pearsică, Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București: Dincolo de postmodernism: metamodernismul și experiența estetică a prezentului

            Prezentarea 2: 10.20-10.40: Ioana-Cristina Ciocoiu, Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București (online): Reconcilierea pluralismului în arta contemporană. Studiu de caz: cea de-a 60-a ediție a Bienalei de la Veneția

            Prezentarea 3: 10.40-11.00: Smaranda Sofran, Școala Doctorală de Studii Literare și Culturale, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București: Conviețuirea la distanță: scrisoarea ca formă modernă de inter homines esse în corespondența Paulei Modersohn-Becker

            Prezentarea 4: 11.00-11.20: Dan Popescu, Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București: Moda vestimentară ca mediere dialectică între individ și colectiv

 

(Sala Doctorală, et. 1) 11.20-11.40 – Coffee break

 

(Amf. Titu Maiorescu, et. 1) 11.40-12.10 (Moderator: drd. Georgeta-Anca Ionescu): PLENAR Keynote speaker 5: prof. emerit ADRIAN-PAUL ILIESCU, Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București (20 min. + 10 min. Q&A): Rătăcirile construcțiilor filosofice normative

 

12.10-13.30: SESIUNEA 5

            SALA A (Amf. Titu Maiorescu, et. 1) (Moderator: drd. Victoria Chirica)

Prezentarea 1: 12.10-12.30: Simona Alboi, Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea Babeș Bolyai, Cluj-Napoca: Între feed și lumea comună. Spectacolul electoral din România (2024–2025)

            Prezentarea 2: 12.30-12.50: Ramona-Zica Zăgrean, Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București: Responsabilitatea epistemică în epoca post-adevăr

            Prezentarea 3: 12.50-13.10: Matei Ghimiș, Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București: Narativa modernistă a trecerii de la Gemeinschaft la Gesellschaft și eșuarea ei în statul bifurcat: Critici dinspre G. Simmel, A. MacIntyre și M. Mamdani

Prezentarea 4: 13.10-13.30: Ana-Maria Poganu (Lazurca), Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București: Varietăți ale responsabilității morale în cadrul perspectivelor compatibiliste

 

(Sala Doctorală, et. 1) 13.30-14.30: Pauză de prânz

 

(Amf. Titu Maiorescu, et. 1) 14.30-15.00 (Moderator: drd. Georgeta-Anca Ionescu): PLENAR Keynote speaker 6: prof. emerit MIHAI COMAN, Școala Doctorală de Științe ale Comunicării, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București (20 min. + 10 min. Q&A): Media, sfera publică, religie: forme ale sacralizării în discursul jurnalistic

 

15.00-16.20: SESIUNEA 6

SALA A (Amf. Titu Maiorescu, et. 1) (Moderator: drd. Andrei Bărbieru)

            Prezentarea 1: 15.00.-15.20: Alexandru Medeșan, Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București: Simone Weil – O gândire dedicată celuilalt

            Prezentarea 2: 15.20-15.40 (online): Nicu Purcel, Școala Doctorală de Filosofie, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca: Pluralitatea ca mod de a fi: de la paradisul originar la polifonia lumii comune

            Prezentarea 3: 15.40-16.00: Romanița-Ecaterina Vrînceanu, Școala Doctorală de Filosofie, Universitatea din București: Comunicarea ca formă a iubirii aproapelui în opera lui Augustin și a lui Dionisie Areopagitul

            Prezentarea 4: 16.00-16.20: Mihaela Coman, Școala Doctorală de Științe ale Comunicării, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București: Dileme etice în practica medicală

 

16.20-16.30: Pauză

 

(Amf. Titu Maiorescu, et. 1) 16.30-17.00 (Moderator: drd. Georgeta-Anca Ionescu): PLENAR Keynote speaker 7: conf. univ. dr. WILHELM TAUWINKL, Școala Doctorală de Teologie și Studii Religioase, Facultatea de Teologie Romano-Catolică, Universitatea din București (20 min. + 10 min. Q&A): Prezența „reală“ a aproapelui și paradoxul euharistic: câteva însemnări teologice despre conviețuire și mijlocirea acesteia

 

17.00-18.20: SESIUNEA 7

            SALA A (Amf. Titu Maiorescu, et. 1) (Moderator: drd. Victoria Chirica)

