Conferința “The Evolutionary Origins of Speech Acts” – 17 mai 2023

În data de 17 mai 2023 va avea loc conferința “The Evolutionary Origins of Speech Acts”, organizată la Facultatea de Filosofie a Universității din București. Programul evenimentului poate fi găsit aici https://philevents.org/event/show/109005. Organizatorii sunt studenți masteranzi în cadrul programului “Mind the Brain” (mai multe detalii despre program aici: https://filosofie.unibuc.ro/master-of-arts-in-cognitive-science-mind-the-brain/). Evenimentul este rezultatul practicii de specialitate desfășurate la CELFIS, Centrul de Logică, Filosofie şi Istorie a Științei din cadrul aceleiași facultăți. Mai multe evenimente recente ale centrului sunt descrise la pagina Facebook „Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc” sau pe canalul YouTube „Filosofie Teoretica”.

Conferința se va desfășura ȋn limba engleză, ȋn regim mixt: unii vorbitori vor fi online, iar alții vor susține comunicările fizic (Splaiul Independenței 204, amf. Mircea Florian, et. 1). Accesibilitatea publicului virtual va fi asigurată permanent. Pentru a vă înscrie să participați ca public la conferință pe viu sau online, puteți trimite un mesaj electronic la adresa andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro.

Profilul conferinței este internațional, cu participanți din US, Cehia, Germania, iar vorbitorul invitat, Mitchell Green, vine de la University of Connecticut și este un nume cunoscut în filosofia limbajului, metaetica evaluărilor morale, și psihologia originilor evolutive ale actelor de vorbire (inclusiv pragmatica comunicării preverbale, gestuale, sau actele de comunicare ce subîntind empatia). Mai multe detalii și publicații puteți găsi aici: https://philpeople.org/profiles/mitchell-green.

Mitchell Green va susține o prelegere invitată la cursul de an 2 Filosofia Limbajului, marți 16 mai orele 12-14 (Splaiul Independenței 204, amf. Florian) cu titlul  „Imagery, expression, and metaphor”, iar de la ora 16:00 va susține o prelegere invitată cu titlul “What might machines mean?”, în sala Consiliului de Administrație de la Rectoratul Universității, Şos. Panduri nr. 90.

 

 

 

Roudtable. Art & Business. Modele de succes în antreprenoriatul cultural

Cristi Cojanu (Galeria 1001 ARTE) și Dan Popescu (H`Art Gallery) sunt invitații dialogului dedicat modelelor de succes în antreprenoriatul cultural, realizat în formatul unei mese rotunde, Art & Business, cu ocazia ediției aniversare de un deceniu a Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei, „Ion Ianoși”. Moderatorii, Lect. Univ. Dr. Oana Șerban, Lect. Univ. Dr. Laurențiu Gheorghe vă așteaptă vineri, 19 mai, începând cu ora 13.00, în Amf. Mircea Florian al Facultății de Filosofie, la un dialog de o oră și jumătate despre provocările capitalismului artistic, în cadrul evenimentului organizat sub egida proiectului UNIHUB CNFIS-FDI-2023-F-0117 – Studenții și absolvenții UB – antreprenori de succes, antreprenori sustenabili (SMARTBUSINESS), Universitatea din Bucureşti. 

#CristiCojanu #DanPopescu #Artă #CCIIF

Conferința Națională de Estetică și Filosofia Artei, Ion Ianoși: ARTA (POST)MODERNĂ: MIȘCAREA CA TRANSFOMARE, Ediția a X-a

Un deceniu de tradiție a dialogului despre estetică și filosofia artei

Centrul de Cercetare a Istoriei și Circulației Ideilor Filosofice (CCIIF) anunță o ediție aniversară dedicată împlinirii a zece ani de când Conferința Națională de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși” reunește, în fiecare luna mai, filosofi, artiști dar și antreprenori interesați de provocările lumii artei. Vineri, 19 mai, Facultatea de Filosofie a Universității din București va găzdui ediția aniversară de un deceniu a acestei conferințe, a cărei temă este „Arta (Post)Modernă: Mișcarea ca Transformare”.

De ce mișcarea ca transformare?

