PROIECTE CU FINANȚARE UEFISCDI

A FI TU ÎNSUȚI ÎN ERA REȚELELOR SOCIALE – O ABORDARE A ESTETICII AUTENTICITĂȚII DIN PERSPECTIVA ONTOLOGIEI VIRTUALE
[BEYOU]
TE 64 din 12/05/2022 (cod înregistrare proiect PN-III-P1-1.1-TE-2021-0439)

  1. Lect. Univ. Dr. Dragoș Grusea a susținut prelegerea Kant’s concept of aesthetic infinityîn cadrul Conferinței Internaționale Kant 300: Celebrating the 300th aniversary of Kant’s Birth, organizată de Institutul de Filosofie al Academiei Române în perioada 22-26 aprilie 2024.

Abstractul prelegerii este redat mai jos:

“This study argues for the idea that in the Kantian system there is a gradual integration of the infinite represented by the transcendental ideas. The first step is the so-called transcendental deduction of the regulative Ideas in the Appendix to the Transcendental Dialectic in the Critique of Pure Reason, where the Ideas acquire an „indeterminate objective validity” by being determined as imaginary points without which experience would lose its systematic character. This indirect demonstration of the objectivity of Ideas sets the foundation for the transformation of the idea of infinity in the Critique of Judgment. Kant shows that the infinite can be given in experience, but either only negatively (Analytic of the Sublime) or indirectly (Analytic of the Beautiful). The hypothesis introduced in the Appendix to the Transcendental Dialectic is extended by Kant in the third Critique by showing that the infinite can be given, but only in an aesthetic experience as sublime awe or as communication of the unsayable in poetry. Though this experience of the infinite the subject is put in front of his true self, which lies outside space and time.”

  1. În cadrul proiectului BE YOU am organizat workshop-ul național Existența digitală, găzduit în data de 16 aprilie de către Facultatea de Filosofie a Universității din București. Au susținut prelegeri:

Cornel-Florin Moraru, Contribuții la o filosofie a mediului digital;

Dragoș Grusea, Conceptul virtualității în paradigma transcendentalității;

Paul Gabriel Sandu, Metamorfozele existenței întrupate;

Oana Șerban, Conceptul de autenticitate (contra)performativă;

 

  1. Lansarea volumuluiExistența digitală. Studii de filosofie a virtualității, Coordonator Cornel-Florin Moraru, București, Editura Eikon, 2023, 978-606-49-1048 la Facultatea de Filosofie a Universității din București, în seara zilei de 16 aprilie 2024. Au vorbit în cadrul lansării: Directorul editurii EIKON, Valentin Ajder, și membri proiectului BE YOU, Cornel-Florin Moraru, Dragoș Grusea, Paul Gabriel Sandu și Oana Șerban (Pagina Facebook a CCIIF – Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice)

Lansarea a beneficiat de o promovare mediatică intensă, prin promovarea comunicatelor de presă astfel:

ü  Lansarea volumului Existența digitală, comunicat platforma UB

https://unibuc.ro/eveniment-de-lansare-a-volumului-existenta-digitala-studii-de-filosofie-a-virtualitatii-la-facultatea-de-filosofie-a-ub/

ü  Comunicat Mediafax, lansarea volumului Existența digitală

https://www.mediafax.ro/comunicate/lansare-de-carte-volumul-existenta-digitala-studii-de-filosofie-a-virtualitatii-22339560

ü  Comunicat Expert News, lansarea volumului Existența digitală

https://expertnews.ro/volumul-existenta-digitala-studii-de-filosofie-a-virtualitatii-prezentat-in-cadrul-unui-eveniment-cciif

ü  Articol de prezentare a lansării volumului Existența digitală, în curs de apariție în ediția din print a Q Magazine, 2024, mai (în curs de apariție)

Din cadrul acestui articol de prezentare, extragem o scurtă sinteză a ideilor și curentelor de opinie vehiculate în cadrul lansării.

Pentru a surprinde miezul problemei, cercetătorii proiectului „BE YOU” (A fi tu însuți în era rețelelor sociale – o abordare a esteticii autenticității din perspectiva ontologiei virtuale), au preferat să facă un pas înapoi și să identifice chiar originea filosofică a studiilor despre virtualitate, plasată, în mod surprinzător, în dezbaterile post-aristotelice referitoare la existența îngerilor din Summele Sfântului Thoma. Nu am fi zis că atunci când stăm la butoanele rețelelor de socializare ducem mai departe o moștenire medievală.

Potrivit lui Cornel-Florin Moraru, plecând de la relația dintre ceea ce este actual și ceea ce este posibil, înrădăcinată în  filosofia lui Aristotel, „gândirea medievală a preluat această sugestie și a dezvoltat pentru prima oară conceptul propriu-zis de virtualitate în coordonatele filosofiei creștine, pentru a desemna modalitatea în care entitățile spirituale (sufletul, îngerii, Dumnezeu însuși) se manifestă în realitatea fizică prin efectele pe care le produc”.

Suntem totuși, prin locuirea mediului virtual, mai străini de propriul corp și de propria realitate? Una dintre provocările acestui volum este aceea de a ne face conștienți că orice contemplare a corpului ar trebui să cuprindă în mod necesar și o reflecție asupra virtualității, iar tărâmul virtualității digitale și al spațiului virtual nu pot fi înțelese în mod eficient decât atunci când sunt privite prin prisma corpului. „Întruparea” conștiinței noastre în lumea avatarurilor ne face să ne întrebăm cât dintre plăcerile, dorințele și instinctele noastre ne urmează în spațiul virtual? Mai exact, cât de autentici rămânem în metavers?

Din această perspectivă, Oana Șerban explică faptul că imperativele morale ale autenticității – „Fii tu însuți!”, „Cunoaște-te pe tine însuți!”, „Îngrijește-te de propriul sine!” – sunt convertite în funcții ale unui brand personal, în plină civilizație capitalistă, consumeristă și digitală. Întrebându-se ironic „cine are autenticitate de vânzare?”, Oana Șerban declară că paradoxul autenticității în spațiul digital se rezumă la pretenția ca influencerii să fie urmăriți, „apostolat” care se cuantifică în recompense financiare: „Comunitățile virtuale devin mici întreprinderi, iar influencerii trăiesc de pe urma reproducerii unui capital de autenticitate.”