            Prezentarea 1: 17.00.-17.20: Edward Lucaci, Școala Doctorală de Teologie și Studii Religioase, Facultatea de Teologie Romano-Catolică, Universitatea din București: Ecumenism și conviețuire în criză: răspunsuri interconfesionale la refugiații ucraineni în Moldova și Polonia

            Prezentarea 2: 17.20-17.40: Ilie Răpcianu, Școala Doctorală de Teologie și Studii Religioase, Facultatea de Teologie Romano-Catolică, Universitatea din București (online): Tendința politicomorfismului ca o consecință a inter homines esse. Studiu de caz: teologia trinitară a lui Leonardo Boff

            Prezentarea 3: 17.40-18.00: Maria-Magdalena Zegrea (Țițonia), Școala Doctorală de Teologie și Studii Religioase, Facultatea de Teologie Romano-Catolică, Universitatea din București: „A fi printre oameni“ după martiriu: Actualitatea mărturiei episcopului Ioan Suciu în epoca pluralității

            Prezentarea 4: 18.00-18.20: Teresa G. Garay, Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București: Amintirea exaltantă a reconcilierii: Nicolae Steinhardt între istorie și teologie

 

(Amf. Titu Maiorescu, et. 1) 18.20-18.30: Cuvânt de încheiere (echipa organizatori drd.)

 

N-ai reușit încă să te înscrii la Colocviul Național al Doctoranzilor „Inter homines esse“ („A fi printre oameni“): Reflecții asupra conviețuirii în epoca pluralității,13–14 martie 2026? Venim cu vești bune: am prelungit înscrierile până pe 18 ianuarie 2026. Dacă ești doctorand și vrei să participi la colocviu cu o prezentare în limba română, trebuie doar să ne trimiți, până la 18.01.2026, la adresa de email  colocviudoctoranzi2026@mail.com, un document Word cu propunerea de participare, care să conțină următoarele: numele și prenumele doctorandului, e-mail de contact, afiliere universitară, titlul prezentării, un rezumat de 300-500 de cuvinte în limba română (font TNR 12, la 1,5 rânduri, aliniere stânga-dreapta), 5 cuvinte-cheie, o scurtă notă de autoprezentare (nume și prenume, data nașterii, afiliere instituțională, an de studiu, domeniu de cercetare, conducătorul științific al tezei de doctorat, alte detalii biobibliografice la alegere). Fiecare prezentare (în limba română) se va încadra în limita a 15-20 de minute, urmate de 5 minute pentru întrebări și discuții. Rezultatele selecției vor fi anunțate la data de 09.02.2026. Calendarul integral, precum și detaliile și informațiile actualizate privind evenimentul le vor fi anunțate ulterior doctoranzilor selectați, pe adresa de e-mail de contact.

De asemenea, ne bucurăm să anunțăm și numele profesorilor care ne vor onora să țină scurte conferințe în calitate de keynote speakers și moderatori ai sesiunilor de prezentări ale doctoranzilor: conferința introductivă: conf.univ.dr.habil. Bogdan Mincă (ȘD de Filosofie, Universitatea din București); conferințe keynote speakers: prof.univ.dr. Mircea Flonta (ȘD de Filosofie, Universitatea din București), prof.univ.dr. Mircea Dumitru (directorul ȘD de Filosofie, Universitatea din București), prof.univ.dr. Constantin Stoenescu (ȘD de Filosofie, Universitatea din București), prof.univ.dr.emerit Adrian-Paul Iliescu (Facultatea de Filosofie, Universitatea din București), prof.univ.dr.emerit Mihai Coman (ȘD a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București), prof.univ.dr. Ioan Alexandru Tofan (Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi), prof.univ.dr. Alexander Baumgarten (director al Centrului de Filosofie Antică și Medievală, Universitatea  „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca), prof.univ.dr. Cosima Rughiniș (ȘD a Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București), conf.univ.dr. Wilhelm Tauwinkl (ȘD a Facultății de Teologie Romano-Catolică, Universitatea din București).

