Un nou atelier de epistemologia modalităților: „Imagination, modality, expertise”
Colegul nostru, prof. univ. dr. Sorin Costreie, ne invită să privim inteligența artificială prin întrebările filosofiei: ce înseamnă să gândim, să cunoaștem și să înțelegem?
Conferința „Filosofia inteligenței artificiale” deschide noua stagiune a seriei „Știința la scenă deschisă”, organizată de Universitatea din București, și aduce în dialog reflecția filosofică și transformările tehnologice care ne influențează viața.
Va fi o întâlnire despre inteligență și creativitate, despre felul în care învățăm și despre valorile care ne orientează într-o lume în schimbare.
📅 Marți, 10 noiembrie 2026, ora 19:00
📍 Sala „Media” a Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București
Participarea este gratuită, cu rezervare prealabilă, în limita a 100 de locuri.
Vă așteptăm la o seară de întrebări, idei și dialog!
🔗 Detalii despre eveniment și participare https://www.facebook.com/events/1747489007377992/
The programme is now available for the 4th International Conference “The Future of UNESCO Chapters: Cultural Memory, Remembrance and Intercultural Resilience”, organised under the auspices of the SMOC project – Sustainable Management in Cultural Organizations.
The conference brings together participants affiliated with institutions in Romania, Serbia, Hungary, the United States, Italy, Slovakia, Poland, Egypt, China, Sri Lanka, South Africa, India, Venezuela, Germany, Iran, Türkiye, the United Kingdom and Morocco to explore cultural memory, heritage and intercultural resilience.
Join us on 6 November 2026 at the Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Mircea Florian Amphitheatre, 1st floor, 204 Splaiul Independenței. Online panels will also be held.
Please see the full conference programme below.
Organized under the aegis of the UNESCO Chair in Interculturality, Good Governance and Sustainable Development, at the Faculty of Philosophy, University of Bucharest, the annual international conference The Future of UNESCO Chapters: Cultural Memory, Remembrance and Intercultural Resilience engages multidisciplinary academic communities and practitioners to reflect on how philosophical insights inform and develop leadership, governance, and sustainable development in increasingly diverse organizational contexts.
The UNESCO Chair, active since 1999 and running internationally-oriented MA programmes in Intercultural Management, Communication and Business Administration, fosters a nexus between interculturality, philosophical grounding, and governance. Responding to UNESCO’s UNITWIN and SDG agendas, this event invites contributions that explore identity not merely as a personal or cultural signifier, but as a strategic and ethical dimension within leadership and organizational change.
This year’s edition is inspired by the broader context of the 70th anniversary of Romania’s accession to UNESCO (27 July 1956). Throughout 2026, the Romanian National Commission for UNESCO is running an extensive anniversary programme under the motto “Celebrating the Past, Building the Future Together.” It is our belief that this celebration must be embraced also by our UNESCO Chair, which has devoted the fourth edition of this annual conference to a special topic, Cultural Memory, Remembrance and Intercultural Resilience. The present conference joins this anniversary agenda, reflecting on how cultural memory, remembrance, and intercultural resilience connect seven decades of Romanian engagement with UNESCO to the collaborative governance of the future.
We welcome theoretical, empirical, and practice-based papers, including those offering rigorous philosophical analysis. Participants who submit papers for evaluation are kindly asked to consider one of the following panels:
Panel 1 · Artificial Intelligence and Virtual Cultural Memory: Challenges and Ethical Limits
Panel 2 · Intercultural Resilience in Geopolitical and Biopolitical Contexts
Panel 3 · Educational Challenges in Memory Studies
Panel 4 · Intercultural Resilience in Business Environments
Panel 5 · Seventy Years of Romania in UNESCO: Legacies, Commemoration, and Future Trajectories
Submission Guidelines
Interested participants are invited to submit, in a single document, the following:
Please indicate the panel for which you are submitting.
Submissions should be sent to: oana.serban@filosofie.unibuc.ro
Key Dates
|
Submission deadline |
1 October — title, abstract, and short professional narrative CV |
|
Announcement of results |
6 October |
|
Conference date |
6 November |
|
Submission email |
oana.serban@filosofie.unibuc.ro |
We look forward to your proposals and warmly invite you to contribute to this multidisciplinary reflection on cultural memory, remembrance, and intercultural resilience.
Organizing Institutions
Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Romania
The UNESCO Chair in Interculturality, Good Governance and Sustainable Development, Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Bucharest, Romania
CCIIF — The Research Center for the History and Circulation of Philosophical Ideas, Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Bucharest, Romania
Organizing Committee
Prof. PhD. Viorel Vizureanu, Dean of the Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Romania
PhD. Lecturer Oana Șerban, member YAE – Young Academy of Europe, Director of the Research Center for the History and Circulation of Philosophical Ideas, Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Romania
PhD. Lilian Ciachir, Coordinator of the UNESCO Chair, Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Romania
PhD. Candidate Victoria Tarnovschi, Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Romania
Financial Information
Coffee breaks and lunch will be provided by the organizers. Participants are encouraged to apply to their institutions for mobility grants, including costs of accommodation. On request, we can provide a limited number of rooms at the Hotel Academica, the Guest House of the University of Bucharest, offered at a preferential fee for the participants of the conference.