Fără a fi exclusiv pesimiști, există câteva rădăcini nobile ale lumii virtuale pe care avem datoria de a le recunoaște. Pe de o parte, ne obligă la încorporarea lumii artei în viața noastră: nu postăm la întâmplare nimic, pretenția frumuseții în majoritatea conținuturilor virtuale este nelipsită, și deși nu avem sentimentul că am generat conținut estetic, toți așteptăm ca postările noastre să fie privite oarecum artistic. Prin aceasta, mixăm, fără să ne dăm seama, trei gesturi avangardiste: dependența de rutină și cotidian, împrumutată de la mișcarea Dada daily vlog-urilor, respectiv tehnica dicteului automat al suprarealismului și adicția futuristă față de tehnologie, care devin unelte în mâinile creatorilor de conținut. Pe de altă parte, chiar dacă suntem mai aproape de cultură, suntem mai departe de mediul politic: democrațiile digitale, observă autorii, sunt tot mai greu de gestionat, pe măsură ce fake-news-urile și societatea fluidă a lumii 2.0 inundă consensul social și nevoia de adevăr. Tocmai de aceea, Cornel Moraru observă că noul contract social nu poate evolua decât plecând de la aporia dintre vină și responsabilitate. Fără să ne dăm seama, comunitățile virtuale rescriu și testează noi forme ale contractului social bazate nu pe influența celor aleși, ci pe notorietatea celor care se impun. Așadar, mai înainte de a adera pasiv la noi comunități, nu uitați că influencerul zilelor noastre are o responsabilitate morală atunci când oferă modele pentru o viață ready-made: orice urmărire (follow), orice judecată de gust (like) e o urmare, impune o consecință a virtualului asupra realului. Mai simplu spus, orice model deja fabricat în lumea virtuală ne ține mai departe de propria autenticitate.

În cele 250 de pagini de studii de filosofia virtualității, autorii volumului Existența digitală rescriu polemic, prin instrumente etice, estetice și fenomenologice, istoria lumii 2.0, în speranța că cititorii se vor feri de riscul ca societatea simulacrelor să îi trăiască. O carte pe gustul internauților, un manual de responsabilitate morală pentru influenceri, un ghid pentru observarea relației dintre cultură și contracultură în spațiul virtual. La capătul acestei cărți veți înțelege de ce valoarea care unește realul și virtualul e libertatea, în exercițiul ei intim și public deopotrivă.

  1. Studii apărute în cărți publicate la edituri CNCS-B.

În urma Colocviului Fenomenologia lumilor intermediare, organizat la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași în toamna anului trecut, doi dintre membri echipei BE YOU au înaintat spre publicare studii pentru a fi incluse în volumul rezultat în urma acestui eveniment. Studiile au fost evaluate și acceptate spre publicare, volumul fiind estimat pentru apariție la finalul anului calendaristic 2024. Volumul include următoarele două contribuții.

ü  Oana Șerban, „Efectul Pygmalion în epoca Netflix: ecranul global şi opera de artă”, în Fenomenologia lumilor intermediare, coordonatori George Bondor și Ioan Mateiciuc, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2024, pp. 231-260 (în curs de apariție)

Abstract:

The Pygmalion Effect in Times of Netflix. The Global Screen and the Work of Art. This article tackles the ontological differences between painting and photography, on the one side, and theatre and film, on the other side, closing observing how the reproduction of the artwork by industrial means impacted our philosophical understanding on concepts such as mimesispoíēsis and simulacrum. Inspired by Benjamin’s and Adorno’s critical readings of cinema, I will analyse to what extent streaming platforms such as Netflix benefited from the Pygmalion effect on organizing, by capitalist means, non-auratic artistic products that progressively led to a “class society of images”, extensively discussed by Lipovetsky and Serroy in their book devoted to The Global Screen. This research has at its heart the following hypothesis: as the cinema of the hypermodernity embraces the Deleuzian taxonomy of images (perception-image, the action-image, and the affection-image), later completed by Lipovetsky (excess-image, multiplex-image, distance-image) democracies redefine their sense for beauty, entertainment and mass-culture. As a consequence, influenced by a new discipline of consuming ready-made realities, contemporary democracies advanced, under the impact of the global screen, telecracy and cyberdemocracy as particular phenomena of aestheticizing our lives and refashioning our ideal of authenticity.

ü  Paul Gabriel Sandu, „Sinele în contratimp: Ființa umană ca virtualitate”, în Fenomenologia lumilor intermediare, în Fenomenologia lumilor intermediare, coordonatori George Bondor și Ioan Mateiciuc, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2024, pp. 111-124 (în curs de apariție)

Abstract:

Syncopated Self: The Human Being as Virtuality. In this paper, I will try to argue that the mainstream understanding of virtuality is profoundly reductionist and overlooks a rich reflection on the concept, which predates the advent of computers. The thesis I will endeavor to defend, drawing from certain passages from the renowned Proustian novel In Search of Lost Time and from Heidegger’s Being and time, but also leveraging a set of Deleuzian conceptual distinctions, is that virtuality is constitutive for the human existence, that human beings are essentially virtual beings. Only from this standpoint, is possible to discuss the concept of “virtual space” and to explore the way in which the digital virtual world influences our relationship with ourselves as embodied existences.

În lista publicațiilor care cuprind studii apărute în volume naționale includem următoarea publicație, care a fost scrisă și înaintată spre publicare în 2023, dar care a apărut în 2024:

ü  Cornel-Florin Moraru, „De la automate homerice și inteligența artificială. Schița unei genealogii”, în Studii de hermeneutică prejudicativă și meontologie, coord. Viorel Cernica, București, Editura Universității din București, 2024, pp. 7-50

  1. Un articol ISI, în curând, sub egida proiectului BE YOU: ne bucurăm să anunțăm că articolul colegului nostru Dragoș Grusea,“Kant’s concept of aesthetic infinity” va apărea în înRevue Roumaine de Philosophie Volum 69, nr. 2, 2024 ISSN: 1220-5400 (forthcoming, accepted for publication).
  2. Componentă a proiectului BE YOU, diseminată într-un volum de proceedings al unei conferințe internaționale! Colega noastră, Oana Șerban, publică studiul “What is biopolitical art?”,în Conference Proceedings for the 2nd international „Philosophy and Film” Conference, edited by Viktor Jovanoski, Skopje,  Philosophical Society of Macedonia, 2024 (forthcoming)
  3. Un nou articol BDI, marca proiectului BE YOU! Vă invităm să lecturați articolul colegului nostru,Cornel-Florin Moraru, „Experiența teoriei filosofice în înțelegerea virtualului. Schiță pentru o teorie a virtualității” (en.“The experience of philosophical theory and the understanding of the virtual. Outline of a philosophy of virtuality”), apărut înRevista de filosofie, Vol. LXXI, Nr. 1, 2024, Editura Academiei Române, pp. 33–48.

Apariție editorială

Marti, 16 aprilie, volumul Existența digitală. Studii de filosofie a virtualității, editat de Cornel-Florin Moraru și apărut recent la Editura Eikon, va fi lansat în cadrul unui eveniment organizat de CCIIF – Centrul de cercetare a istoriei și circulației ideilor filosofice. Cercetările cuprinse în acest volum sunt susținute de proiectul BE YOU – A FI TU ÎNSUȚI ÎN ERA REȚELELOR SOCIALE – O ABORDARE A ESTETICII AUTENTICITĂȚII DIN PERSPECTIVA ONTOLOGIEI VIRTUALE, proiect cu finanțare UEFISCDI în cadrul programului Tinere echipe (TE 64 din 12/05/2022, cod înregistrare proiect PN-III-P1-1.1-TE-2021-0439). În cadrul acestui volum au contribuit cu studii cercetători și cadre didactice ale Facultății de Filosofie a Universității din București, CCIIF și UNARTE – Universitatea Națională de Arte din București: Cornel-Florin Moraru, Oana Șerban, Dragoș Grusea, Cristina Cristea și Paul Gabriel Sandu. 

