ATELIER 4. HOMER – 11-12 aprilie 2025

În zilele de 11-12 aprilie 2025 va avea loc o conferinţă tematică dedicată studiilor homerice. Evenimentul – ‘Atelier 4. Homer’ reuneşte specialişti ai Facultăţilor de Litere, Limbi Străine, Filosofie şi Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti. Din partea Facultăţii de Filosofie profesorii Bogdan Mincă şi Sebastian Grama vor susţine prezentări intitulate ‘Platon și Homer, ideea și divinul’ şi, respectiv, ‘Spectre homerice, glasuri de împrumut’. 

Programul evenimentului este disponibil aici.

Seminar cercetare DFT  „Recent Historiography of the Former Soviet Bloc: The View from Social Ontology”

Următoarea prezentare din cadrul seriei de seminare de cercetare ale Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS aparține conf. Manuela Ungureanu (University of British Columbia, https://epp.ok.ubc.ca/about/contact/manuela-ungureanu/). Titlul prezentării sale faţă-în-faţă este „Recent Historiography of the Former Soviet Bloc: The View from Social Ontology„.
Rezumatul comunicării sale este:
Already in the late 1980s, historians of the Soviet Union found Cold War analytical concepts of total control, repressive institutions, cynical indoctrination or mass mobilization more of a hindrance to their accounts of related socio-cultural phenomena.  The sudden collapse of the communist regimes in Central and Eastern Europe 35 years ago brought their analytic questions about the framework introduced by Friedrich’s and Brzezinski’s work close to the core of the social sciences for the whole region’s recent past.  With massive amounts of archival materials open for interpretation, many historians of the former Soviet bloc have decried what they perceive as politically biased accounts of the region’s societies.  But what captivates historians such as Fulbrook, or Kocka (on the former GDR), Connelly (in comparative historiography of the Soviet bloc) or David-Fox (on the former Soviet Union) can be summarized as questions with a distinct philosophical ring, such as these:  Where lie the explanatory limits of totalitarianist analyses of people’s lives in the Soviet bloc?  Which social-theoretical frameworks offer more promising starting points, and for what kind of empirical findings?  I appeal to a more abstract description, in social ontology, of norms for collective action and/or institutions in order to defend the standpoints of their preferred accounts and preserve some of the earlier insights of the totalitarianism paradigm.

Comunicarea acestuia este parte dintr-un ciclu de conferințe asociat programului masteral „Filosofie și gândire critică„. Aceste evenimente sunt deschise studenților în filosofie, psihologie, antropologie, științe politice, jurnalism, sociologie, lingvistică, digital humanities, științele comunicării, și multe altele – oriunde gândirea critică ne permite o apreciere reflexivă, atentă la temeiuri pro și contra, a temelor dezbătute public. Detaliile programului sunt disponibile aici: https://filosofie.unibuc.ro/masterat-in-filosofie-si-gandire-critica/

Prezentarea se va desfășura vineri, 4 aprilie 2025, orele 12.00-14.00, în sala „Lucian Blaga” de la etajul 1 al Facultății de Filosofie din Splaiul Independenței nr. 204, București 060024.

CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”: DINCOLO DE IMAGINE. 100 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI GILLES DELEUZE ȘI DEZVOLTAREA ART DÉCO – EDIȚIA A XII-A

Comitetul de organizare:

  • Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop
  • Lect. Univ. Dr. Oana Șerban
  • Dr. Eva Ivan Haintz

CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”: DINCOLO DE IMAGINE. 100 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI GILLES DELEUZE ȘI DEZVOLTAREA ART DÉCO

EDIȚIA A XII-A: DE LA UNITATE ȘI PROPORȚIONALITATE LA HAOSUL CREAȚIEI ȘI „ADEVERIREA” VIZIBILULUI

16-17 mai 2025

 

Context

Se împlinesc anul acesta 100 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai tulburători gânditori ai veacului trecut, Gilles Deleuze (1925-1995). A avut meritul de a gândi structuralismul ca ontologie care elimină noțiunile de unitate și totalitate păstrate de-a lungul gândirii clasice și pe care le înlocuiește cu noțiuni precum diferența și multiplicitatea. Totodată, Deleuze a căutat să depășească înțelegerea rațiunii care ar opera cu identități, asemănări, analogii, pentru a pune accent pe depășirea dialecticii de tip hegelian ca modalitate de unificare a multiplului, obținând o viziune centrată pe diferență lipsită de  totalizări și de o unitate a întregului.

Dacă ne raportăm, de pildă, la lucrarea Despre pictură, Deleuze analizează arta din perspectiva creației. Cum procedează arta avangardistă pentru a găsi un nou limbaj și o nouă modalitate de expresie, care să o diferențieze de gândirea artistică de tip mimetic? Poate arta să impună culorile și liniile „ca entități noumenale, idei vii, ființe ale rațiunii pure”, așa cum spera Cézanne, căruia Deleuze îi dedică pagini întregi?

