4 mai 2026: atelierul “Epistemic modalities, intellectual virtues and social epistemology: new explorations”

Atelierul “Epistemic modalities, intellectual virtues and social epistemology: new explorations”

4 mai 2026

Facultatea de Filosofie și Institutul de Cercetare al Universității din București vă invită luni, 4 mai, la atelierul “Epistemic modalities, intellectual virtues and social epistemology: new explorations”. 

De la posibilitatea experților modali și a cunoașterii în lumea virtuală, până la analiza autorităților epistemice și a modului în care contextul influențează virtuțile și abilitățile noastre, evenimentul își propune să aducă în prim-plan o serie de provocări filosofice actuale. 

Cei interesați sunt invitați să participe fie fizic (Sală Decanat, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București), fie online (meet.google.com/xyi-xgnu-kkd), începând cu ora 16:00.

Proiect realizat prin intermediul Institutului de Cercetare al Universității din București (cod de referință: PN-IV-P2-2.1-TE-2023-1806, CNCS-UEFISCDI).

Conferinţa “What counts as scientific understanding in cognitive science?”: 22-24.05.2026 

Conferinţa “What counts as scientific understanding in cognitive science?”

22-24.05.2026

Ce anume contează ca înţelegere ştiinţifică în ştiinţele cogniţiei este o întrebare surprinzător de puţin explorată. Relevanţa acesteia este sporită nu doar de progresele din inteligenţa artificială sau neuroştiinţe ci şi de către avansul cercetării interdisciplinare (Weston et al., 2020), inclusiv prin integrarea curriculară a proiectelor interdisciplinare de cercetare (Rana et.al.2025)

Cadre conceptuale ştiinţifice aflate în competiţie (simbolice, conexioniste, reprezentaţionaliste, ale cogniţiei active, corporale şamd.) furnizează abordări divergente ale “cogniţiei”, ceea ce face problema înţelegerii cu atât mai presantă acum, odată ce modele AI au output-uri ce sugerează că acestea trec teste de tip False Belief Task, standarde şi scări de măsurătoare ale empatiei, unele dintre acestea fiind deja folosite în terapie (therapy bots) sau în rezolvarea de probleme ştiinţifice. Toate acestea readuc în prim plan probleme filosofice clasice şi reconfigurează dezbaterile cu privire la dacă performanţa de testare exprimă sau nu o înţelegere autentică a ceea ce este testat. 

Mai multe detalii despre conferinţă sunt disponibile la: https://philevents.org/event/show/148501 Iată secţiunile şi temele sale principale: 

Înţelegerea ştiinţifică în ştiinţele cogniţiei

  • Pot ştiinţele cogniţiei produce o explicaţie ştiinţifică a înţelegerii? Anticipăm că aceasta va fi o explicaţie mecanistă, calculatorie (computational) sau reprezentaţională, una bazată pe sisteme dinamice, sau ar trebui mai degrabă să avem în vedere o abordare bayesiană? 
  • Avem nevoie în ştiinţele cogniţiei de o teorie unificatoare a minţii, sau ar trebui să ne mulţumim cu pluralismul (la nivelul explicaţiilor, modelelor şi practicilor ştiinţifice)?
  • Ce avantaje ar aduce o mare teorie unificatoare în ştiinţele cogniţiei, avantaje de care pluralismul e lipsit?
  • Ar trebui să năzuim la o explicaţie unificatoare (una care să dea seama de aspecte cognitive, neuronale, fenomenale şi comportamentale deopotrivă)? 
  • Dorim integrare la nivevelul explicaţiilor? Ar fi nevoie de integrare şi la nivelul modelelor (ar fi aşa ceva fie şi posibil)? Avem nevoie de explicaţii sau modele pentru a concepe aspectele fenomenale ale înţelegerii? Dacă da, ce implicaţii are pluralismul explicativ cu privire la fenomenologia înţelegerii? La ce bun o teorie unificatoare atunci când o pluralitate de analize parţiale, la mai multe niveluri de o granularitate mai fină, ar putea fi explicativ superioare?
  • Ce deziderate epistemice satisfac modelele cognitiv-ştiinţifice – adevărul aproximativ, puterea predictivă sau explicativă, simplitatea, adecvarea empirică, altele? Care dintre aceste deziderate contează mai mult, şi în ce contexte cognitiv-ştiinţifice? 
  • Dacă rezultă modele cu impact diferit asupra unor ramuri diferite ale ştiinţelor cogniţiei, cum poartă această diversitate asupra unităţii interdisciplinare a domeniului ca întreg?