Lansarea volumului va avea loc în Amfiteatrul Mircea Florian. 

Programul evenimentului poate fi consultat aici

Evaluarea corelațiilor  dintre conceptul de autenticitate și cel al sinelui și pentru a arăta că modul în care este concepută autenticitatea depinde de felul în care concepem ceea ce poartă în mod tradițional numele de ego sau subiect. Evaluarea relației dintre creația de sine și producția de sine, concentrându-ne asupra manierei în care cea dintâi poate fi urmărită ca un proces al descoperirii de sine, și asupra formelor de reconciliere a tensiunilor dintre travaliul creația de sine și sentimentul apartenenței la o comunitate care cultivă valori comune. Cercetarea conceptului de muzeificarea sinelui pornind de la conceptul modern de „muzeu”, gândit ca o idee colonială care ne-a schimbat atitudinea față de artă, față de propriul sine și ceilalți 01/01/2023 – 31/12/2023

 

Conferinte internationale sustinute de echipa proiectului BE YOU

  • Conf. Univ. Dr. Cornel-Florin Moraru a susținut în cadrul Seminarului Internațional Religion. Knowledge. Society, ediția a VIII-a, “Human Being in the Horizon of Authenticity. Philosophical and Religious Perspectives”, prelegerea “The Virtual Self: Is Authenticity Possible in the Digital Era?” Evenimentul a avut loc în data de 10-11 mai 2023.
  • Asist. Univ. Dr. Paul-Gabriel Sandu a participat la conferința internațională Levinas Today, desfășurată la Vilnius, în perioada 7-10 Nov. 2023. Prelegerea susținută cu această ocazie a fost „Otherwise than Human or Beyond the Anthropological Difference – Levinas and the Problem of Animality
  • Lect. Univ. Dr. Oana Șerban participă în data de 6 decembrie la a VIII-a ediție a Conferinței Internaționale Dialogue “East-West” – Philosophy and Global Issues, organizată la Skopje, Macedonia, de Societatea de Filosofie din Macedonia, susținând prelegerea: „Global Biopolitics”: Facing Violence, Strengthening Remembrance.
  • În data de 26 mai 2023, trei membri ai echipei proiectului BE YOU au participat la festivalul internațional Noaptea Filosofiei la Timișoara, organizat de Institutul Francez. În cadrul acestui eveniment, o serie de conferințe internaționale, prelegeri, workshopuri și lansări de carte s-au desfășurat diseminând publicului larg cercetările unor filosofi importanți din spațiul francez și românesc deopotrivă: Pebarthe, Barbara Stiegler, Anne Simon, Fabienne Brugere, Eric Prem, Theofanis Tasis, Aurélien Bellanger, Elise Domenach, Dragan Prole, Daniel Nica, Radu Uszkai, Mihail Cernea, Adriana Babeți, Marcel Tolcea, Claudiu Mesaroș, Grigore Vida, Octavian Repolschi, Adrian Briciu, Armand Voinov, Alin Gavreliuc, Florin Lobonț, Ionuț Mladin, Anca Tiurean, Camil Mihăescu.. În seria conferințelor susținute, Lect. Univ. Dr. Dragoș Grusea, Conf., Univ. Dr. Cornel-Florin Moraru și Lect, Univ. Dr. Oana Șerban au diseminat rezultatele proiectului BE YOU sub egida panelului Realitatea virtuală – o provocare pentru filosofie?” Evenimentul a fost mediatizat intens și a avut o vizibilitate internațională remarcabilă. De altfel, evenimentul a fost curatoriat de Cornel-Florin Moraru, managerul proiectului BE YOU, și  Raphael Zagury-Orly, filosof francez, profesor de filosofie la Institut Catholique de Paris,  Director de Programe la Collège International de Philosophie (Paris) și cercetător asociat la Centrul de cercetare despre arte și limbaj (Paris).

Conferinte nationale sustinute de echipa proiectului BE YOU

Participările la conferințele naționale din cadrul celei de-a doua etape au presupus atât prelegeri independente susținute de membrii proiectului BE YOU, cât și paneluri susținute de întreaga echipă de proiect, sub egida unor conferințe naționale.

  • Asist. Univ. Dr. Paul-Gabriel Sandu a susținut prelegerea „Cealaltă turnură a gândirii lui Martin Heidegger – o reflecție asupra Caietelor Negre”, în cadrul Seminariilor de Cercetare ALE I.F.P., Academia Română, București, în data de 2 martie 2023.
  • Lect. Univ. Dr. Oana Șerban a susținut prelegerea „Self-curation: “instagramarea” identităților virtuale, anti-artă? Implicații dadaiste, suprarealiste și futuriste”, diseminând cu această ocazie rezultate componentei estetice ale proiectului BE YOU. Prelegerea a avut loc în data de 19 mai 2023, în cadrul Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși”, ediția a X-a: „Arta (post)modernă: mișcarea ca transformare”. Conferința a fost organizată de Facultatea de Filosofie a Universității din București prin CCIIF – Centrul de cercetare a istoriei și circulației ideilor filosofice. Informații extinse despre eveniment pot fi consultate accesând link-ul: https://filosofie.unibuc.ro/conferinta-nationala-de-estetica-si-filosofia-artei-ion-ianosi-arta-postmoderna-miscarea-ca-transfomare-editia-a-x-a/
  • Conf. Univ. Dr. Cornel Florin Moraru a participat la o conferință națională, diseminând componenta metafizică, hermeneutică și fenomenologică a proiectului. În intervalul 22-23 mai 2023, a participat în cadrul Conferinței Naționale de Estetică și Teoria Artelor (ETA), ediția a XI-a, desfășurată la Cluj și organizată de Universitatea Națională Babeș-Bolyai, prin Facultatea de Istorie și Filosofie, susținând prelegerea: „Artă și virtualitate. Două modele posibile pentru o estetică a virtualului”. Cercetarea a vizat problema virtualității care se configurează, în contextul filosofiei contemporane, ca una dintre cele mai provocatoare și, în același timp, dificile, teme de cercetare. Scopul prelegerii a fost acela de a prefigura două astfel de modele de înțelegere a esteticii virtualului pe baza ideii contemporane de informație, care își au sursele în două sensuri complet distincte ale acestei noțiuni care, de cele mai multe ori, se confundă în discursul filosofic: sensul semantic și cel ontologic.
  • Conf. Univ. Dr. Cornel MoraruLect. Univ. Dr. Oana Șerban, Lect. Univ. Dr. Dragoș Grusea și Asist. Univ. Dr. Paul Sandu au participat la Colocviul Național al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie Practică, ediția a XIV-a, „Fenomenologia lumilor intermediare. Treceri și portaluri în spațiul virtual” în perioada 17-18 noiembrie, organizat de Universitatea „Al. I. Cuza din Iași” și Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice. În cadrul acestui colocviu a fost desfășurat un panel special dedicat proiectului BE YOU, „Către o hermeneutică a virtualului. De la istoria filosofiei la estetica eului digital”.