 

Apel la contribuții pentru doctoranzi la Colocviul Național al Doctoranzilor „Inter homines esse“ („A fi printre oameni“): Reflecții asupra conviețuirii în epoca pluralității, organizat de Școala Doctorală de Filosofie a Universității din București, 13–14 martie 2026, Facultatea de Filosofie, UB

În perioada 13–14 martie 2026, Școala Doctorală a Facultății de Filosofie a Universității din București organizează Colocviul Național al Doctoranzilor „Inter homines esse“ („A fi printre oameni“): Reflecții asupra conviețuirii în epoca pluralității. În cadrul evenimentului, doctoranzii de la școlile doctorale ale Universității din București, precum și de la școlile doctorale ale universităților din țară sunt chemați să-și prezinte unii altora cercetările desfășurate în cadrul stagiului doctoral, într-un viu dialog interdisciplinar prilejuit de tema generală lansată în dezbatere. Școala Doctorală de Filosofie a UB reia astfel buna tradiție a organizării unor colocvii ce pot revitaliza dezbaterile academice și încuraja colaborarea între doctoranzii din diverse domenii, sub egida unui eveniment interdisciplinar, dar cu un nucleu de reflecție filosofică ce permite deschiderea către contribuții din toate științele umaniste și sociale, precum și din științele exacte.

Problema conviețuirii, „condiția umană a pluralității“, cum numea Hannah Arendt în Condiția umană acel „inter homines esse“ („a fi printre oameni“) care constituie „nu doar conditio sine qua non, ci conditio per quam a întregii vieți politice“, capătă astăzi, în epoca tuturor posibilităților pluralității, valențe noi și, de aceea, merită o reflecție atentă, plurivocă.

Atingând registre variate – etic, politic, ontologic, social, metafizic etc. –, întrebarea privitoare la „a trăi împreună“ și „a fi laolaltă“ implică interogații despre comunitate, alteritate, responsabilitate, conflict, coabitare cu umanul și non-umanul, precum și despre modul în care gândim și regândim azi diferența în cadrul unei lumi comune.

Într-un context global fragil marcat de crize multiple – politice, tehnologice, sociale, ecologice –, siliți fiind să reconsiderăm din mersul accelerat al vieții modurile de a fi împreună, devine tot mai urgentă, pentru noi toți, întrebarea: cum (mai) putem conviețui? Coexistență, raportare la celălalt – uman sau non-uman –, cunoaștere și recunoaștere, responsabilitate, multiplicitate, interdependență, comunicare, tensiuni, excluziune, limite, conflicte – toate acestea sunt variabile ce ar trebui luate în considerare în tematizările și cartografierile contemporane ale conviețuirii.

Invităm doctoranzii din domeniul filosofiei, precum și din disciplinele umaniste conexe și din științele exacte (științe politice, sociologie, antropologie, jurnalism, studii culturale, teologie, arte vizuale, teatrale și cinematografice, drept, istorie, teologie, matematică, informatică, științele naturii etc.) să reflecteze asupra ideii de „a trăi laolaltă“ din variate perspective și direcții ancorate atât în tradiții clasice, cât și în tendințele gândirii contemporane, precum:

  • filosofie politică și etică (spațiul public și pluralitatea; ce înseamnă „a fi printre oameni“ în democrațiile și ne-democrațiile actuale; relația individ–colectivitate; răspunderea morală în fața celuilalt – întrebări despre autonomie și interdependență);
  • fenomenologie și ontologie relațională (identitate–alteritate; intersubiectivitatea și lumea comună; fenomenologia lumii și structurilor sociale; fenomenologia activităților umane);
  • estetica și artele conviețuirii și alterității (imaginarul estetic al relației; arta ca spațiu al întâlnirii și reconcilierii; reprezentări ale conviețuirii sau ale imposibilității ei în literatură, film, teatru; artistul-martor/artistul-mediator între oameni, între lumi);
  • ecologie filosofică; postumanism, intersecționalitate;
  • tehnologii ale coexistenței: rețele, rețele sociale, spații digitale, noile forme ale socializării și coabitarea cu non-umanul (inteligență artificială, animale, ecosisteme)
  • sociologie și științe politice (teorii și practici sociale ale conviețuirii; modele de coabitare în societățile pluraliste; teorii și politici ale cetățeniei, comunității, ospitalității, incluziunii și excluziunii, violenței, granițelor, crizelor, conflictelor
  • teologie și filosofie a religiei (teologia aproapelui și a seamănului, a fi în/din lume; conviețuirea ca formă de comuniune; dimensiunea sacră a celuilalt – caritate, ospitalitate, iertare; conflicte și reconcilieri religioase)
  • studii culturale, antropologie, istorie (memorie, istorie, traumă – crize, conviețuire și supraviețuire în contexte post-conflict; ritualuri ale conviețuirii – tradiție vs globalizare; spații ale locuirii comune – spații urbane/rurale, non-spații de întâlnire și relaționare; povestiri, memorie colectivă vs individuală a coabitării și conviețuirii).

