Conferința „Mândru că sunt român! Atitudini naționaliste și dezinformarea”: 29 martie 2024

Platforma Language Matters, în parteneriat cu Facultatea de Filosofie a Universității din București, vă propune o întâlnire-dezbatere și o analiză a naționalismului din perspectivă istorică și politică.

Dezbaterea îi va avea invitați pe Ruxandra Ivan, conf. univ. dr. în cadrul Facultății de Științe Politice a Universității din București, precum și pe istoricul Cosmin Popa, cercetător științific în cadrul Institutului „Nicolae Iorga” din București. Întâlnirea va fi moderată de jurnalista Dana Deac.

Unde? Facultatea de Filosofie a Universității din București (sala Tudor Vianu)

Când? Vineri, 29 martie, de la 12.00 la 13.30.

Accesul este liber. Întrucât numărul locurilor este limitat, vă rugăm să ne anunțați intenția dvs. de participare completând formularul de mai jos.

https://forms.gle/TSgtEBoRVAXJMqrH8

Conferința va fi difuzată live în social media.

#LanguageMatters #CriticalThinking #Debunking #WarNarratives #Workshops #Istorie #Nationalism

CONFERINȚA NAȚIONALĂ ONLINE DE FILOSOFIE TEORETICĂ PENTRU STUDENȚI, A ȘAPTEA EDIȚIE

Conferința este dedicată studenților la licență și masteranzilor care fac studii de filosofie. Prezentările pot aborda teme de ontologie, metafizică, epistemologie, filosofia limbajului, filosofia minții, filosofia științei și a tehnologiei, filosofia logicii, filosofia religiei, filosofia acțiunii, etică teoretică ș.a. Sunt încurajate atât abordările specifice tradiției filosofiei analitice, cât și cele care se încadrează în tradiția fenomenologică.

A șaptea ediție a CNOFTS va avea loc în perioada 20-25 mai, având ca „loc virtual” de desfășurare Jurnalul Departamentului de Filosofie Teoretică (aflat la adresa: http://filosofieteoretica.wordpress.com).

Cel mult 3 prezentări asincrone (sub forma unor înregistrări video de maxim 20 de minute sau a unor texte de maxim 5 pagini) vor fi publicate în fiecare zi de conferință, autorii fiind rugați să răspundă la întrebările puse în comentarii în ziua respectivă (la începutul zilei următoare secțiunea de comentarii a prezentărilor din ziua precedentă va fi închisă).

Dacă doriți să participați, vă rugăm să ne trimiteți până pe 20 aprilie un scurt rezumat (de cel mult o pagină) al prezentării pe care vă propuneți să o realizați, la adresa: filosofieteoretica[at]gmail.com.

O selecție va fi realizată de către profesorii din Departamentul de Filosofie Teoretică al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, urmând ca programul conferinței să fie anunțat până pe 30 aprilie.

Participanții vor fi rugați să ne trimită prezentările cu două zile înainte de publicarea acestora, potrivit programului conferinței.

Seminar cercetare DFT „De ce este mecanica fluidelor importantă pentru istoria și filosofia științei?”

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de  prof. Corneliu Bălan  profesor emerit la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București. Titlul prezentării sale este „De ce este mecanica fluidelor importantă pentru istoria și filosofia științei?” Iată un rezumat al comunicării sale:
„Teoria relativității și mecanica cuantică reprezintă o atracție permanentă pentru filosofii științei. Sunt două motive pentru care domeniile menționate au devenit subiecte favorite pentru filosofie (practic ele au creat  filosofia științei ca disciplină independentă de studiu): (i) Experimentele controlate care să confirme teoria sunt foarte dificil de realizat, rezultatele experimentale obținute fiind de regulă neconcludente; (ii)  Aparatul matematic este complicat iar ecuațiile ce modelează fenomenele observabile nu au de regulă soluții exacte. Deci, s-a simțit nevoia unor analize complementare științelor exacte, a unor abordări structurale și epistemologice asupra fenomenelor în cauză. Se poate spune că filosofia a preluat în știință rolul important și necesar al criticii în artă. Nu trebuie să fii fizician pentru a analiza impactul relativității și mecanicii cuantice în mentalul societății, așa cum un critic de artă nu este necesar să fie creator de artă. Când ne apropiem de o parte a științei mai domestică, cum ar fi mecanica fluidelor, lucrurile se schimbă: experimentul este facil și rezultatele teoriei pot fi relativ ușor confirmate sau infirmate (cel puțin așa se vede din exteriorul domeniului). Poate din aceste motive mecanica fluidelor nu a fost un punct de atracție inițial pentru filosofia științei. În ultimele decade situația dinamicii studiilor s-a modificat, mecanica fluidelor devenind un spațiu științific de interes major pentru istoria și filosofia științei. Prezentarea mea sper să convingă auditoriul de acest lucru.”
Conferința se va desfășura miercuri, 20 martie, orele 14.00-16.00, la Sala de Consiliu de la sediul Facultății de Filosofie, Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. Pentru mai multe detalii, vă rugăm urmăriți pagina Facebook „Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc”.