Înţelegere ştiinţifică şi interdisciplinaritate

  • Presupune integrarea mai multor niveluri de analiză noi forme de explicaţie şi, dacă da, care? Care sunt limitele integrării? Este integrarea dezirabilă oriunde poate fi realizată? 
  • Ce roluri joacă modelele în înţelegerea interdisciplinară? Cum funcţionează aceste modele ca să poată integra asumpţii din domenii cu ontologii diferite?
  • Cum pot experţii să-şi comunice înţelegerea unui public de novici? Oare “traducerea” dintre discipline multiple afectează înţelegerea? Se pierd sau se schimbă aspecte, nuanţe sau proprietăţi ale conceptelor care “migrează” între domenii?
  • Dacă expertiza interactivă (interactional expertise) este o precondiţie a abordărilor interdisciplinare, conduce aceasta şi la abilităţi de expertiză contributorie (contributory abilities)? Este de ajuns ca experţii unei comunităţi interdisciplinare să fie gânditori detaşaţi de obiectul lor de studiu (spectatorial cognizers)? Cine se bucură de înţelegere ştiinţifică: individizii ce iau parte la un efort interdisciplinar, echipele de cercetare în cadrul cărora înţelegerea este distribuită, poate chiar unilateral în funcţie de specificul monodisciplinar al problemelor studiate?
  • Sunt standardele epistemice transferabile între domeniile unor studii interdisciplinare, sau sunt ele ancorate în domenii specifice? 
  • Presupune cercetarea interdisciplinară noi virtuţi epistemice sau norme (cum ar fi toleranţa faţă de ambiguitate, cunoaşterea transferabilă sau intertraductibilă)?
  • Poate înţelegerea la un nivel de analiză să substituie o alta la alt nivel? Dacă da, în ce condiţii?
  • Care este valoarea epistemică a interdisciplinarităţii? Creşte mereu combinarea modelelor din domenii diferite înţelegerea ştiinţifică, sau uneori o ocultează?

Evaluarea înţelegerii ştiinţifice

  • Cum poate fi operaţionalizată înţelegerea ştiinţifică?
  • Este înţelegerea (ştiinţifică) mai mult decât o performanţă exemplară? Putem evalua (benchmark) înţelegerea (ştiinţifică) şi, dacă da, ar trebui incluse şi sisteme AI? Dacă unele sisteme AI înţeleg, este acest fapt relevant felului cum concepem înţelegerea umană?
  • Ce deosebeşte înţelegerea de un simplu succes predictiv?
  • Ce rol joacă explicabilitatea în evaluarea înţelegerii?
  • Putem compara înţelegerea umană şi cea AI? Dacă da, care ar fi bateriile de teste care să se aplice entităţilor vii şi celor artificiale deopotrivă?
  • Poate înţelegerea ştiinţifică interdisciplinară să fie evaluată unitar? Dacă da, după ce standarde?
  • Oferă modele aflate în competiţie avantaje şi dezavantaje diferite? Dacă da, cum influenţează pluralitatea lor evaluarea înţelegerii bazate pe aceste modele?

Conferinţa va avea loc în datele de 22-24 mai 2026 la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti. Prezentările din paneluri vor ţine 30 minute şi vor fi urmate de 20 de minute de discuţii.