Răspunsul filosofului este complex. Procesul de creație presupune mai multe etape, iar prima – catastrofa –  înseamnă pentru el renunțarea (distrugerea) modului clasic al reprezentării realității ca „reprezentare a vizibilului”. Acest moment produce instaurarea haosului care, la rândul său, cunoaște două etape. Din faza dezordinii complete, se va coagula geologic asemenea punctului geometric. Punctul acesta inițial dobândește forțe care-i conferă dinamism, așa cum explicase Kandinski în cursurile lui despre punct, linie și suprafață, de la Școala de arte și meserii Bauhaus. La un moment dat, punctul capătă și culoare, inițial un gri nedefinit (rezultat din combinarea alb-negru) ca ulterior, să se tranforme într-un „gri dinamic” prin combinarea cu roșu, verde… Astfel haosul creației devine „haos creativ”, dinamic, tot așa cum sublimul kantian trece de la etapa geometrică la cea dinamică. Din acest moment, „actul pictării” („faptul pictural”) se poate desfășura nestingherit, căci nu mai e vorba despre a reda vizibilul, ci „a face vizibil” adevărul obținut prin deformarea produsă de forța creației artistului modern. Deleuze e impresionat de maniera în care J. Pollock exprimă această „eliberare” a liniei de rigorile figurativului. Pentru Pollock, linia nu mai are început și nici sfârșit, nu delimitează nimic și nu se închide, ea ocupă un spațiu pe care nu-l structurează, este „o pulsiune, o energie dezincarnată, este o forță pură care se mișcă liber.” Ea tinde să devină egală cu suprafața tabloului, devine chiar tabloul. Astfel linia e infinitul, adică haosul ordonat de el însuși.

Aniversarea a 100 de ani de la nașterea lui Deleuze se suprapune aniversării a 100 de ani de la apariția Art Déco, consfințită prin Expoziția universală a artelor decorative moderne de la Paris. Fie că s-a numit mișcarea Bauhaus, fie International Style, Art Déco orientează  antemergătoarea Art Nouveau  spre un accent sporit asupra tendințelor funcționaliste și geometrizante. Este un proiect estetic reacțional, în condițiile standardizării industriale a vremii. Urmând rigoarea cubismului, a constructivismului sau a neoplasticismului olandez (De Stijl), Art Déco evoluează spre abstractizare și generalizare. Un obiectiv aparte al mișcării îl reprezintă „democratizarea creației artistice”, una dintre ultimele mari idei romantice, prin implicarea socială a actului artistic în realitatea tehnică și industrială. Detașarea obiectului artistic de natură, interesul acordat forței plastice, interesul pentru programul futurist și rezonanța filosofică a marxismului sunt doar câteva dintre trăsăturile acestor mișcări modernizatoare.

Cum se realizează aceste demersuri în arta literară sau în cea muzicală, dar și cum am putea obține o înțelegere a mișcării Art Déco prin teoriile lui Deleuze, constituie, evident, o altă provocare pentru cei interesați să participe la această conferință.

 

 

Apel la contribuții

Interesați de moștenirea filosofică a celor două centenare, vă propunem două zile de comunicări, dezbateri și polemici sub egida celei de-a XII-a ediții a Conferinței naționale de estetică și filosofia artei „Ion Ianoși”: De la unitate și proporționalitate la haosul creației și „adeverirea” vizibilului, găzduită de Facultatea de Filosofie în perioada 16-17 mai 2025.

Contribuțiile pot aborda următoarele teme și subiecte, fără a se reduce exclusiv la acestea:

a) Cinema, imaginea-mișcare și imaginea-timp;

b) Ontologia imaginii;

c) Deleuze despre spinozism și filosofie practică;

d) Capitalism și schizofrenie: (anti)sistem și practice revoluționare;

e) Literatura minoră și marile revoluții: Deleuze și Kafka;

f) Deleuze și arta contemporană: corp, spațiu și timp;

f) Logica sensului și Art Déco: modernismul artistic.

Această conferință stimulează dialogul interdisciplinar între reprezentanți ai mediului academic, operatori culturali și membri ai societății civile, prin care, de mai bine de un deceniu, Facultatea de Filosofie a Universității din București reunește cei mai buni experți în domeniu.

 

Deadline

Participanții sunt încurajați să trimită aplicațiile constând într-un abstract de 300 de cuvinte și o scurtă biografie profesională narativă (max. 500 de cuvinte), până pe data de 14 aprilie, ora 12.00, pe adresa de email: cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro

Rezultatele selecției vor fi confirmate până pe data de 16 aprilie.

Conferința se va desfășura la Facultatea de Filosofie a Universității din București în intervalul 16-17 mai 2025.

Organizatori:

Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop

Lect. Univ. Dr. Oana Șerban

Dr. Eva Ivan-Haintz

Conferința este susținută prin programul FSS al Universității din București și este organizată de CCIIF – Centrul de cercetare în istoria și circulația ideilor filosofice din cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București.