Constatăm în fiecare zi lipsa de permanență a lucrurilor, a situațiilor, discursuri cu un imaginar nu doar interdisciplinar, dar și intercultural. Prin urmare, mișcarea devine vehiculul afirmării noii culturi (post)moderne. Kinesis era unul din cele cinci „genuri supreme” din gândirea lui Platon (Sofistul 254b), iar pentru Aristotel era una dintre cele cinci noțiuni generale care determină anumite categorii (Categorii, cap. 14). Mișcarea este înțeleasă în diverse modalități în funcție de domeniul filosofic abordat: ca mișcare fizică implicând spațiul, dar mai ales ca schimbare, transformare, devenire, în special calitativă. Se poate spune că întreaga istorie a filosofiei are în vedere această temă. Ea este prezentă de asemenea în „științele spiritului” (arta, istoria, filosofia). Poate cea mai interesantă abordare a mișcării ca devenire este cea afirmată cu precădere la nivelul filosofiei secolului al XX-lea.  Estetica a dezbătut îndelung procesul creației artistice ca proces al devenirii prin care ceea ce inițial poate fi doar o sugestie vizuală sau auditivă devine treptat / brusc operă de artă. Însăși opera de artă sub aspectul ei de „operă deschisă” presupune receptarea de către public ca o devenire (îmbogățire) continuă a semnificațiilor ei. Pragmatismul filosofic, cu implicațiile sale estetice, canonizează tema mișcării pentru cultura ultimelor două secole, receptată prin „transfigurarea locului comun” (Danto), „kinestezia artei” (Th. Nail), „arta genearativă” (Causeret), „filosofia în mișcare” (Nietzsche), cultura ca „spectacol în mișcare” (Schöffer).

O serie de aniversări: 10 ani ai conferinței „Ion Ianoși”, 400 de ani de la nașterea lui Pascal, 170 de ani de la nașterea lui Van Gogh și 50 de ani de la moartea lui Picasso

Lect. Univ. Dr. Oana Șerban, una dintre organizatoarele conferinței, a declarat: „Prin organizarea unei noi ediții a conferinței, CCIIF continuă tradiția începută în urmă cu un deceniu, de a reuni audiențe filosofice și artistice pentru a dezbate principalele provocări și probleme din spațiul cultural european și din industria sectoarelor culturale creative. Prin urmare, aceast eveniment științific stimulează dialogul interdisciplinar între reprezentanți ai mediului academic, operatori culturali și membri ai societății civile, prin care, de zece ani, Facultatea de Filosofie a Universității din București reunește cei mai buni experți în domeniu. Dna. Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop a inițiat acest eveniment în urmă cu un deceniu, în memoria profesorului nostru, Ion Ianoși. Un gest omagial pentru una dintre cele mai erudite figuri ale universității secolului trecut a condus, în timp, la unul dintre cele mai așteptate momente ale fiecărui an academic pentru împătimiții de estetică și filosofia artei. Particularitatea acestei tradiții academice pe care am construit-o împreună este că ne oferă și pretextul unui dialog intergenerațional, necesar pentru a înțelege capitalul cultural acumulat, de-a lungul timpului, de conferința noastră.”

Roundtable Art&Business, un eveniment special al conferinței

Conferința Națională de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși” din 2023 reunește profesori, cercetători juniori sau consacrați și antreprenori, într-o ediție cuprinzând trei sesiuni tematice și o masă rotundă. Dacă sesiunea plenară se deschide prin contribuțiile unor invitați de excepție din mediul academic – Ștefan-Sebastian Maftei, Camelia Dinu, Mihaela Bețiu, Constantin Stoenescu, Ileana Dascălu, Adrian Niță, Eugenia Bogatu, Mihaela Pop – partea a doua a zilei rezervă Amfiteatrul Mircea Florian unui dialog inedit, o masă rotundă despre provocările capitalismului artistic și ale antreprenoriatului cultural, mai ales într-o societate post-pandemică.  Cristi Cojanu (Galeria 1001 ARTE) și Dan Popescu (H`Art Gallery) sunt invitații dialogului dedicat modelelor de succes în antreprenoriatul cultural, realizat în formatul unei mese rotunde, Art & Business. Moderatorii, Lect. Univ. Dr. Oana Șerban, Lect. Univ. Dr. Laurențiu Gheorghe vă așteaptă vineri, 19 mai, începând cu ora 13.00, în Amf. Mircea Florian al Facultății de Filosofie, la un dialog de o oră și jumătate, în cadrul evenimentului organizat sub egida proiectului UNIHUB CNFIS-FDI-2023-F-0117 – Studenții și absolvenții UB – antreprenori de succes, antreprenori sustenabili (SMARTBUSINESS), Universitatea din Bucureşti, și găzduit de conferința CCIIF.