Pentru înscriere, doctoranzii cu interes de cercetare în tematica menționată sunt rugați să trimită, până la data de 10.01.2026, la adresa colocviudoctoranzi2026@mail.com, un document Word cu propunerea de participare, care să conțină următoarele: numele și prenumele doctorandului, e-mail de contact, afiliere universitară, titlul prezentării, un rezumat de 300-500 de cuvinte în limba română sau în limba engleză (font TNR 12, la 1,5 rânduri, aliniere stânga-dreapta), 5 cuvinte-cheie, o scurtă notă de autoprezentare (nume și prenume, data nașterii, afiliere instituțională, an de studiu, domeniu de cercetare, conducătorul științific al tezei de doctorat, alte detalii biobibliografice la alegere). Fiecare prezentare (în limba română sau în limba engleză) se va încadra în limita a 15-20 de minute, urmate de 5 minute pentru întrebări și discuții. Rezultatele selecției vor fi anunțate la data de 09.02.2026. Calendarul integral, precum și detaliile și informațiile actualizate privind evenimentul le vor fi anunțate ulterior doctoranzilor selectați, pe adresa de e-mail de contact. Organizatorii nu percep taxă de participare și explorează, la momentul actual, eventuale soluții pentru decontarea cheltuielilor de transport și cazare pentru doctoranzii selectați din alte centre universitare din țară, precum și pentru publicarea, într-un volum de acte ale colocviului, la Editura Universității din București (acreditată CNCS, cat. A), a versiunilor finale ale prezentărilor selectate. Pentru orice lămuriri suplimentare, cei interesați pot solicita informații la adresa de e-mail colocviudoctoranzi2026@mail.com (drd. Georgeta-Anca Ionescu împreună cu comitetul de organizare).

CALL FOR PAPERS for PhD candidates

National Doctoral Colloquium “Inter homines esse” (“To Be Among Men”): Reflections on Living Together in the Age of Plurality
Organized by the Doctoral School of Philosophy, University of Bucharest
March 13–14, 2026 – Faculty of Philosophy, University of Bucharest

The Doctoral School of the Faculty of Philosophy, University of Bucharest, is pleased to announce the organization of the National Doctoral Colloquium “Inter homines esse” (“To Be Among Men”): Reflections on Living Together in the Age of Plurality, to be held on March 13–14, 2026.

This event invites doctoral candidates from the University of Bucharest as well as from other doctoral schools across the country to present and discuss their ongoing research in an open, interdisciplinary dialogue inspired by the colloquium’s general theme. Through this initiative, the Doctoral School of Philosophy continues its longstanding tradition of fostering academic debate and encouraging collaboration among doctoral students from various disciplines, under the aegis of an interdisciplinary event whose philosophical core opens itself to contributions from all areas of the humanities, social sciences, and even the natural and exact sciences.

The issue of living together — the “human condition of plurality”, as Hannah Arendt called it in The Human Condition, referring to that “inter homines esse” (“to be among men”) which constitutes “not only the conditio sine qua non, but the conditio per quam of all political life” — acquires today new meanings and resonances. In the current age of expanding pluralities, this issue calls for careful and multifaceted reflection.

Raising questions across ethical, political, ontological, social, and metaphysical registers, the inquiry into “living together” and “being with others” opens discussions about community, alterity, responsibility, conflict, and cohabitation with both the human and the non-human, as well as about the ways we think — and rethink — difference within a shared world.