Conferințele București-Chișinău, Ediția a V-a „Identitate, patrimoniu, globalizare” – 21-22.03.2024

Program
Call for papers

Facultatea de Filosofie și Facultatea de Istorie ale Universității din București și Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova organizează, în regim fizic și online, cea de-a cincea ediție a seriei de Conferințe București-Chișinău, cu tematica „Identitate, patrimoniu, globalizare” în zilele de 21 și 22 martie 2024.

Contextul geopolitic actual este unul deosebit de provocator, nu doar la adresa diferitelor tipuri de identitate (comunitară, locală, națională etc.), ci chiar și în privința fenomenului globalizării însuși, care apărea până de curând teoreticienilor și publicului larg ca fiind unul aproape implacabil. În mod evident, istoricii și filosofii, dar și cercetători din domeniile conexe, se regăsesc în „prima linie” a efortului intelectual de descifrare a multiplelor semnificații implicate în evenimentele globale recente (pandemie, conflicte armate de amploare, războaie hibride, dezvoltarea AI etc.).

Lucrările conferinței constituie nu doar prilejul reînnodării întâlnirii deja tradiționale dintre reputați specialiști de la cele două centre universitare, ci și o ocazie excelentă pentru dezbateri științifice de calitate la care sunt așteptate să participe și alte figuri marcante din domeniul științelor socio-umane.

Ediția din acest an a Conferinței București-Chișinău se dorește a fi și un reper semnificativ al seriei de evenimente prin care comunitatea UB celebrează 160 de ani de la înființarea Universității din București și 330 de ani de tradiție academică la București, prin marcarea rolului aparte – științific, dar și afectiv – pe care îl ocupă relația sa cu Universitatea de Stat din Moldova.

Titlurile și rezumatele se vor trimite până la 20 28 februarie 2024 prin intermediul formularului https://forms.gle/X4ztBFLozDq2U1WM6

Rezultatele selecției vor fi comunicate până cel târziu pe 4 7 martie 2024.

Comitetul de organizare

  • Prof. univ. dr. Marian PREDA, Rectorul Universității din București
  • Conf. univ. dr. Igor ȘAROV, Rectorul Universității de Stat din Moldova
  • Conf. univ. dr. Constantin VICĂ, Prorector Internaționalizare și Relații Publice, Universitatea din București
  • Conf. univ. dr. Florentina NIȚU, Decanul Facultății de Istorie, Universitatea din București
  • Lect. univ. Igor BERCU, Decanul Facultății de Istorie și Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova
  • Prof. univ. dr. Viorel VIZUREANU, Decanul Facultății de Filosofie, Universitatea din București
  • Academician Prof. univ. dr. Mircea DUMITRU, Directorul Școlii Doctorale de Filosofie, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Prof. univ. dr. Constantin STOENESCU, Directorul Departamentului de Filosofie Teoretică, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Prof. univ. dr. Emil DRAGNEV, Directorul Departamentului de Istoria Românilor, Universală și Arheologie, Universitatea de Stat din Moldova
  • Conf. univ. dr. Dumitru DODUL, Directorul Departamentului de Filosofie și Antropologie, Universitatea de Stat din Moldova
  • Conf. univ. dr. Alexandru-Murad MIRONOV, Departamentul Relații Internaționale și Istorie Universală, Facultatea de Istorie, Universitatea din București
  • Conf. univ. dr. Ioan OPRIȘ, Departamentul Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea di București
  • Lect. univ. dr. Oana ȘERBAN, Departamentul de Filosofie Practică și Istoria Filosofiei, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Dr. Lilian CIACHIR, Coordonatorul Catedrei UNESCO pentru Interculturalitate, Bună Guvernanță și Dezvoltare Durabilă, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București

Comitetul științific

  • Prof. univ. dr. Bogdan MURGESCU, Prorector Bugetare și Resurse Umane, Universitatea din București
  • Conf. univ. dr. Florentina NIȚU, Decanul Facultății de Istorie, Universitatea din București
  • Lect. univ. Igor BERCU, Decanul Facultății de Istorie și Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova
  • Prof. univ. dr. Viorel VIZUREANU, Decanul Facultății de Filosofie, Universitatea din București
  • Academician Prof. univ. dr. Mircea DUMITRU, Directorul Școlii Doctorale de Filosofie, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Conf. univ. dr. Cristian IFTODE, Directorul Departamentului de Filosofie Practică și Istoria Filosofiei, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Conf. univ. dr. Sorin COSTREIE, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Conf. univ. dr. Marin BĂLAN, Directorul Centrului de Formare, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Prof. univ. dr. Savu TOTU, Directorul Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Conf. univ. dr. Sergiu MATVEEV, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova
  • Lect. univ. dr. Laurențiu GHEORGHE, Directorul Centrului pentru Studierea Raționalității şi Credințelor, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Prof. univ. dr. Eudochia SAHARNEANU, Departamentul de Filosofie și Antropologie, Universitatea de Stat din Moldova
  • Prof. univ. dr. Șarolta SOLCAN, Departamentul Istoria Romanilor si a Sud-Estului European, Facultatea de Istorie, Universitatea din București
  • Conf. univ. dr. Eugenia BOGATU, Departamentul de Filosofie și Antropologie, Universitatea de Stat din Moldova
  • Conf. univ. dr. Liliana ROTARU, Departamentul Istoria Românilor, Universală și Arheologie, Universitatea de Stat din Moldova
  • Prof. univ. dr. Ion EREMIA, Departamentul Istoria Românilor, Universală și Arheologie, Universitatea de Stat din Moldova
  • Conf. univ. dr. Ion GUMENÂI, Institutul de Istorie, Academia de Științe a Moldovei
  • Conf. univ. dr. Ioan OPRIȘ, Departamentul Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea di București