9:00-9:10 – Deschiderea conferinței. Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop

Sesiunea plenară

Moderatori: Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop, Lect. Univ. Dr. Oana Șerban

9:10-9:35 – Conf. Univ. Dr. Ștefan-Sebastian Maftei (UBB Cluj), Teatru şi civilizaţie la Jean-Jacques Rousseau: Critica „spectacolelor” în Scrisoarea către dl. D’Alembert 

9:35-9:55 – Conf. Univ. Dr. Camelia Dinu (UNIBUC), Modernism și revoluție. Literatura rusă din Veacul de Argint

9:55-10:20 – Conf. Univ. Dr. Mihaela Bețiu (UNATC), Specificul procesual-kinestezic al creativităţii artistice sau Arta teatrală şi cinematografică – între specificul procesual şi potenţialul transformator

10:20-10:45 – Drd. Ligia Ciornei (UNATC),  Stimularea gândirii creative și responsabilitățile spectatorului în producțiile interactive VR

10:45-11:10 – Prof. Univ. Dr. Constantin Stoenescu (UNIBUC), Topografia ireversibilă a hazardului

11:10-11:35 – Lect. Univ. Dr. Ileana Dascălu (UNIBUC), Exprienţă şi continuitate în artele performative. Aplicaţii ale filosofiei lui John Dewey

11:35-12:00 – Conf. Univ. Dr. Eugenia Bogatu (Universitatea Națională de Stat din Moldova), Conf. Univ. Dr. Adrian Niță (Institutul de Filosofie ,,Constantin Rădulescu-Motru”, Universitatea ,,Ștefan cel Mare” Suceava), Frumusețe curgătoare: o cercetare inter și multidisciplinară

12:00-12.25 – Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop (UNIBUC), Semnificații ale timpului și devenirii în creațiile Art Nouveau 

12:30-13:00 – Pauză de cafea

13:00-14:30Roudtable. Art & Business*. Modele de succes în antreprenoriatul cultural.

Invitați: Cristi Cojanu, Galeria Alexandra’s; Dan, Popescu, H`Art Gallery

Moderatori: Lect. Univ. Dr. Oana Șerban, Lect. Univ. Dr. Laurențiu Gheorghe

*Eveniment organizat sub egida proiectului UNIHUB CNFIS-FDI-2023-F-0117 Studenții și absolvenții UB – antreprenori de succes, antreprenori sustenabili (SMARTBUSINESS), Universitatea din Bucureşti, în cadrul Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși”, ediția a X-a: „Arta (Post)Modernă: Mișcarea ca Transformare”

 14:30-14:40 – Pauză de cafea

Sesiunea II. Tineri cercetători

Moderator: Dr. Ștefan Bârzu

14:40:15:00 – Drd. Ioan Mateiciuc (UAIC Iași), De la mișcarea virtuală la lipsa corporalității. O filosofie a improvizației algoritmice

15:00-15:20 – Drd. Teodor Cristescu (UNIBUC), „Arta contemporană” sau o (altă) moarte a artei

15:20-15:40 – Mrd. Ioana Butnariu (UNIBUC), Valoarea estetică a imaginii de film după anii 50: Andrei Tarkovski, Ingmar Bergman, Jean-Luc Godard

15:40-16:00 – Drd. Alexandra Sand (UNIBUC), Artistul în societatea contemporană, între artă și filosofie. Impasul artiștilor când confruntă întrebarea referitoare la existența și relevanța ideologiilor într-o societate postpandemică

16:00-16:20 – Discuții

16:20-16:30 – Pauză de cafea

Sesiune studențească

Moderator: Drd. Maria Amarinei

16:50-17:10 – St. Miruna Iancu (UNIBUC), Infinitul ca mișcare în arta lui Yayoi Kusama

17:10-17:30 – St. Robert Alexandru Baranov (UNIBUC), Muzică și mișcare: cinematografia filmului mut

17:30-17:50 – St. Rareș Dascălu (UNIBUC), Comun, umanism și artă

17:50-18:00 – Discuții

Ceremonia de închidere

Diseminarea rezultatelor cercetării desfășurate în cadrul proiectului BE YOU

Lect. Univ. Dr. Oana Șerban (UNIBUC), Self-curation: “instagramarea” identităților virtuale, anti-artă? Implicații dadaiste, suprarealiste și futuriste[1]