__________________
This conference is an annual event organized under the framework of SMOC – Sustainable Management in Cultural Organizations (SMOC), Grant Agreement No. 10508/25.10.2024, funded through the Research and Development Project Fund “Grants for Enhancing Institutional Performance and Competences in Priority Areas” at the University of Bucharest, and is financed for Romanian participants exclusively by FSS GRANTS (University of Bucharest & Ministry of Education). Additionally, the two first panels are supported by the program BIOART – PN-IV-P2-2.1-TE-2023-0636, Biopolitical Art in the Post-Holocaust Age: Philosophical Perspectives on Aestheticized Testimonies, Politicized Aesthetics, and Bare Life, financed by UEFISCDI.
On October 30th, 2026, 12:00-4:00pm EEST, the Faculty of Philosophy will be hosting a workshop on Sustainability and Polycrisis: Perspectives on Entanglement and Planetary Futures. The event is part of the University of Bucharest’s Sustainability Week, 4th Edition.
The workshop brings together perspectives on global socio-ecological sustainability and on the context termed as a “polycrisis”, referring to multiple, interacting, and global crises. Speakers approach topics such as systemic resilience; norms, agents, and responsibility; misinformation and economic contexts, or public values in algorithmic systems. Further discussion approaches the concept of “polycrisis” along conceptual, empirical, and institutional lines.
The workshop takes place in Mircea Florian hall.
Talks:
|
Time |
Speaker |
Affilliation |
Topic |
|
12:00 |
Constantin Stoenescu |
CELFIS, Department for Theoretical Philosophy, Environmental Humanities master programme coordinator; Faculty of Philosophy, University of Bucharest |
Sustainability as Systemic Resilience |
|
12:30 |
Ramona Zăgrean |
Doctoral School at the Faculty of Philosophy, University of Bucharest |
Norms, Agents and Responsibility: Lessons from Environmental Epistemology |
|
13:00 |
Louis Delannoy |
Stockholm Resilience Centre, Stockholm University |
Navigating the “Polycrisis”: Conceptual, Empirical, and Institutional Frontiers |
|
13:30 |
Maria-Magdalena Roșu |
Faculty of Business Administration, University of Bucharest |
Misinformation Blending Crises: Apply More Essential Oils to that Financial Burn |
|
14:00 |
Constantin Cazacu |
Systems Ecology and Sustainability Department, Sustainability of Socio Ecological Systems Master Programme Coordinator, Faculty of Biology, University of Bucharest |
When Crises Interact: A Socio-Ecological Systems Perspective on Sustainability |
|
14:30 |
Ajda Pretnar Žagar |
Faculty of Computer and Information Science, University of Ljubljana |
The Dark Side of Public Values in Algorithmic Systems |
|
15:00 |
Nicoleta Olteanu |
“Mind the Brain” Master Programme in Cognitive Science, Faculty of Philosophy, University of Bucharest |
“Polycrisis”: A Predicament in Process |
|
15.30 |
Micah Thomas Pimaro Jr. |
Department of Philosophy, University of Calabar, Nigeria |
Overcoming Collective Self-Defeat: A Parfitian Approach to Ontological Sustainability |
Despre Emanuel-Mihail Socaciu
Emanuel-Mihail Socaciu s-a născut în 1974, la Arad. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității din București în 1997 și a devenit doctor al acesteia în 2008. Din 1997 a predat la Facultatea de Filosofie. În ultimii trei ani a fost prodecan al facultății. Prin toată activitatea sa de predare, cercetare și prin activitatea sa instituțională, Emanuel-Mihail Socaciu a transformat peisajul filosofiei morale și politice din România, oferindu-i o traiectorie internațională. Contribuțiile sale marcante în aria gândirii politice moderne, a filosofiei libertății, a filosofiei economiei și a eticii aplicate constituie repere de seamă în cultura românească, alături de preocupările sale legate de filosofia noilor tehnologii, cultura organizațională și filosofia culturii pop.
A fost membru fondator al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată și director al acestuia între 2015 și 2020. În cadrul centrului, a coordonat primele proiecte de cercetare științifică interdisciplinară din zona filosofiei practice, precum NORMEV (“Modelări evoluţioniste ale emergenţei normelor interacţiunii sociale. Fundamente conceptuale şi dezvoltări în ştiinţele sociale”) și INEMTEC (“Statutul epistemic al intuițiilor morale în evaluarea etică a tehnologiilor noi și emergente”). Prin munca sa asiduă, a pus bazele programului masteral interdisciplinar “Philosophy, Politics and Economics”, singurul de acest tip din Europa de Est, și a fost unul dintre principalii artizani ai parteneriatelor academice cu importante centre de cercetare din străinătate, precum Oxford Uehiro Centre for Practical Ethics.