Evenimentul este organizat de Sandra Brânzaru (Şcoala Doctorală de Filosofie, FPSE, CELFIS) şi Andrei Mărăşoiu (Departamentul de Filosofie Teoretică, ICUB, FPSE). Afişul este realizat de Lena Roşu (masterand ‘Mind the Brain’, program în ştiinţele cogniţiei).

Evenimentul va fi hibrid: vorbitorii pot alege (din timp) dacă vor prezenta faţă-în-faţă sau virtual (deşi prezentările pe viu sunt preferate).

Rezumatele pot fi trimise înainte de 7 mai 2026 la adresa ubphilosophymasters@gmail.com, format .docx sau .pdf, cu titlul mesajului “Abstract Submission”. Rezumatele trebuie redactate în limba engleză, cu o întindere între 300-500 cuvinte (ce exclud referinţele bibliografice), un titlu şi 4-5 cuvinte cheie.

Vă rugăm includeţi detaliile de identificare în cuprinsul mesajului de poştă electronică, lăsând rezumatul anonim. Autoarele sau autorii rezumatelor acceptate vor primi un mesaj luni, 11 mai 2026. Programul conferinţei va fi anunţat de îndată ce recenzarea rezumatelor se încheie şi opţiunile autorilor (pe viu/ virtual, şi când) sunt stabilite.  

Vă aşteptăm!

O nouă ediţie a seminarului de cercetare DFT-CELFIS: Gheorghe Ştefanov, 11 mai 2026

Următoarea prezentare din cadrul seriei de seminare de cercetare ale Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS aparține colegului nostru, prof. Gheorghe Ştefanov. 
Titlul prezentării sale DFT-CELFIS este ‘Ce nu pot vedea neuroștiințele? — Gramatica libertății: Wittgenstein, Anscombe și critica determinismului tare‘. 
Conferinţa va avea loc faţă în faţă în sala ‘Lucian Blaga’ (LB), etajul 1, la sediul Facultății de Filosofie din Splaiul Independenței nr. 204, București. 
Mai multe detalii despre seria DFT-CELFIS din acest an puteţi afla aici: https://philevents.org/event/show/141649 Înregistrări ale unor seminare anterioare şi ale altor evenimente cu tematică înrudită puteţi găsi pe canalul YB Filosofie Teoretică: https://www.youtube.com/channel/UCOgUq3dN8CXI4L6DhZT1f_Q

Dezbatere pluridisciplinară ”Sunt limitele calculatoarelor limitele minții?”: 21.04.2026

Dezbatere pluridisciplinară ”Sunt limitele calculatoarelor limitele minții?”

21.04.2026

Facultatea de Filosofie vă invită la dezbaterea interdisciplinară cu temă generală ”Sunt limitele calculatoarelor limitele minții?” a cursului ”Realitate și calcul” (dr. Marian Călborean)

Dată: marți, 21 aprilie 2026, 14:00

Loc: Facultatea de Filosofie, Spl. Independenței nr. 204, Sala de Consiliu (etaj).

Link Zoom: https://tinyurl.com/dhc2try8

Invitații sunt:

Acad. prof. dr.  Mircea Dumitru

Temă specifică: Este argumentul Gödel-Penrose corect?

Mircea Dumitru este Vicepreședinte al Academiei Române și profesor la Facultatea de Filosofie. A obținut două titluri de doctor în filosofie, inclusiv la Tulane University (SUA) cu o teză despre incompletitudine și logica modală. Domeniile sale de expertiză includ logica filosofică, filosofia limbajului și filosofia minții. Printre cele mai recente publicații se numără volumele  „Metaphysics, Meaning, and Modality: Themes from Kit Fine” (editor, Oxford University Press, 2020), „Filosofia şi limitele gândirii” (autor, Polirom, 2025) , „Understanding and Conscious Experience” (co-autor, Routledge 2025) alături de alte studii în jurnale internaționale de prestigiu.