– Cornel-Florin Moraru/Cinci paradigme ale virtualității. De la Platon la virtualitatea digitală

– Dragoș Grusea/Două concepte ale virtualității în filosofia germană: G.E.Llessing și Friedrich Bouterwek

– Oana Camelia Șerban/(Post)filosofie și (anti)artă: curatorierea identității digitale pe Instagram, de la Dada la Data

– Paul Gabriel Sandu/Digitalizarea trupului. Reflecții asupra existenței în spațiul virtual.

  • Conf. Univ. Dr. Cornel-Florin Moraru a susținut în cadrul Seminarului Internațional Religion. Knowledge. Society, ediția a VIII-a, “Human Being in the Horizon of Authenticity. Philosophical and Religious Perspectives”, prelegerea “The Virtual Self: Is Authenticity Possible in the Digital Era?” Evenimentul a avut loc în data de 10-11 mai 2023.
  • Asist. Univ. Dr. Paul-Gabriel Sandu a participat la conferința internațională Levinas Today, desfășurată la Vilnius, în perioada 7-10 Nov. 2023. Prelegerea susținută cu această ocazie a fost „Otherwise than Human or Beyond the Anthropological Difference – Levinas and the Problem of Animality
  • Lect. Univ. Dr. Oana Șerban participă în data de 6 decembrie la a VIII-a ediție a Conferinței Internaționale Dialogue “East-West” – Philosophy and Global Issues, organizată la Skopje, Macedonia, de Societatea de Filosofie din Macedonia, susținând prelegerea: „Global Biopolitics”: Facing Violence, Strengthening Remembrance.
  • În data de 26 mai 2023, trei membri ai echipei proiectului BE YOU au participat la festivalul internațional Noaptea Filosofiei la Timișoara, organizat de Institutul Francez. În cadrul acestui eveniment, o serie de conferințe internaționale, prelegeri, workshopuri și lansări de carte s-au desfășurat diseminând publicului larg cercetările unor filosofi importanți din spațiul francez și românesc deopotrivă: Pebarthe, Barbara Stiegler, Anne Simon, Fabienne Brugere, Eric Prem, Theofanis Tasis, Aurélien Bellanger, Elise Domenach, Dragan Prole, Daniel Nica, Radu Uszkai, Mihail Cernea, Adriana Babeți, Marcel Tolcea, Claudiu Mesaroș, Grigore Vida, Octavian Repolschi, Adrian Briciu, Armand Voinov, Alin Gavreliuc, Florin Lobonț, Ionuț Mladin, Anca Tiurean, Camil Mihăescu.. În seria conferințelor susținute, Lect. Univ. Dr. Dragoș Grusea, Conf., Univ. Dr. Cornel-Florin Moraru și Lect, Univ. Dr. Oana Șerban au diseminat rezultatele proiectului BE YOU sub egida panelului Realitatea virtuală – o provocare pentru filosofie?” Evenimentul a fost mediatizat intens și a avut o vizibilitate internațională remarcabilă. De altfel, evenimentul a fost curatoriat de Cornel-Florin Moraru, managerul proiectului BE YOU, și  Raphael Zagury-Orly, filosof francez, profesor de filosofie la Institut Catholique de Paris,  Director de Programe la Collège International de Philosophie (Paris) și cercetător asociat la Centrul de cercetare despre arte și limbaj (Paris).

Articole de cercetare

  • Oana Șerban, “A (Post)Philosophical Argument on Anti-Art And Digital Transgressions of Self-Fashioning. From Dada to Data, or How to Curate Selves on Instagram?”, in Philosophical Alternatives. A Journal of the Institute of Philosophy and Sociology, Vol. XXXII, No. 4, 2023, pp. 134-145, ISSN 0861-7899 (print), ISSN 2815-4568 (online) https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=1159500 Indexing/Abstracting Services: Articles in the journal are abstracted (indexed) in The Philosopher’s Index, EBSCOhost, Central and Eastern European On-line Library (www.ceeol.com).
  • Oana Șerban, “Social-Media (Un)Supporting E-Learning and Education: Reproducing Digital Inequalities and Cultural Capital Beyond Virtual Identities,” in Filosofiya-Philosophy, Bulgarian Journal of Philosophical Education, Perspectives towards Education for the 21st Century, Vol. 32, No. 3, Special Issue, 2023, Sofia, pp. 87-95 https://azbuki.bg/uncategorized/social-media-unsupporting-e-learning-and-education-reproducing-digital-inequalities-and-cultural-capital-beyond-virtual-identities/  Indexing: Articles in the journal are abstracted (indexed) in Web of Science, The Philosopher’s Index, European Reference Index for the Humanities and the Social Sciences (ERIH PLUS), Central and Eastern European Online Library (CEEOL),  EBSCOhost Research Databases, Google Scholar, Primo (Ex Libris), Summon (ProQuest)
  • Cornel-Florin Moraru, „Către o metafizică a virtualului. Ispitele contemplative neoplatonice și realitatea virtuală”, în Revista de Filosofie, LXX, 1, pp. 5-19, 2023 https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=1178953 (Indexare EBSCO, CEEOL, The Philosopher’s Index)
  • Paul-Gabriel Sandu, “Einfühlung – Interpretation – Einverstehende Apperzeption. Versuch einer kritischen Erklärung der ersten Ausarbeitung einer Fremdwahrnehmungstheorie Edmund Husserls,” in Studia UBB Philosophia, No. 1/2023, pp. 59-82, ISSN (online): 2065-9407. http://www.studia.ubbcluj.ro/download/pdf/philosophia/2023_1/05.pdf (Clarivate Analytics, ESCI)
  • Paul-Gabriel Sandu, „Figurile autenticității: o istorie complicată”, în Revista de filosofie 2023, Ed. Academiei Române (în curs de apariție) (Indexare EBSCO, CEEOL, The Philosopher’s Index)
  • Dragoș Grusea, „Virtual Simultaneity in Lessing’s Aesthetics” în Revue Roumaine de Philosophie Volum 67, nr. 2, 2023 ISSN: 1220-5400 (Clarivate Analytics
    Philosopher`s Index, Arts & Humanities Citation Index) http://www.institutuldefilosofie.ro/request.php?1770

Studii în volume apărute la edituri naționale

  • Cornel-Florin Moraru, „De la virtus dei la inteligență artificială. Schiță pentru o meontologie a virtualului,” În Studii de Hermeneutică Pre-Judicativă și Meontologie, Vol. 7 / Studies in Pre-Judicative Hermeneutics and Meontology, Vol. 7, Bucharest University Press, pp. 7-52, ISBN 978-606-16-1378-6
  • Dragoș Grusea, „Conceptul de <senzație> în estetica lui Kazimir Malevici. Între absență și virtualitate.” în Studii de epistemologie și de teorie a valorilor, Vol. IX, 2023