[1] (Cercetare realizată sub egida proiectului UEFISCDI [BEYOU]TE 64 din 12/05/2022, cod înregistrare proiect PN-III-P1-1.1-TE-2021-0439)

 

Extended deadline: 24 aprilie

____________________________

CALL FOR PAPERS. CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”

ARTA (POST)MODERNĂ: MIȘCAREA CA TRANSFOMARE

EDIȚIA a X-a

19 MAI 2023

Ediția a X-a a Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși” – „Arta (Post)Modernă: Mișcarea ca Transformare”, organizată de CCIIF – Centrul de cercetare a istoriei și circulației ideilor filosofice, continuă tradiția începută în urmă cu un deceniu, de a reuni audiențe filosofice și artistice pentru a dezbate principalele provocări și probleme din spațiul cultural european și din industria sectoarelor culturale creative.

Facultatea de Filosofie a Universității din București oferă un spațiu consacrat întâlnirilor dintre filosofi și artiști de la toate facultățile de profil din țară și folosește această conferință ca platformă pentru reunirea unui corp de experți, cu diferite nivele de experiență: cadre didactice, cercetători (middle/senior level) și studenți de la toate nivele (licență, master și doctorat) se reunesc pentru două zile la București, de data aceasta pentru o ediție aniversară.

Apelul la contribuții dedicat ediției de anul acesta pleacă de la premisa că trăim o epocă a transformărilor. Tehnologia se depășește pe sine pe zi ce trece producând o vizibilă schimbare la nivelul ființei umane. „Societatea imaginii” a depășit formele clasice, tradiționale, de cultură, fie în numele pragmatismului, fie al digitalizării, în vreme ce idealurile avangardei futuriste – recursul la tehnologie, viteză, accelerare a ritmului de viață și apetit pentru societatea cosmopolită – sunt revigorate într-o societate postpandemică. Tommaso Marinetti declara în Manifestul Futurismului din 1909 că tinerii artiști ai vremii se închină „zeului vitezei”, iar „idolul” lor este „automobilul”; la mai bine de un secol de atunci, arta (post)modernă recurge la idealul formelor de cultură slabă, expunând „arta în stare gazoasă” și stilul de viață al „modernității lichide”.

Constatăm în fiecare zi lipsa de permanență a lucrurilor, a situațiilor, discursuri cu un imaginar nu doar interdisciplinar, dar și intercultural. Prin urmare, mișcarea devine vehiculul afirmării noii culturi (post)moderne. Kinesis era unul din cele cinci „genuri supreme” din gândirea lui Platon (Sofistul 254b), iar pentru Aristotel era una dintre cele cinci noțiuni generale care determină anumite categorii (Categorii, cap. 14). Mișcarea este înțeleasă în diverse modalități în funcție de domeniul filosofic abordat: ca mișcare fizică implicând spațiul, dar mai ales ca schimbare, transformare, devenire, în special calitativă. Se poate spune că întreaga istorie a filosofiei are în vedere această temă.  Ea este prezentă de asemenea în „științele spiritului” (arta, istoria, filosofia). Poate cea mai interesantă abordare a mișcării ca devenire este cea afirmată cu precădere la nivelul filosofiei secolului XX.

Estetica a dezbătut îndelung procesul creației artistice ca proces al devenirii prin care ceea ce inițial poate fi doar o sugestie vizuală sau auditivă devine treptat / brusc operă de artă. Însăși opera de artă sub aspectul ei de „operă deschisă” presupune receptarea de către public ca o devenire (îmbogățire) continuă a  semnificațiilor ei. Pragmatismul filosofic, cu implicațiile sale estetice, canonizează tema mișcării pentru cultura ultimelor două secole, receptată prin „transfigurarea locului comun” (Danto), „kinestezia artei” (Th. Nail), „arta genearativă” (Causeret), „filosofia în mișcare” (Nietzsche), cultura ca „spectacol în mișcare” (Schöffer).

Această ediție este însoțită și de omagierea a trei momente mari din istoria artei și filosofiei europene: 400 de ani de la nașterea lui Pascal, 170 de ani de la nașterea lui Van Gogh și 50 de ani de la moartea lui Picasso.

Blaise Pascal (1623-1662) vorbea despre caracterul dublu al ființei umane, sfâșiată permanent între „l’esprit de géométrie” și „l’esprit de finesse”, ceea ce impune o mișcare a spiritului în dezvoltarea umanității între aceste două dimensiuni.