Conf.dr. Dragoș Gavriluț

Temă specifică: Putem evita teorema lui Rice în cybersecurity?

Dragoș Gavriluț este VP of Threat Research în cadrul Bitdefender și conferențiar la Facultatea de Informatică a Universității Alexandru Ioan Cuza. Conduce laboratoare de cercetare pentru dezvoltarea tehnologiilor avansate de cybersecurity. A obținut doctoratul cu o teză axată pe sisteme euristice de detecție malware. Activitatea sa este recunoscută internațional prin multiple brevete de invenție în SUA și Europa pentru tehnologii de detecție a amenințărilor, precum și prin numeroase publicații științifice prestigioase privind aplicarea machine learning în cybersecurity.

Dezbaterea este deschisă participării publice. Vor avea prioritate întrebările studenților cursului. Întrebările se pot trimite pe e-mail în avans la mc@filos.ro.
Evenimentul este organizat cu sprijinul programului de master Filosofie și Gândire Critică.

Vă așteptăm

Conference “Conceptualising the Self”: 3.05-01.06.2026

Conference “Conceptualising the Self”

3.05-01.06.2026

Conferința Conceptualising the Self își propune să reunească cercetători din domenii precum, dar fără a se limita la: filosofie, științe cognitive, psihologie, neuroștiințe, sociologie și antropologie, cu scopul de a promova dialogul interdisciplinar asupra evoluțiilor recente din literatura de specialitate care au implicații asupra concepției sinelui.

Încurajăm contribuțiile care adresează următoarele întrebări:

  • Ar trebui cercetarea despre sine să urmărească să ofere o explicație integrată a conceptului?
  • Având în vedere că nu există o singură teorie care pare să surprindă adecvat acest concept, ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea unei perspective pluraliste? Sau ar trebui să abandoneze complet conceptul?
  • Cum contribuie cercetarea în științele cognitive la înțelegerea sinelui?
  • Care este rolul abordărilor 4E ale cogniției în dezbaterile despre natura sinelui?
  • Este sinele constituit de narațiuni? În ce fel este sinele constituit de narațiuni? Ce funcție au ele în constituția sinelui?
  • Care sunt implicațiile cercetării asupra conceptului de sine pentru studiile axate pe autenticitate și autocunoaștere?
  • Cum explică abordările no-self aspectele experienței noastre care sunt de obicei atribuite sinelui?

Încurajăm studenții de master, doctorat, și postdoctoranzi, să contribuie cu rezumate de cercetare legate de domeniile tematice ale evenimentului. Rezumatele trebuie scrise în limba engleză și să nu depășească 300 de cuvinte. Acestea vor fi luate în considerare dacă sunt trimise înainte de 1 mai la următoarea adresă: ubphilosophymasters@gmail.com. Se recomandă atașamente Word sau PDF, iar mesajul să fie intitulat: „Abstract Submission – Conceptualising the Self”. Toate lucrările vor fi evaluate printr-un proces de evaluare inter pares anonimă. (Vă rugăm să scrieți datele dumneavoastră de identificare în corpul mailului și să lăsați rezumatul atașat anonim.) Intenționăm să trimitem notificări de acceptare până la data de 8 mai. Programul conferinței va fi anunțat imediat ce evaluarea abstractelor va fi finalizată.

Dacă doriți să participați la eveniment, vă puteți înscrie la ubphilosophymasters@gmail.com (sau confirmând prezența aici pe PhilEvents) înainte de data de 31 mai, pentru a primi detaliile de conexiune Zoom dacă doriți să participați online. Conferința va avea loc pe 31 mai și 1 iulie la Facultatea de Filosofie a Universității din București. Va avea un format mixt, vorbitorii pot alege dacă să prezinte doar online sau la locația evenimentului (aleg sa prezinte în format fizic, sesiunea lor va avea un public live, dar va fi transmisă și pentru participanți din online).