In a fragile global context marked by multiple crises — political, technological, social, ecological —, we are compelled to reconsider, amid the accelerating pace of life, the very modes of being together. The pressing question becomes: How can we (still) be and live together? Coexistence, relationality with the other — human or non-human —, knowledge and recognition, responsibility, multiplicity, interdependence, communication, tensions, exclusion, boundaries, and conflict — all are variables that contemporary reflections and mappings of being-together must take into account.

We invite PhD candidates in philosophy, as well as from related humanities disciplines and the exact sciences (political science, sociology, anthropology, journalism, cultural studies, theology, visual, performing and cinematic arts, law, history, mathematics, computer science, natural sciences, etc.) to engage with the theme of “being and living together” from a wide range of perspectives rooted in both classical traditions and contemporary thought, including but not limited to:

  • Political philosophy and ethics (the public sphere and plurality; what it means “to be among men” in contemporary democracies and non-democracies; the relationship between the individual and the collective; moral responsibility toward the other—questions of autonomy and interdependence);
  • Phenomenology and relational ontology (identity and alterity; intersubjectivity and the common world; phenomenology of the world-structures/social structures; phenomenology of human activities);
  • Aesthetics and the arts of coexistence and alterity (the aesthetic imaginary of relationality; art as a space of encounter and reconciliation; representations of being/not being together — in literature, film, and theatre; the artist as witness/mediator among people and worlds);
  • Philosophical ecology; posthumanism; intersectionality;
  • Technologies of coexistence: networks, social media, digital spaces, new forms of socialization, and coexistence with the non-human (artificial intelligence, animals, ecosystems);
  • Sociology and political science (social theories and practices of living-together; models of cohabitation in pluralistic societies; theories and policies of citizenship, community, hospitality, inclusion and exclusion, violence, borders, crises, conflicts);
  • Theology and philosophy of religion (theology of the neighbor and the fellow human; being-together as communion; the sacred dimension of the other — charity, hospitality, forgiveness; religious conflicts and reconciliations);
  • Cultural studies, anthropology, history (memory, history, trauma — crisis, living-together, and survival in post-conflict contexts; rituals of coexistence — tradition vs. globalization; shared spaces of living — urban/rural spaces, “non-places” of encounter and relation; narratives and collective vs. individual memory of cohabitation and being-together).

 

Submission Guidelines

Doctoral students interested in participating are invited to submit by January 10, 2026, to colocviudoctoranzi2026@mail.com, a Word document including the following information:

  • Name and surname
  • Contact email
  • University affiliation
  • Title of the presentation
  • Abstract (300–500 words, in Romanian or English; Times New Roman 12 pt, 1.5 spacing, justified alignment)
  • Five keywords
  • Short biographical note (name, date of birth, institutional affiliation, year of study, research field, PhD supervisor, and other biobibliographical details as preferred).

Each presentation (in Romanian or English) should last 15–20 minutes, followed by 5 minutes of Q&A.

Notification of acceptance will be sent by February 9, 2026. A detailed program and updated information about the event will be communicated to selected participants via email.

Participation in the colloquium is free of charge. The organizers are currently exploring possible solutions for covering travel and accommodation expenses for selected doctoral students from other Romanian universities, as well as for the publication of selected papers in a volume of proceedings to be issued by the University of Bucharest Press (CNCS-accredited, Category A).

For additional information, please contact colocviudoctoranzi2026@mail.com (PhD candidate Georgeta-Anca Ionescu together with the organizing committee).

Conferinţa internaţională ‘4E cognition and marketing’

Conferinţa internaţională '4E cognition and marketing'

Facultatea de Filosofie, 20-21 martie 2026

Apelul pentru rezumate de 300 de cuvinte ale comunicărilor ce ar putea fi prezentate în cadrul conferinţei este deschis până în data de 14 martie (termen extins)

Conferinţa ‘4E cognition and marketing’ se va desfăşura la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti în datele de 20-21 martie 2026. Aceasta va reuni, în format hibrid, cercetători ce vor explora o tematică la intersecţia dintre studii de publicitate, ecologia comunicării, semiotică, branding şi cogniţie socială. 
Evenimentul este co-organizat de Şcoala Doctorală în Filosofie (Sandra Brânzaru), programul de licenţă în Cognitive Science al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei (Ecaterina Fecioru) şi CELFIS, Centrul de Logică, Filosofie şi Istoria Ştiinţei (prin Andrei Mărăşoiu). 
Apelul pentru rezumate de 300 de cuvinte ale comunicărilor ce ar putea fi prezentate în cadrul conferinţei este deschis până în data de 14 martie (termen extins). Mai multe detalii şi actualizări sunt disponibile pe platforma PhilEvents (https://philevents.org/event/show/142277) sau contactând organizatorii.  
Vă aşteptăm!