Pe parcursul carierei și vieții sale, profesorul Socaciu a cultivat un spirit al libertății și prieteniei, al deschiderii și carității filosofice. A fost, pentru toate generațiile de studenți pe care le-a îndrumat nu doar un profesor, ci și un adevărat mentor. Opera sa filosofică este constituită dintr-o serie întreagă de lucrări reprezentative și din exegeza unor autori importanți pe care i-a prețuit precum David Hume, Robert Nozick și Thomas Hobbes. În anul 2014 publică volumul A cui este casa mea? Preliminarii la o etică a restituției, prima explorare filosofică a temei retrocedării proprietăților confiscate de regimul comunist. A fost editor și co-editor al mai multor antologii importante precum Fundamentele gândirii politice moderne (1999), Thomas Hobbes: filosofia politică (2001), Filosofia japoneză azi (2013), Filosofia științelor umane. In memoriam Mihail-Radu Solcan (2015). Profesorul Socaciu a fost, de asemenea, un pionier al eticii și integrității academice, fiind co-editor al primului manual dedicat acestei discipline, cel mai utilizat material de acest fel din universitățile românești, ajuns la a doua ediție. A publicat, de asemenea, nenumărate articole academice în reviste naționale și internaționale și a fost o prezență constantă la conferințe științifice din țară și din străinătate.
Ce înseamnă să traduci o operă atunci când traducerea nu este doar transferul unui text dintr-o limbă în alta, ci și recuperarea unei voci amenințate cândva cu dispariția? Și ce se întâmplă atunci când această voce ne parvine nu numai prin cărți și concepte, ci și prin autobiografie, însemnări, scrisori și ultime mărturii?
Pornind de la proiectul traducerii în limba română a operei lui Edith Stein, această masă deschisă își propune să discute traducerea ca formă de transmitere și conservare a memoriei culturale. Filosofă formată în cercul fenomenologic al lui Edmund Husserl, autoare a unei opere care traversează fenomenologia, antropologia, filosofia persoanei și reflecția religioasă, Edith Stein este în același timp una dintre vocile intelectuale europene a căror biografie a fost intersectată brutal de istoria secolului XX. Născută într-o familie evreiască, convertită ulterior la catolicism și devenită carmelită, Stein a fost deportată și ucisă la Auschwitz în august 1942.
În cazul ei, raportul dintre operă, biografie și memorie capătă astfel o semnificație aparte. Alături de textele filosofice, au rămas o amplă autobiografie, corespondența, însemnările și mărturiile ultimelor luni de viață. Ele ne permit să urmărim nu numai constituirea unei opere intelectuale, ci și felul în care o existență individuală devine, fără să poată fi redusă la aceasta, document al unei catastrofe istorice.
Traducerea introduce aici o nouă dimensiune. A traduce înseamnă a face posibilă supraviețuirea unei voci într-un alt spațiu lingvistic și cultural; a o desprinde de limitele comunității sale originare de cititori și a-i oferi posibilitatea unei noi receptări. Traducătorul nu conservă însă pur și simplu un obiect deja constituit. El reactivează un text, îl face din nou lizibil și îl înscrie într-o altă memorie culturală. Traducerea poate fi înțeleasă, din această perspectivă, ca o practică a memoriei: una dintre modalitățile prin care ceea ce a fost scris, gândit și trăit continuă să circule între generații.
Cazul Edith Stein ne permite, de aceea, să punem câteva întrebări care depășesc cu mult istoria unei singure opere: Ce anume păstrăm atunci când traducem? Ce se pierde și ce se transformă în trecerea dintre limbi? În ce măsură traducerea poate deveni un act de conservare a unei memorii individuale și colective? Și cum se modifică responsabilitatea traducătorului atunci când textul pe care îl traduce aparține unei istorii marcate de persecuție, exil și exterminare?
Masa deschisă propusă în cadrul BioArt va porni de la aceste întrebări și de la experiența concretă a traducerii operei lui Edith Stein în limba română. Întâlnirea va pune în dialog filosofia, traducerea, autobiografia și studiile memoriei, încercând să gândească traducerea nu numai ca operație filologică, ci ca formă de transmitere culturală și gest de rezistență împotriva uitării.
În acest sens, Edith Stein constituie un caz exemplar: nu pentru că biografia ar putea explica sau epuiza opera, ci tocmai pentru că între viață, text și istorie rămâne o tensiune pe care traducerea este chemată să o păstreze. A traduce înseamnă atunci nu doar a spune din nou, într-o altă limbă, ceea ce a fost spus cândva, ci și a face posibil ca o voce venită din trecut să poată fi din nou auzită în prezent.
Vă invităm să luăm parte împreună la această discuție despre traducere, memorie și responsabilitatea față de vocile trecutului.
Programul evenimentului va fi comunicat ulterior
30 octombrie 2026 · Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
Moderator : Ștefan Bârzu
Participanti : Ileana Borțun, Răzvan Andrei, Părintele Antonio Prestipino (Editura Carmelitană), Paul Gabriel Sandu