Vincent van Gogh, (1853-1890) a exprimat în culori nu numai dimensiunea trecătoare a naturii (vezi Livada cu vișini înfloriți) dar și stările tulburătoare multiple ale psihicului uman: mișcarea este, în arta lui, expresia fluxului conștiinței, valorificat prin tehnici de natură impresionistă.

Pablo Picasso (1881-1973), în plină avangardă a secolului XX, căuta să reprezinte mișcarea (modalitate de a surprinde timpul) într-o artă care reprezenta de obicei spațiul. Segmentarea mișcării, surprinderea componentelor geometrizante avea ca scop realizarea unei imagini dinamice și tinzând spre completitudinea pe care ochiul uman nu putea să o vizualizeze decât prin succesiune de imagini.

Prin urmare, această conferință stimulează dialogul interdisciplinar între reprezentanți ai mediului academic, operatori culturali și membri ai societății civile, prin care, de zece ani, Facultatea de Filosofie a Universității din București reunește cei mai buni experți în domeniu.

Înscrieri și deadline

Participanții sunt încurajați să trimită aplicațiile constând într-un abstract de 300 de cuvinte și o scurtă biografie profesională narativă (max. 500 de cuvinte), până pe data de 23 24 aprilie, ora 12.00, pe adresa de email: cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro Rezultatele selecției vor fi confirmate până pe data de 23 24 aprilie.

Conferința se va desfășura la Facultatea de Filosofie a Universității din București în data de 19- 20 mai.

Lucrările selectate pentru publicare vor fi transmise exclusiv în limba engleză, până la data de 30 iunie, pe aceeași adresă de email. Volumul va apărea la Editura Universității din București. Protocolul editorial folosit pentru redactarea lucrărilor impune stilul de citare Chicago disponibil aici: https://pitt.libguides.com/citationhelp/chicago, https://www.chicagomanualofstyle.org/book/ed17/part3/ch14/toc.html

Comitetul de organizare

  • Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop
  • Lect. Univ. Dr. Oana Șerban
  • Dr. Eva Ivan Haintz

Conferința internațională “Originile evolutive ale actelor de vorbire”

Miercuri, 17 mai 2023, Facultatea de Filosofie organizează, prin CELFIS (Centrul pentru Logica, Filosofia și Istoria Științei), o conferință internațională hibrid intitulată “Originile evolutive ale actelor de vorbire”. Tematica este la intersecția dintre filosofia limbajului, lingvistică, etologie și psihologie cognitivă.

Evenimentul se va bucura de participarea unor invitați de marcă, precum Mitchell Green (University of Connecticut),  Bart Geurts (Radboud University, Nijmegen, ce va participa online) și Mircea Dumitru (Universitatea din București și Academia Română).

Pe lângă aceștia, tineri cercetători europeni și americani vor conferenția cu acest prilej. Enumerăm, din program, comunicările susținute de Krisztina Orbán (Tübingen University), Peter van Elswyk (Northwestern University), Ladislav Koreň, (University of Hradec Králové) și Fredrik Stjernberg (Linkoping University).

Pentru mai multe detalii: https://philevents.org/event/show/109005 sau la pagina FB “Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc”.

Pentru cei ce participă față în față, conferința va avea loc în amfiteatrul “Mircea Florian”, etajul 1, la sediul Facultății de Filosofie, în Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. Pentru detalii de conectare Zoom sau orice alte întrebări, nu ezitați să-l contactați pe andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 18 mai 2023

Joi, 18 mai 2023, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: CS III dr. ADRIAN NIȚĂ (I.F.P.A.R.)

Tema: Membranele lumii – filosofia și literatura din punctul de vedere al cercetării interdisciplinare

Prezentarea face parte dintr-o cercetare mai largă dedicată studiului relației
suflet–rațiune–spirit; principala interogație a cercetării este: care sunt semnele epocii spiritului în literatura începutului de secol XXI?
Pentru aceasta, am trecut în revistă o serie de lucrări elaborate, în special, după anul 2000, la o parte din cei mai reprezentativi creatori din țări, religii și culturi diferite, cum sunt: José Saramago, Javier Marías, Carlos Franz, Orhan Pamuk, Salman Rushdie, Michel Houellebecq, Bogdan Suceavă, Ian McEwan, Mircea Cărtărescu.
În prezentarea de față mă concentrez pe o parte din rezultatele acestei cercetări, cu referire directă la Marías, Rushdie și Cărtărescu.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare: 25.05.2023: CAMELIA POPA (I.F.P.A.R.), „Dragoste și atingeri romantice la partenerii din întreaga lume”