Apariție editorială

Existența digitală. Studii de filosofie a virtualității, Coordonator Cornel-Florin Moraru, București, Editura Eikon, 2023, 978-606-49-1048-6

Volumul cuprinde atât contribuțiile membrilor echipei proiectului BE YOU cât și contribuții externe, după cum urmează:

  • Cornel-Florin Moraru, Contribuții la o filosofie a mediului digital. (Pre)Istoria virtualității de la Platon la Toma din Aquino…
  • Dragoș Grusea, „Conceptul virtualității în paradigma transcendentală  (G.E Lessing, Henri Bergson, Friedrich Bouterwek, Melchior Palágyi)”
  • Oana Șerban, „Autenticitate (contra)performativă”
  • Paul-Gabriel Sandu, „Metamorfozele existenței întrupate. Reflecții asupra dinamicii dintre virtualitate și corporalitate”
  • Cristina Cristea, „Reflecție asupra autenticității sinelui în era social media”

Aparițiii mediatice

În cadrul emisiunii Izvoare de Filosofie, difuzată de Radio România Cultural și realizată de Conf. Univ. Dr. Cornel Moraru, pe perioada verii, a fost desfășurat un sezon de zece episoade speciale, în dialog cu Lect. Univ. Dr. Dragoș Grusea, despre istoria neconvențională a filosofiei germane moderne, pornind de la Johann Joachim Winckelmann și terminând cu Friedrich Hölderlin, pentru a pune într-o nouă perspectivă de ansamblu cele două secole care au schimbat destinul cultural al întregii omeniri – secolele XVIII și XIX. O parte dintre aceste teme au fost dedicate analizei unui idealism al virtualității, care a condus, în timp, la apariția conceptului de realitate virtuală.

Proiectul a cuprins zece episoade cu următoarea dispunere tematică:

  1. (30 iunie): De ce o istorie neconvențională a filosofiei germane moderne?
  2. (7 iulie): Johann Winckelmann – Forma divină și intuiția intelectuală
  3. (14 iulie): G.E Lessing – Filosofia formei depline
  4. (21 iulie): Immanuel Kant – Analitica Sublimului și geneza categoriilor romantice
  5. (28 iulie): J.G Fichte – Esența imaginară a lumii și dorul după infinit
  6. (4 august): Friedrich Bouterweck – Idealismul  virtualității
  7. (11 august): K.P.Moritz – Esența întunecată a frumosului. Lumea neformelor.
  8. (18 august): Novalis – Dorul după inefabil
  9. (25 august): Friedrich Schlegel – De la Kant la „poezia progresivă universală”
  10. (1 septembrie): Friedrich Hölderlin: – Conceptul romantic de devenire

https://izvoaredefilosofie.blogspot.com/search?updated-max=2023-10-19T13:10:00%2B03:00&max-results=10

Totodată, în data de 3 martie 2023, Conf. Univ. Dr. Cornel Moraru a avut-o invitată, în cadrul aceleiași emisiuni, pe Lect. Univ. Dr. Oana Șerban, pentru un dialog asupra „Capitalului cultural și capitalismului artistic. Reflecții asupra dez-estetizării artelor”. Emisiunea a deschis trangențial și către componenta estetică a proiectului BE YOU.

    Înțelegerea rădăcinilor filosofice și conceptuale ale conceptului de autenticitate și analiza numeroaselor metamorfoze și schimbări din cadrul gândirii occidentale, până în punctul în care abordările ontologiei virtuale afectează mecanismele de producere a sinelui. 15/05/2022 – 31/12/2022

    • EMISIUNEA IZVOARE DE FILOSOFIE, INVITAT PAUL SANDU

    Ediția din 15 iulie: Cum poți fi tu însuți în era rețelelor de socializare. Incursiuni în estetica mediului virtual

    INVITAT: PAUL GABRIEL SANDU

    https://izvoaredefilosofie.blogspot.com/2022/07/editia-din-15-iulie-cum-poti-fi-tu.html?fbclid=IwAR3PG0f4Ooh6x4fmAbxu140tBwjkkYEflGJrNQTbv0hPDkboa114Ytgm74c
    Saptamana aceasta va invitam la o dezbatere modul în care putem fi noi înșine în mediul online și despre cum ne putem construi o existență virtuală autentică alaturi de Paul Gabriel Sandu, cadru didactic al Facultății de filosofie din București și membru în echipa de cercetare a proiectului „Be You – A fi tu însuți în era rețelelor sociale – o abordare a esteticii autenticității din perspectiva ontologiei virtuale”, un proiect de cercetare care își propune să adreseze noile provocări ridicate de mediul online existenței omului contemporan.

    • EMISIUNEA IZVOARE DE FILOSOFIE, INVITAT DRAGOS GRUSEA

    Edițiile din 29 iulie și 5 august: Abstractul în filosofie și artă. Reflecții asupra picturii abstracte

    INVITAT: DRAGOȘ GRUSEA

    https://izvoaredefilosofie.blogspot.com/2022/07/editia-din-29-iulie-abstractul-in.html?fbclid=IwAR1jeUj_ho3z6-1s3a5D1xcXGzcS7jNF8wj6T9QtOD-Xtw1cUKMyUHymYdk

    Saptamana aceasta va invităm la o dezbatere despre noțiunea de abstract în filosofie și artă, alături de Dragoș Grusea, doctor în filosofie și lector al Universității Naționale de Arte din București. Cu studii masterale și doctorale făcute la Eberhard-Karls Universität din Tübingen, invitatul nostru este unul dintre cei mai buni tineri specialiști în filosofia modernă germană din cultura română actuală.

     

    • EMISIUNEA IZVOARE DE FILOSOFIE, INVITATA OANA SERBAN

    Ediția din 19 august: Către o filosofie a mediului digital – Rețelele de socializare și era post-adevărului

    INVITATĂ: OANA ȘERBAN

    https://izvoaredefilosofie.blogspot.com/2022/08/editia-din-19-august-catre-o-filosofie.html?fbclid=IwAR1Gm9IQdJyfSsnGntvziEaCOFXQkxSHZT5ZPBb06vh49oMW8uJdTXuXKMg

    Săptămâna aceasta vă propunem o discuție despre rețelele de socializare în era post-adevărului, alături de Oana Șerban – doctor în filosofie, cadru didactic al Facultății de filosofie din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (CCIIF).