Pentru orice alte intrebari nu ezitati sa ne contactați la adresa de mail: ubphilosophymasters@gmail.com

The “International Interdisciplinary Conference of Psychedelic Studies” – June 6th – 7th, 2026

The “International Interdisciplinary Conference of Psychedelic Studies”

June 6th – 7th, 2026

CALL FOR PAPERS

International Interdisciplinary Conference of Psychedelic Studies
IICPS 2026 · June 6–7, 2026 · University of Bucharest, Faculty of Philosophy · Hybrid

Consciousness, Phenomenology, and Emerging Paradigms at the Intersection of Philosophy, Neuroscience, and Clinical Research

About the Conference

The International Interdisciplinary Conference of Psychedelic Studies, organized by PhD Student Raluca Bilașco-Rusu and PhD Student Ștefăniță Manea, Doctoral School of Philosophy, the Faculty of Philosophy of the University of Bucharest (Department of Theoretical Philosophy), brings together philosophers, neuroscientists, psychiatrists, and clinical researchers to engage in rigorous academic dialogue on psychedelic substances and their significance for mind, medicine, and culture.

The conference offers a genuinely interdisciplinary space — one in which phenomenological analysis, neurophilosophical modelling, empirical clinical findings, and questions of ethics and policy are held in productive tension. Presentations will span philosophy of mind, phenomenology, psychiatry, cognitive science, neuroscience, anthropology, and the ethics of psychedelic research.

The event will take place on June 6–7, 2026. Regular presentations will be 20 minutes in length, followed by 10-minute Q&A sessions. Keynote lectures will be 45 minutes followed by a 15-minute discussion period. The conference will adopt a hybrid format: presenters may choose to participate in person or via live stream, and all sessions will be available to remote attendees.

Keynote Speakers

Karl Friston · University College London

Dr. Karl Friston is a British neuroscientist and mathematician, Wellcome Principal Research Fellow at University College London’s Institute of Neurology. He holds fellowships from the Royal Society (FRS), the Academy of Medical Sciences (FMedSci), and the Royal Society of Biology (FRSB), and is among the most cited neuroscientists in the world, with an h-index exceeding 230. He co-invented Statistical Parametric Mapping (SPM), the dominant software for neuroimaging analysis. His central contribution is the Free Energy Principle — a unified mathematical framework proposing that all biological systems minimise „surprise” by updating internal models of the world. From this derives Active Inference, the theory that both perception and action are forms of prediction-fulfillment rather than stimulus-response. In collaboration with Robin Carhart-Harris, he co-authored the REBUS model (2019), which proposes that psychedelics flatten the precision of high-level priors — rigid top-down beliefs — allowing bottom-up signals to dominate, offering a rigorous computational account of ego dissolution and therapeutic change.

 

Peter Sjöstedt-Hughes · University of Exeter

Dr Peter Sjöstedt-Hughes is a Philosopher of Mind and Metaphysics who specializes in the thought of Whitehead, Spinoza, Nietzsche, and Bergson—and in fields pertaining to panpsychism, pantheism, mental causation, and altered states of consciousness. He is a lecturer at The University of Exeter where he is a lead on the new MSc in Psychedelics: Mind, Medicine, and Culture. Peter is co-director of Europe’s largest psychedelics conference, Breaking Convention, and is on the board of breathwork charity Dreamshadow. He is a member of the drugs advisory committee group, DrugScience, he is on the advisory board of the Tyringham Institute, and is on the team of the established UK independent publisher, Psychedelic Press. Peter is the author of Noumenautics (2015), Modes of Sentience (2021), co-editor and contributor of Bloomsbury’s Philosophy and Psychedelics (2022), the TEDx Talker on ‘psychedelics and consciousness’.