 

Începe un nou sezon al Dezbaterilor CCEA dedicate eticii aplicate în societate: de la agenți artificiali și responsabilitate epistemică la biologia moralității și dezbaterea progresism vs. conservatorism

Începe un nou sezon al Dezbaterilor CCEA dedicate eticii aplicate în societate: de la agenți artificiali și responsabilitate epistemică la biologia moralității și dezbaterea progresism vs. conservatorism

Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, lansează o nouă ediție a „Dezbaterilor CCEA” (2025–2026, semestrul al II-lea), o serie de întâlniri săptămânale dedicate dilemelor morale contemporane, de la etica inteligenței artificiale și responsabilitatea epistemică până la rădăcinile biologice ale moralității și marile curente de gândire politică.

Începând cu 5 martie 2026, în fiecare joi, de la ora 16:00, CCEA găzduiește prelegeri urmate de discuții interactive între cercetători, studenți și publicul interesat de etica aplicată. Scopul acestor evenimente este de a crea un spațiu interdisciplinar de dialog și de a aduce cercetarea etică mai aproape de societate. 

Tema cu care se deschide noul sezon al Dezbaterilor CCEA este The Mind behind the Machine: Attributing Thought to Artificial Agents, prelegere susținută de Serena Marchesi (Institutul Italian de Tehnologie, Genoa), comentator fiind lect. univ. dr. Mihaela Constantinescu (CCEA, Facultatea de Filosofie). Alte teme abordate în acest sezon includ Progresism vs. Conservatorism – Emilian Mihailov și Daniel Nica (Facultatea de Filosofie, Universitatea din București), Cine gândește de fapt când întrebăm ceva pe ChatGPT? Despre responsabilitatea epistemică în relațiile om-LLM– Lavinia Marin (Universitatea Tehnică din Delft), sau Biologie și moralitate – Carmen Strungaru (Facultatea de Biologie, Universitatea din București).

Dezbaterile au loc la Facultatea de Filosofie, Universitatea din București (Splaiul Independenței 204), iar accesul este liber, în limita locurilor disponibile.

Programul complet al dezbaterilor este accesibil pe pagina CCEA, aici.

Despre Dezbaterile CCEA

Încă din anul 2004, Centrul de Cercetare în Etică Aplicată își propune să ofere prin intermediul seriilor semestriale de dezbateri o platformă de dialog între cercetători și publicul preocupat de impactul tehnologiei, politicii și științei asupra valorilor morale în societate. “Un vorbitor, un critic și un moderator. E un laborator pentru toată lumea. Ne bucurăm să vină cât mai mulți din afara Filosofiei, pentru că etica aplicată e o chestiune de multiple specializări”, declara într-un interviu profesorul Valentin Mureșan (1951– 2020), fondatorul CCEA și mentorul generațiilor de studenți și cercetători ai Centrului.

Anul trecut CCEA a găzduit seria de conferințe VIRAL-D, un proiect interdisciplinar centrat pe impactul tehnologiilor digitale, al rețelelor sociale și al algoritmilor bazați pe inteligență artificială asupra democrației și societății românești. Proiectul a urmărit modul în care vulnerabilitățile psihologice și sociale ale indivizilor sunt exploatate în mediul online, afectând procesele democratice, acțiunile colective și dezbaterile publice, în scopul identificării de strategii și instrumente pentru protejarea integrității democratice. Printre conferențiarii VIRAL-D s-au numărat Mircea Dumitru (Vicepreședintele Academiei Române), Marian Preda (Rectorul Universității din București), Mona Simion (Universitatea din Glasgow), Camil Pârvu (Universitatea din București), Cristina Voinea (Universitatea din Oxford) și Răzvan Rughiniș (Universitatea Politehnica București).