     

    • O parte a cercetărilor din cadrul proiectului BE YOU diseminate la 4th International Scientific Conference Contemporary Perspectives before the Humanities and Social Sciences, Varna, Bulgaria

    În perioada 30 august-2 septembrie, Lect. Univ. Dr. Oana Șerban va susține lucrarea Biopolitical Incursions of Self-Fashioning and Revaluing Life through Social Media in the Context of the War between Russia and Ukraine, în cadrul celei de-a patra ediții a conferinței internaționale Contemporary Perspectives before the Humanities and Social Sciences (Varna, Bulgaria), diseminând cu această ocazie o parte a cercetării susținute de proiectul BE YOU, (UEFISCDI contract TE64/2022, PN-III-P1-1.1-TE2021-0439)

    This paper tackles the role of social-media in performing biopolitical incursions into the so-called immunization process that harmed communities and collateral victims of the Russian-Ukrainian war deal with, in overcoming abusive actions policies applied by aggressors.

    My argument is that within the era of post-truth, social-media transgresses a biopolitical turn: affected communities and their supportive actors create a new social contract based on preventing violence, combating fake-news and increasing real interest for truth beyond political narratives and mediatic appetite for drama.

    Engaging Agamben`s, Harari`s and Esposito`s biopolitical arguments, I will explain to what extent the traumatic experience of war reframes a digital social-contract that, by means of networking and virtual self-fashioning, reconsider the value of life, the experience of premeditated death, the responsibility behind guilt and the need for an authentic and uncompromised memory, by placing at their core the interference, uses and abuses of social-media.

    • În data de 10 noiembrie, Lect. Univ. Dr. Cornel Moraru a participat la workshopul internațional Responsible Robotics: agency, virtues and art, organizat la București de către Facultatea de Filosofie, prin CCEA – Centrul de cercetare în etică aplicată, în cadrul proiectului CoMoRe project (http://comore.ccea.ro/comore-project/)

    În cadrul acestui workshop, Lect. Univ. Dr. Cornel Moraru a susținut lucrarea Hallucinating art. What does Artificial Intelligence teach us about aesthetic experience? 

     

    • În perioada 29 septembrie-3 octombrie, Lect. Univ. Dr. Dragoș Grusea a participat la Conferința Internațională On the Objectivity of Scientific Knowledge. Models and Theoretical Representations of Structure and Progress in Science. Thomas Kuhn’s Legacy. Conferința a fost organizată de Academia Română, prin Institutul de Filosofie. Prelegerea surprinde interesul pentru abordarea științifică a noțiunii de progres și deschiderile către un posibil proiect al unei ontologii digitale.

    Abstractul poate fi consultat mai jos:

     “Thomas Kuhn explicitly states that the paradigm-shift implies a change of the world. This is because the paradigm is seen as constitutive for nature itself. This ontological dimension enables us to use the concept of paradigm in order to understand the changes of world that we experience. We are in the middle of a paradigm-shift that implies that our world changes. But in what way does the world change? Before analyzing particular aspects of the world-shift (from agrarian world to industrial, from the industrial world to the digital world) we must understand what we mean when we say that the world transforms itself if a paradigm-shift takes place. In this presentation I will try to interpret this ontological thesis by inscribing Kuhn’s theory in the larger Kantian theoretical framework. As the last chapter of the „Critique of pure reason” shows, Kant thought that reason is inherently historical and evolves through revolutions. This dynamical perspective on reason comes clearly to light especially in the „Appendix” to the „transcendental Dialectic”, where the Idea of reason is seen as an abstract theoretical framework that makes possible and guides the understanding. It will be shown that the Kuhnian paradigm and the Kantian transcendental Idea function in similar ways. Both serve as an orientation for scientific research, they make rules possible, and constitute nature, i.e the world in a weak, indirect, way. The relation between Idea and understanding in the first „Critique” parallels in many ways the Kuhnian relation between paradigm and normal science.”

     

    • Lect. Univ. Dr. Cornel Moraru a participat în  perioada 23-24 septembrie 2022 la Conferința națională Estetică și Teorii ale Artelor (ETA), a zecea ediție, la Cluj. Conferința a fost organizată de Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie și Filosofie, Departamentul de Filosofie & Centrul de Filosofie Aplicată și coordonată de Prof. Univ. Dr. Dan Rațiu. Prelegerea susținută de Lect. Univ. Dr. Cornel Moraru s-a numit În căutarea unei „științe a cunoașterii sensibile”. Estetica informațională și programul Esteticii lui Alexander Baumgarten.

    Abstractul conferinței reflectă preocuparea de a cerceta turnura esteticii tradiționale prin neuroestetică, estetică informațională și neuroestetică computațională.

    „Aesthetica lui Alexander Baumgarten, lucrare rămasă neterminată din cauza agravării problemelor de sănătate ale filosofului german, conturează un program ambițios al esteticii gândită ca „știință a cunoașterii sensibile” (lat. scientia cognitionis sensitivae), care a marcat, din multe puncte de vedere, gândirea estetică modernă, fiind una dintre sursele de inspirație și critică totodată a reflecțiilor kantiene asupra judecăților de gust. Conceput în trei părți – Euristica, Metodologia și Semiotica –, acest program explorează în mod sistematic cadrele conceptuale și de interpretare ce ar putea face posibilă gândirea esteticii ca știință filosofică riguroasă și, în același timp, legăturile acestui domeniu cu celelalte discipline filosofice tradiționale, cum ar fi ontologia, epistemologia și metafizica. Cu toate acestea, o bună perioadă de timp, tratatul despre estetică a lui Baumgarten a fost neglijat atât de esteticieni, cât și de istoricii filosofiei. Odată cu ceea ce am putea numi „turnura științifică a esteticii contemporane”, definită prin preluarea cadrelor conceptuale și aporetice ale esteticii tradiționale în cercetări din domenii cum ar fi neuroestetica, estetica informațională și neuroesteticile computaționale, proiectul esteticii lui Baumgarten revine în prim-planul dezbaterilor științifice și filosofice contemporane. Putem observa însă faptul că această revenire este, totodată, și o transpoziționare a problemelor definitorii ale filosofiei moderne într-o nouă paradigmă de lucru a științei, bazată de calcul statistic și computare informațională, care a dat naștere revoluției artei digitale și a artei generate algoritmic. În aceste condiții, se pune problema dacă esteticile științifice actuale propun o nouă viziune asupra fenomenelor estetice – bazată pe statistică și pe procesarea informațională – sau, de fapt, continuă programul esteticii moderne cu mijloacele și metodele tehnicii contemporane. Pentru comunicarea din acest an, îmi propun explorarea elementelor de continuitate care leagă, din punct de vedere aporetic și conceptual, programul esteticii informaționale contemporane, definit de Max Bense și Școala de la Stuttgart în anii ’50 – ’60 ai secolului XX, de tradiția filosofiei moderne. Pe lângă evidențierea bazelor filosofice ale esteticilor științifice contemporane, o astfel de cercetare ar putea redefini modelul cercetărilor interdisciplinare a fenomenelor estetice, pornind de la tradiția filosofică modernă.”