Conferința studențească de practici filosofice – AGAPPA: 10 iunie 2023

Facultatea de Filosofie din București organizează prima ediție a conferinței internaționale de practici filosofice, AGAPPA, în data de 10 iunie 2023. Principala rațiune a acestei conferințe este creșterea gradului de conștientizare privind practicile filosofice, mai ales cea a consilierii filosofice (consultanței existențiale). Conferința se va desfășura în incinta Facultății de Filosofie (Splaiul Independenței 204), în Amfiteatrul Mircea Florian.
Evenimentul, care se va desfășura în format hibrid, aduce laolaltă studenți, profesori și cercetători din România și din afara granițelor țării pentru a prezenta într-un cadru interdisciplinar perspective despre practicile filosofice actuale și despre modurile în care acestea pot fi integrate în societate.
Sunt invitați să contribuie studenți de la toate facultățile pentru a încuraja abordările interdisciplinare între filosofie, drept, psihologie, teologie, artă și științe tehnice. Aceștia sunt invitați să elaboreze și să trimită abstractele prezentărilor până la data de 21 mai inclusiv. Procesul de înscriere la conferință se va realiza prin intermediul link-ului https://forms.gle/xs1LPo5y6fuERFCS9 
Pentru întrebări referitoare la această conferință, vă rugăm să contactați comitetul de organizare:

  • Radu-A. Dincă (radualex1805@gmail.com)
  • Diana Stan (stdianag18@gmail.com)

Conferința propune trei subiecte pentru prezentări și discuții:

  1. Consiliere filosofică și consultanță existențială. Consilierea filosofică a devenit recent o profesie recunoscută și în România, dar aceasta este practicată deja de cel puțin un deceniu în Occident. Participanții sunt invitați să propună prezentări care să vizeze abordări contemporane asupra consilierii filosofice, interpretări ale unor teorii filosofice care pot fi utilizate ca terapii filosofice, analize asupra unor metafore terapeutice din filosofie etc.
  2. Practici filosofice de grup și organizaționale (P4C, PwC, Existential coaching) Suprastimularea pe care o oferă tehnologia și cantitatea extrem de mare de informații la care suntem expuși ne predispun la vulnerabilitate față de influența pe care anumite persoane sau instituții o pot exercita asupra noastră fără acordul nostru – cei mai vulnerabili sunt copiii și tocmai din acest motiv gândirea critică și filosofia pentru copii sunt unele dintre cele mai utile mijloace prin care tinerii pot dobândi mecanismele necesare pentru a filtra informațiile care vin din exterior. Atât deciziile tinerilor, cât și deciziile pe care le luăm la nivelul organizațiilor, ar putea fi cu atât mai eficiente cu cât procesul de deliberare din spatele lor ar fi unul mai serios. Rigurozitatea deliberării se dobândește în urma exercițiului. Participanții sunt încurajați să propună perspective despre acest fitness pentru minte destinat atât copiilor, cât și adulților.
  3. Filosofie și Business. Fie că este vorba despre managementul etic, fie că este vorba despre gândirea economică sau despre filosofia afacerilor și a economiei, astăzi avem cea mai mare nevoie de cadre organizaționale care să concilieze nevoile angajaților și cerințele angajatorilor. Participanții sunt invitați să propună materiale despre cum putem gândi fair-play-ul în afaceri și întreprinderi, despre diferențele și asemănările dintre bine, corect și productiv în afaceri și despre cadrele de gândire etică prezente astăzi în mediul de business, alături de soluții de ameliorare și de optimizare a acestora.

    Conferința se va deschide cu intervenția lui Laurențiu Staicu, profesor universitar la Facultatea de Filosofie din București și consilier filosofic. În continuare, Sandu Frunză, consilier filosofic și profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, va susține online un discurs. Florin Lobonț, profesor la Universitatea de Vest din Timișoara va prezenta câteva puncte de interes pentru viitorii practicieni filosofici. Sesiunea de key notes se va încheia cu o intervenție a domnului profesor Paul Gabriel Sandu, profesor la Facultatea de Filosofie din București.

    Comitetul științific pentru evaluarea abstractelor este format din: prof. univ. dr. Laurențiu Staicu, prof. univ. dr. Florin Lobonț, prof. univ. dr. Emanuel Socaciu, lect. univ. dr. Constantin Vică, asist. univ. dr. Paul G. Sandu.

    Vă așteptăm!