Înregistrările conferințelor VIRAL-D sunt disponibile pe canalul YouTube ETIX, aici.

Despre CCEA

Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, parte a Facultății de Filosofie, Universitatea din București, este dedicat promovării cercetării, educației și dialogului public în domeniul eticii și filosofiei morale. Prin programele și proiectele derulate – inclusiv proiectul de cinci ani, finanțat de European Research Council (ERC), avataResponsibility, precum și două proiecte europene Horizon și ERANET, CHANGER și NIHAI, care evaluează rolul inteligenței artificiale în diverse domenii –, cercetătorii CCEA urmăresc să înțeleagă și să explice temele etice, sociale și politice ale civilizației contemporane. În ultimii ani, centrul a derulat proiecte despre inteligența artificială responsabilă, etica roboților sau neuroetica tehnologiilor de ameliorare cognitivă și morală, consolidând poziția Universității din București în cercetarea etică globală. Organizează programele de master de Etică Aplicată și Philosophy, Politics and Economics, unice în România.

Conferința “Măsurarea minții: probleme conceptuale în psihologie și științele cogniției” – 29–30 mai 2026

Măsurarea minții: probleme conceptuale în psihologie şi ştiinţele cogniţiei

Facultatea de Filosofie, 29–30 mai 2026

Propunerile vor fi transmise electronic înainte de data de 15 aprilie 2026 la adresa de e-mail measuringthemind@gmail.com

Conferința “Măsurarea minții: probleme conceptuale în psihologie și științele cogniției”, organizată de Școala Doctorală de Filosofie (drd. Daniela Nica și drd. Brânzaru Sandra),  va avea loc între 29–30 mai 2026, la Facultatea de Filosofie.

Scopul conferinței este să reunească studenți și cercetători în filosofia minții, psihologie, științele cogniției, pentru a explora problemele conceptuale comune. Cercetarea empirică pornește uneori cu presupuneri tacite, neexaminate din perspectivă filosofică, despre stabilitatea, omogenitatea și măsurabilitatea fenomenelor studiate. Noțiuni precum emoția, memoria, inteligența sau tulburarea psihică sunt considerate entități stabile și măsurabile. Totuși, tot mai multe dovezi empirice, precum și abordări teoretice, pun sub semnul întrebării premisa conform căreia acestea corespund unor „genuri naturale”. Mai degrabă, ele par a fi fenomene eterogene, complexe, emergente, dinamice, sensibile la context. În acest cadru, variația între indivizi, contexte și momente temporale nu trebuie interpretată drept ‘zgomot’ sau eroare, ci ca trăsătură structurală a fenomenelor mentale. Această perspectivă ridică întrebări fundamentale cu privire la ceea ce se poate măsura, explica și replica în mod legitim.

Enumerăm mai jos câteva întrebări centrale:

  • Care sunt angajamentele ontologice implicite în practicile contemporane de măsurare psihologică?
  • Descoperă măsurarea fenomene preexistente, contribuie la constituirea lor sau doar stabilizează, din rațiuni pragmatice, tipare de variație?
  • În ce măsură eșecurile de replicare reflectă instabilitatea constructelor, mai degrabă decât deficiențe metodologice?
  • Dacă categoriile psihologice sunt mai adecvat înțelese drept populații de instanțe variabile și nu tipuri fixe, ce implicații are acest fapt pentru explicație, generalizare și construcția teoretică?
  • Ar trebui constructele conceptualizate ca instrumente de urmărire a proceselor, a tiparelor de variație sau a regularităților situaționale, mai degrabă decât ca entități latente?
  • Ar putea o reorientare conceptuală care face din variație ontologia implicită a psihologiei să ofere o soluție coerentă la problema măsurării?
  • Cum se pot operaționaliza eficient conceptele mentale? Cum pot fi evitate anumite probleme teoretice (de exemplu pierderea dimensiunii subiective a unui construct, ca de exemplu “creativitatea”; ambiguitatea conceptuală, ca de exemplu măsurarea empatiei sau a teoriei minţii (ToM); stereotipii culturale -ce anume se califică drept răspuns empatic)

Cu această ocazie, organizatorii lansează un apel la contribuții pentru doctoranzi, masteranzi și cercetători postdoctoranzi, interesați de filosofia minții, științele cogniției și filosofia psihologiei. Evenimentul se va desfășura în regim hibrid, atât online, cât și la sediul Facultății de Filosofie a UB (Splaiul Independenței, nr. 204, sector 6).