     

    • Lect. Univ. Dr. Dragoș Grusea a participat la Simpozionul Ethos, Mythos, Logos (Hosman & Mediaș), în data perioada 23-25 septembrie 2022. Simpozionul, organizat de ProArmenopolis Gherla, Casa de lângă Sinagogă Mediaș, Jugendburg Holzmengen Hosman, a avut o constituție interdisciplinară, la granița dintre filosofie, istorie și studii religioase. Lect.. Univ. Dr. Dragoș Grusea a susținut cu acest prilej lucrarea Existența în culori: Goethe și cosmosul cromatic. Titlul conferinței relevă preocuparea pentru dimensiunea estetică a procesului constituirii de sine.
    • Asist. Univ. Dr. Paul Gabriel Sandu a participat la Colocviul Marcel Proust 100, organizat în zilele de 17 și 18 noiembrie 2022, în București. Colocviul a fost organizat de Biblioteca Centrală Universitară. Prelegerea susținută cu acest prilej, „Sinele în contratimp. Exproprierea ca dinamică a dobândirii propriului” reflectă preocuparea pentru înțelegerea fenomenologică a unui model de sineitate și de autenticitate grefat în jurul conceptului de identitate personală.
    • Cercetările BE YOU iau amploare! Cercetătorii pasionați de tema autenticității, a constituirii de sine și a dezvotării identităților virtuale pot consulta două articole recent publicate sub egida proiectului BE YOU:

    – Oana Șerban, “Biopolitical Incursions of Self-Fashioning and Revaluing Life Through Social Media in the Context of the War Between Russia and Ukraine”, in Philosophical Journal NotaBene, Issue 58, 2022, ISSN 1313-7859 (electronic journal, indexed in ERIH PLUS)

    – Dragoș Grusea, „Kant despre sentimentul spațiului”, în SIFU – Studii de istorie a filosofiei universale, București, Editura Academiei Române, 2022, ISSN 1583-8536.

    Curând, alte două articole pot fi puse la dispoziția audiențelor filosofice:

    – Paul Gabriel Sandu, “PG – Einfühlung – Interpretation – Einverstehende Apperzeption”, în Studia UBB Philosophia (Dec. 2022, forthcoming), ISSN 2065-9407 (indexed in ESCI)

    – Oana Șerban, “Social-Media (Un)Supporting E-Learning and Education: Reproducing Digital Inequalities and Cultural Capital Beyond Virtual Identities”, in Filosofiya-Philosophy (indexed in Web of Science, EBSCO, ERIH PLUS, The Philosopher`s Index, CEEOL, Google Scholar, ProQuest (Summon), Primo (Ex Libris), 2023 (forthcoming)

     

    Cornel Florin Moraru (manager proiect)

    Cornel-Florin Moraru is lecturer of Philosophy, Aesthetics and Applied Ethics at The National University of Arts in Bucharest. With an interdisciplinary formation in philosophy, classical philology, cybernetics and visual arts, his research interests spread from hermeneutics and history of philosophy to information aesthetics and neuroaesthetics. He has so far published three books in the field of philosophy and numerous scientific articles. For a complete CV, please refer to his personal website – www.cornelmoraru.ro

    Dragoș Grusea (CȘ3)

    Dragoș Grusea – is lecturer at the National University of Arts in Bucharest. He completed his B.A studies at the University of Bucharest in 2009 and his M.A studies at the University of Tübingen in 2015 with a dissertation concerning the schemata of reason in Kant’s Critique of Pure Reason. He received his PhD in 2020 from the University of Bucharest with a thesis on Kant’s concept of a priori motion. Currently he is a PhD student at the University of Tübingen.

    His research interests vary from pure metaphysics to the aesthetics of modern art. Grusea published in a diverse range of subjects including german idealism, neokantianism or modern theories of art. In his book „Moment and Time” (2020) he analysed the concept of time as it appears in Goethe’s Faust, Nietzsche’s Thus spake Zarathustra and Kant’s Critique of Judgement. He is currently translating into romanian the two volumes of Paul Klee’s notebooks: The thinking Eye and Infinite History of Nature.

    Paul Gabriel Sandu (CȘ3)

    Paul Gabriel Sandu s-a născut la Reșița. A studiat filozofia la București, Tübingen și Freiburg, iar în 2018 a obținut doctoratul în filozofie la Universitatea Albert-Ludwig din Freiburg. A tradus în limba română o serie de lucrări din sfera filosofiei și științelor politice, din autori precum Schelling, Heidegger, Habermas, Chomsky etc. și a publicat o serie de articole și studii pe teme de filosofie contemporană în volume/reviste internaționale. În 2021 a publicat volumul Koexistenz im Ineinander la editura Mohr Siebeck din Tuebingen, Germania.  În prezent este asistent universitar în cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București.

    Oana Șerban (CȘ3)

    OANA ŞERBAN teaches Modern Philosophy and Aesthetics at the University of Bucharest, as titular professor of the Department of Practical Philosophy and History of Philosophy and of UNESCO Chair in Interculturality, Good Governance and Sustainable Development. She is the Executive Director of CCIIF – The Research Center for the History and Circulation of Philosophical Ideas (University of Bucharest) and recently she has been involved in different CIVIS projects and applications (including summer schools, seminars, classes and research activities). She has authored different volumes, from which Artistic Capitalism (Paralela 45, 2016) and After Thomas Kuhn. The Structure of Aesthetic Revolutions (De Gruyter, 2022, forthcoming) are the most important. She has co-edited different volumes of philosophy, culture and aesthetics. Around 40 academic articles and studies reflect her interest in the following main areas of expertise: Aesthetics, Modern and Political Philosophy, History of Philosophy, Biopolitics, History of Art, Cultural Heritage. Recently, she became interested in the biopolitical potential of modern art, a topic explored in her latest study, published in the volume Philosophy and Film: Bridging Divides, eds. Christina Rawls, Diana Neiva, Steven Gouveia, at Routledge (2019).

    SCOP

    Scopul principal al acestui proiect de cercetare este acela de a reconstrui conceptul de autenticitate în lumina manifestărilor și impactului său asupra culturii populare a timpului nostru, în special în lumea virtuală a rețelelor de socializare, ținând cont de modul în care acest ideal modelează se structurează viețile noastre virtuale, interacțiunile noastre online, și de modul în care rețelele sociale online funcționează ca atare. Pentru a face acest lucru, trebuie să înțelegem mai întâi rădăcinile istorice și filosofice ale conceptului de autenticitate, să analizăm numeroasele sale metamorfoze și schimbări de-a lungul istoriei gândirii occidentale, să discutăm corelația dintre conceptul de autenticitate și cel de (tehno-)sine, să examinăm posibilele modalități de regândire critică a acestui concept, să punem sub semnul întrebării conceptul de „virtualitate” din punct de vedere filosofic și cultural, arătând că lumea virtuală și digitală, așa cum este înțeleasă în cercetările actuale ale inteligenței artificiale, aduce în discuție o perspectivă complet nouă asupra realității și, în cele din urmă, să analizăm diferite moduri de a gândi raportul problematic dintre socialitate și autenticitate, a cărei expresie este, printre altele, sentimentul distorsionat, chiar fals, de apartenență creat de diferitele tipuri de comunități virtuale.