 

David Luke • University of Greenwich

Dr. David Luke is a British psychologist and Associate Professor at the University of Greenwich, Department of Psychology, Social Work and Counselling. He holds a BSc, MSc, and PhD, and has published over 100 papers and book chapters. He is co-founder and Honorary President of Breaking Convention, Europe’s largest academic conference on psychedelic consciousness. His research focuses on the intersection of psychedelic science and parapsychology — systematically investigating anomalous phenomena such as telepathy, precognition, and entity contact that are frequently reported under psychedelics, applying rigorous empirical methodology to experiences typically dismissed by mainstream science. He is particularly known for his work on DMT-induced entity encounters, exploring whether these experiences demand new ontological categories beyond hallucination or archetype. He has conducted field research across multiple countries, including participant-observation in traditional plant medicine ceremonies.

Invitation to Submit

We invite submissions of original unpublished work from researchers across philosophy, the cognitive and neurosciences, psychiatry, anthropology, and related disciplines. We particularly welcome contributions that engage directly with the guiding questions of the conference and that foster dialogue across disciplinary boundaries.

Submissions from early-career researchers and doctoral candidates are strongly encouraged. The conference is committed to maintaining a genuinely interdisciplinary and intellectually open environment, and welcomes both empirically grounded and purely philosophical contributions.

Thematic Areas

The conference welcomes contributions across the following domains:

– Philosophy of Mind · Phenomenology · Neurophilosophy
– Altered States of Consciousness · Ego Dissolution
– Transformative Experience (L.A. Paul) · Predictive Processing · Enactive/4E Cognition
– Psychedelic-Assisted Therapy · Philosophy of Psychiatry
– Mystical-Type Experiences · Metaphysical Belief Revision
– Ethics of Psychedelic Research · Informed Consent · Epistemic Justice
– Panpsychism, Idealism, and Cosmopsychist Interpretations of Psychedelic Experience

Panel Topics & Guiding Questions

Submissions need not address these questions directly, but may find them generative as orienting frameworks:

– What is the ontological and epistemic status of psychedelic-induced experiences? Can they constitute genuine forms of knowledge?
– How do predictive processing and the REBUS model account for the phenomenology of ego dissolution and oceanic boundlessness?
– In what ways do psychedelic experiences qualify as transformative experiences in L.A. Paul’s sense — and what are the implications for rational decision-making?
– What does the entropic brain hypothesis tell us about the relationship between psychedelic states and ordinary waking consciousness?
– How should philosophy of psychiatry respond to emerging evidence on psychedelic-assisted therapy for treatment-resistant conditions?
– What role do cultural, ceremonial, and ritualistic settings play in shaping the phenomenological content of psychedelic experiences?
– Can non-physicalist interpretations of psychedelic states — panpsychism, idealism, cosmopsychism — be defended on philosophical grounds?
– What ethical frameworks should govern research on psychedelic substances, including questions of vulnerability and epistemic justice?
– How do enactive and 4E approaches to cognition illuminate the embodied dimensions of psychedelic phenomenology?

Submission Guidelines

Abstracts should be submitted in English. Authors are invited to submit an abstract of 400–600 words, excluding references, accompanied by a title, a list of up to five keywords, and the author’s institutional affiliation. Full papers (5,000–8,000 words) may be submitted by authors whose abstracts have been accepted.

All submissions will be subject to double-blind peer review. Please prepare abstracts for anonymous review by removing all identifying information from the document. This information will be written in the body of email. Submissions should be sent in PDF or .docx format via the conference submission platform. Authors may submit to at most one thematic area per submission.

Contact & Submission

For queries and submissions, please contact the Organising Committee:
confpsych2026@gmail.com

Department of Theoretical Philosophy · Faculty of Philosophy · University of Bucharest
Splaiul Independenței nr. 204, Sector 6, Bucharest, Romania

Organised by Raluca Bilașco-Rusu & Ștefăniță Manea, under the supervision of Acad. Prof. Dr. Mircea Dumitru — Faculty of Philosophy, University of Bucharest, 2026.