Propunerile vor fi transmise electronic înainte de data de 15 aprilie 2026 la adresa de e-mail measuringthemind@gmail.com. Titlul mesajului trimis va fi „abstract submission”. Rezumatul trebuie inclus ca anexă .pdf sau .docx la mesajul trimis și trebuie să aibă mai puțin de 300 de cuvinte (inclusiv bibliografia minimală). Vă rugăm să includeți datele personale (nume, afiliere, email, opțiunea de susținere a comunicării pe viu sau virtual) în corpul mesajului Dvs., păstrând anonime metadatele fișierului anexat, cât și titlul și rezumatul trimise prin acesta, pentru a asigura recenzarea anonimă de către un comitet științific din cadrul facultății.   

Programul conferinței va fi anunțat de îndată ce evaluarea va fi finalizată, cel târziu la data de 10 mai  2026. Prezentările vor dura 20 de minute, fiecare prezentare fiind urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri (Q&A) de circa 10 minute și de o pauză între acestea de 5 minute.

Mai multe detalii despre eveniment aici https://philevents.org/event/show/146565

Conferința Școlii Doctorale „Viitorul gândirii: tehnologie, realitate și condiția umană”

Conferința Școlii Doctorale "Viitorul gândirii: tehnologie, realitate și condiția umană"

Facultatea de Filosofie, amfiteatrul Titu Maiorescu, pe 17 aprilie 2026.

Data limită pentru primirea rezumatelor: 1 Aprilie 2026

 

Conferinţa Şcolii Doctorale de Filosofie, Facultatea de Filosofie, UB: Viitorul Gândirii: tehnologie, realitate şi condiţia umană

Data conferinţei: 17 aprilie 2026

Va avea loc la Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti

Organizatori: Şcoala Doctorală de Filosofie

Drd. Alexandru Gheorghe, drd. Matei Ghimiş, drd. Maria Silvia Grecu, drd. Irina Ţurcanu

Format: hibrid

Durata prezentărilor: 20 minute, urmate de 10 minute de întrebări şi răspunsuri.

Data limită pentru primirea rezumatelor: 1 Aprilie 2026

Rezumatul trebuie trimis la adresa: abordaricall2026@gmail.com

 

Conferinţa Şcolii Doctorale de Filosofie „Viitorul Gândirii: tehnologie, realitate şi condiţia umană” este dedicată explorării direcțiilor contemporane de cercetare din diferite domenii ale filosofiei, în contextul impactului noilor tehnologii asupra societăţii. Evenimentul își propune să ofere un spațiu de dialog interdisciplinar și de dezbatere critică între cercetători şi doctoranzi interesați de evoluția recentă a reflecției filosofice.

Sunt încurajate propuneri din toate ariile filosofiei, respectiv filosofie teoretică, morală, politică, filosofia culturii şi estetică. Conferința își propune să pună în dialog perspective analitice și continentale, precum și cercetări cu caracter teoretic și aplicat. Sunt binevenite şi intervenții care abordează teme interdisciplinare.

Rezumatul trebuie inclus că anexă .pdf sau .docx la mesajul trimis, şi trebuie să aibă mai puțin de 300 de cuvinte (inclusiv bibliografia minimală), să conţină titlul prezentării şi 5 cuvinte cheie. Datele Dvs. personale (nume, afiliere, email, opțiunea Dvs. pentru a susține comunicarea pe viu sau virtual) ar trebui incluse în corpul mesajului Dvs sau într-un document .pdf sau .docx Lucrările pot fi prezentate în limba română sau engleză. Comitetul științific va selecta contribuțiile pe baza relevanței, originalității și clarității. Vă rugăm să păstrați anonime metadatele fișierului anexat, cât şi titlul şi rezumatul trimise prin acesta, pentru a asigura recenzarea anonimă de către un comitet științific din cadrul facultății. Programul conferinței va fi anunțat de îndată ce evaluarea va fi finalizată.