    PURPOSE

    The main goal of this research project is to reconstruct the concept of authenticity in the light of its manifestations and impact on the popular culture of our time, especially in the virtual world of the social networks, by thoroughly taking into account the way it shapes and structures our virtual lives, our virtual interactions with each other and the way online social networks work as such. In order to do this, we shall try to understand the historical and philosophical roots of the concept of authenticity, to analyse its numerous metamorphoses and shifts throughout the history of western thought, to discuss the correlation between the concept of authenticity and that of the (techno)self, to examine possible ways of critically rethinking this concept, to question the concept of „virtuality” from a philosophical and cultural point of view, showing that the virtual and digital world, as it is represented in today’s AI research, brings up a completely new understanding of reality; finally, we shall analyse different ways of bridging the divide between sociality and authenticity, whose acute expression is, among others, the distorted, even false sense of belonging created by different types of virtual communities.

    OBIECTIVE

    Primul obiectiv (1) al acestui proiect este de a înțelege rădăcinile culturale și filozofice ale conceptului de autenticitate și de a analiza numeroasele sale metamorfoze și schimbări de-a lungul istoriei gândirii occidentale. Punctul de pornire al acestui demers (1.1) va fi perspectiva elaborată de Platon asupra a ceea ce el numea alethes bios și perspectiva etică a lui Aristotel asupra vieții bune (eudaimonia) pe care o dezvoltă în Etica Nicomahică. Ideea mult dezbătută de autocreație – deosebit de importantă în contextul discuțiilor contemporane despre autenticitate – care își are originea în concepția lui Aristotel despre viața virtuoasă va constitui centrul cercetării noastre în această etapă, alături de conceptul de grijă de sine (epimeleia heautou). Într-o a doua etapă (1.2) ne vom concentra asupra evoluției și mutațiilor acestor concepte în cadrul tradiției creștine de la Augustin la Kierkegaard și vom investiga redescoperirea și reinterpretarea autenticității din perspectiva existențialismului. Vom încerca să arătăm că această evoluție nu este deloc liniară și că de multe ori trebuie avute în vedere înțelegeri contradictorii ale autenticității. Pentru a ne îndeplini pe deplin obiectivul, (1.3) vom evalua în ce măsură tradiția filozofică a autenticității a influențat înțelegerea contemporană a autenticității mai ales în cadrul mediului virtual, reflectând asupra multiplelor moduri în care curareasinelui a influențat înțelegerile canonice ale autenticității și, implicit, a creat o tensiune între rolul discursurilor și cel al imaginilor în procesarea identităților noastre în social-media.
    Al doilea obiectiv al nostru (2) este să discutăm corelația dintre conceptul de autenticitate și cel de sine și să arătăm că modul în care este concepută autenticitatea depinde de modul în care concepem ceea ce poartă în mod tradițional numele de ego sau subiect.
    Al treilea obiectiv al nostru (3) este să aducem în accent discuția despre auto-crearea vs.
    Pentru a atinge scopul principal al cercetării noastre este necesar încă un pas, și anume analiza conceptului de „virtualitate” (4) din punct de vedere filosofic și cultural, arătând că lumea virtuală și digitală, așa cum este reprezentată în cercetarea AI de astăzi, aduce o înțelegere complet nouă a realității pe care încă nu o înțelegem pe deplin.

    OBJECTIVES

    The first objective (1) of this project is to understand the cultural and philosophical roots of the concept of authenticity and to analyse its numerous metamorphoses and shifts throughout the history of western thought, until virtual-based ontology approaches have radically changed the way we see the production of the self. The starting point of this endeavor (1.1) will be Plato’s account of alethes bios and Aristotle’s ethical perspective on the good life (eudaimonia) which he develops in the Nicomachean Ethics. The much debated idea of self-creation – especially important in the context of the contemporary discussions on authenticity – which can be traced back to Aristotle’s account of the virtuous life will constitute the focus of our research at this stage, along with the concept of self-care (epimeleia heautou). In a second step (1.2) we will focus on the evolution and mutations of these concepts within the Christian tradition from Augustine to Kierkegaard and the rediscovery and reinterpretation of authenticity from the perspective of existentialism. We will try to show that this evolution is not at all linear, and that oftentimes we have to deal with conflicting understandings of authenticity. In order to fully accomplish our objective, (1.3) we will evaluate how much of the philosophical tradition of authenticity resists nowadays facing virtual societies, by reflecting on the multiple manners in which the curation of the self has impacted the canonical understandings of authenticity and, implicitly, has created a tension between the role of discourses and that of images in processing our identities in social-media.
    Our second objective (2) is to discuss the correlation between the concept of authenticity and that of the self and to show that the way authenticity is conceived depends on the way we conceive what traditionally bears the name of ego or subject.  At this stage the various critiques of the subjectivity will be taken into account, in order to understand to what extent notions such as ego, subject and self are retailored by process identity within virtual societies.
    Our third objective (3) is to bring into focus the discussion on self-creation vs. production of the self. How should this self-creation be understood, to what extent can we still interpret self-creation as a self-discovery process and how can we reconcile the idea of self-creation with that of belonging to a community of shared meaning.
    In order to achieve the main goal of our research one more step is necessary, namely the analysis of the concept of „virtuality” (4) from a philosophical and cultural point of view, showing that the virtual and digital world, as it is represented in today’s AI research, brings up a completely new understanding of reality that we don’t fully grasp yet and that our brain, from a neuroscientific point of view, has not evolved to function in.

    ETAPE

    Înțelegerea rădăcinilor filosofice și conceptuale ale conceptului de autenticitate și analiza numeroaselor metamorfoze și schimbări din cadrul gândirii occidentale, până în punctul în care abordările ontologiei virtuale afectează mecanismele de producere a sinelui.

    15/05/2022 – 31/12/2022

    Evaluarea corelațiilor  dintre conceptul de autenticitate și cel al sinelui și pentru a arăta că modul în care este concepută autenticitatea depinde de felul în care concepem ceea ce poartă în mod tradițional numele de ego sau subiect. Evaluarea relației dintre creația de sine și producția de sine, concentrându-ne asupra manierei în care cea dintâi poate fi urmărită ca un proces al descoperirii de sine, și asupra formelor de reconciliere a tensiunilor dintre travaliul creația de sine și sentimentul apartenenței la o comunitate care cultivă valori comune. Cercetarea conceptului de muzeificarea sinelui pornind de la conceptul modern de „muzeu”, gândit ca o idee colonială care ne-a schimbat atitudinea față de artă, față de propriul sine și ceilalți

    01/01/2023 – 31/12/2023

    Investigarea și înțelegerea modului în care funcționează crearea de sine în lumea virtuală a rețelelor sociale ca un fel de estetizare și muzeificare a sinelui. Evaluarea finală și identificarea pârghiilor de sustenabilitate a proiectului pe termen lung

    01/01/2024 – 14/05/2024