Conferinţa națională Filosofie și Filocalie, ediția a II-a, cu tema „Contemplând Cuvântul prin cuvinte și în tăcere” – 27-28 martie 2025

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”, în colaborare cu Facultatea de Filosofie, ambele din cadrul Universităţii din Bucureşti, organizează în perioada 27-28 martie 2025 conferinţa națională cu tema „Contemplând Cuvântul prin cuvinte și în tăcere”. Acest eveniment reprezintă ediția a II-a a unei serii de manifestări anuale ce se desfăşoară sub egida Filosofie şi Filocalie. Înțelegând filosofia ca un „mod de viață”, iar textele filocalice ca „modele de viață”, prin seria de conferințe anuale se doreşte ca teme ale vieții creștine prezente în textele filocalice să fie abordate în dublă lectură, filosofică și teologică, pentru a face înțeleasă mai bine deosebirea dintre literă și duh. Deschiderea evenimentului va avea loc în amfiteatrul „Ioan G. Coman” din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”. Programul evenimentului este disponibil aici.

Conferința Națională Online de Filosofie Teoretică pentru Studenți – ediția a opta

Organizată de Departamentul de Filosofie Teoretică al Facultății de filosofie din Universitatea din București și de Centrul de Cercetari de Logică, Filosofie și Istoria Stiintei (CELFIS), conferința este dedicată studenților la licență și masteranzilor care fac studii de filosofie. Prezentările pot aborda teme de ontologie, metafizică, epistemologie, filosofia limbajului, filosofia minții, filosofia științei și a tehnologiei, filosofia logicii, filosofia religiei, filosofia acțiunii, etică teoretică ș.a. Sunt încurajate atât abordările specifice tradiției filosofiei analitice, cât și cele care se încadrează în tradiția fenomenologică.

A opta ediție a CNOFTS va avea loc în perioada 24-29 mai, având ca „loc virtual” de desfășurare Jurnalul Departamentului de Filosofie Teoretică (aflat la adresa: https://filosofieteoretica.wordpress.com).

Cel mult 3 prezentări asincrone (sub forma unor înregistrări video de maxim 20 de minute sau a unor texte de maxim 5 pagini) vor fi publicate în fiecare zi de conferință, autorii fiind rugați să răspundă la întrebările puse în comentarii în ziua respectivă (la începutul zilei următoare secțiunea de comentarii a prezentărilor din ziua precedentă va fi închisă).

Dacă doriți să participați, vă rugăm să ne trimiteți până pe 20 aprilie un scurt rezumat (de cel mult o pagină) al prezentării pe care vă propuneți să o realizați, la adresa: filosofieteoretica[at]gmail.com.

O selecție va fi realizată de către profesorii din Departamentul de Filosofie Teoretică al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, urmând ca programul conferinței să fie anunțat până pe 30 aprilie.

Participanții vor fi rugați să ne trimită prezentările cu două zile înainte de publicarea online a acestora, potrivit programului conferinței.

Colegul nostru, conf. dr. Sorin Costreie, va susține o conferință la Academia Română în cadrul proiectului Ora de Știință

Leibniz și infinitatea lumii

Moderator:
Acad. Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române

Preocupat de interpretarea infinitului ca una dintre cele mai provocatoare, stranii şi periculoase idei din istoria omenirii, profesorul Sorin Costreie își construiește expunerea pornind de la câteva întrebări care au incitat reflecția filosofică și cercetarea științifică de-al lungul secolelor: Este universul infinit? Cum putem gândi cu ajutorul unei minţi finite infinitatea lumii? Poate fi infinitul îmblânzit matematic? Leibniz și Newton au domesticit infinitul prin calculul infinitezimal, iar aceasta a fost o mare izbândă în matematică, știință şi tehnologie. Timpul putea fi, în sfârșit, integrat în calculele matematice şi, după 2500 de ani, rezolvate paradoxurile lui Zenon.

Profesorul Costreie consideră că, din punct de vedere filosofic, eroul infinității lumii rămâne Leibniz. El a conceput o matematică şi o filosofie a infinitului. Conferința este dedicată viziunii filosofului german asupra infinitului şi modului în care Leibniz l-a integrat în gândirea noastră.

Sorin Costreie este conferențiar la Departamentul de Filosofie teoretică, Universitatea din București. Deține un doctorat în filosofie la Universitatea din București (2007), cu o teză în filosofia matematicii, a urmat studii doctorale și la University of Western Ontario în filosofia limbajului (2000-2008). Contribuțiile sale (articole, cărți și volume editate) au fost publicate de Routledge, Springer, Oxford University Press, Taylor & Francis, Elsevier, Humanitas, Editura Universității din București.

A beneficiat de burse și stagii de cercetare pentru perioade îndelungate în Canada, SUA, Germania, Spania și Italia. În ultima perioadă și-a concentrat interesele de cercetare asupra cogniției matematice, gândirii critice și științelor umaniste medicale. Este membru al mai multor asociații profesionale, în prezent fiind membru în Comitetul de Coordonare al CIVIS – Alianța Universitară Europeană și coordonatorul alianței la nivelul Universității din București, precum și președintele UNICA – Rețeaua Universităților din Capitalele Europei.

Conferința poate fi urmărită în direct pe canalul Youtube al Academiei: https://www.youtube.com/@academiaromana8832/streams

Sursa: https://acad.ro/evenimente/evenimente/2025/11_oraStiinta_SCostreie.html