Conference “Theory of mind and recursion”, March 23-24, 2024

În perioada 23 – 24 martie 2024, Universitatea din București va organiza conferința “Theory of mind and recursion”, realizată cu sprijinul studenților din domeniul științelor cogniției din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației a Universității din București și cu sprijinul doctoranzilor Facultății de Filosofie a UB.

Evenimentul se va desfășura în regim hibrid, atât online, cât și la sediul Facultății de Filosofie a UB (Splaiul Independenței, nr. 204, sector 6).

Cu această ocazie, organizatorii lansează un apel la contribuții pentru studenții de la toate nivelurile de studiu, cât și pentru cercetătorii postdoctoranzi, interesați de filosofia minții, științele cogniției și psihologie. Scopul conferinței este de a oferi oportunitatea studenților și cercetătorilor de a aduce contribuții care să sporească înțelegerea fenomenului de mindreading, de a explora rolul recursivității în teoria minții, dar și recursivitatea lingvistică în contextul tulburării de spectru autist (tulburare adesea asociată cu dificultăți în a trece testele de teorie a minții – False Belief tasks).Aceștia sunt invitați să contribuie cu rezumate de cercetare relevante pentru tematica evenimentului.

  • Recursivitatea lingvistică și testele de teorie a minții (second order false belief tasks)
  • Legătura dintre recursivitate, teoria minții și mental time travel (capacitatea de a explora gânduri din trecut, prezent și de a proiecta diverse scenarii în viitor)
  • Alternative la teoria minții, narațiuni vizuale și recursivitate

Propunerile vor fi transmise electronic înainte de data de 15 martie 2024 la adresa de e-mail tomandrecursion@gmail.com.

 Titlul mesajului trimis va fi „abstract submission”.

Profesori invitați:

  • Inês Hipólito (Macquarie University)
  • Torben Braüner (Roskilde University)
  • Alexandru Nicolae (University of Bucharest)
  • Codruța Hainic (Babeș-Bolyai University)

Programul conferinței va fi anunțat de îndată ce evaluarea va fi finalizată, cel târziu la data de 17 martie  2024. Prezentările vor dura 20 de minute, fiecare prelegere fiind urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri (Q&A) de circa 10 minute și cu o pauză între acestea de 5 minute.

 

Mai multe detalii despre eveniment pot fi găsite aici –  https://philevents.org/event/show/119858

Seminar cercetare DFT „A new view of the Dark room problem under the Free Energy Principle framework”

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Cătălin Teoharie, doctorand la Facultatea de Filosofie a UB. Prezentarea sa este intitulată „A new view of the Dark room problem under the Free Energy Principle framework”. Iată un rezumat:

„In this presentation I will start by introducing the Dark room problem and the solutions offered to it by Karl Friston, Andy Clark and others, under the Free Energy Principle framework. I will then formalize the Dark room problem, discuss its versions and understand how the premises and its conclusion were treated by Friston and others, essentially rejecting the intermediate conclusion that agents tend to inhabit Dark rooms. In the end, I will propose my own solution to the Dark room problem, showing that agents do tend to inhabit dark rooms in many occasions and this is an effective solution to the problem of reducing free energy. This goes against the usual opinion of Free Energy Principle proponents. What is in accordance with Friston and others is the idea that agents tend not to stay too long in these dark rooms due to the fact that this does not lead to long term reduction of free energy. Long term reduction of free energy will not happen because of average short term free energy, as Friston suggests, but rather due to other processes that are simply linked to models that have long term reduction of free energy as their objective. An essential part here lies with the amended Free Energy Principle that I propose, according to which agents can receive direct input parameters, instead of using their own statistical models for reducing free energy. This helps with explaining why human agents do not fall over long periods of time into the trap of Dark room problem. It is because engaging in reach social and cultural environments reduces the free energy over long term due to the use of direct input parameters, as explained by the amended Free Energy Principle.”

Conferința se va desfășura joi, 7 martie, orele 18.00-19.30, la sediul Facultății de Filosofie, Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. Dar va fi disponibilă și conectarea online din public pe platforma Zoom. Pentru detaliile de conectare, vă rugăm urmăriți pagina Facebook „Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc”.