PROIECTE CU FINANȚARE UEFISCDI

A FI TU ÎNSUȚI ÎN ERA REȚELELOR SOCIALE – O ABORDARE A ESTETICII AUTENTICITĂȚII DIN PERSPECTIVA ONTOLOGIEI VIRTUALE
[BEYOU]
TE 64 din 12/05/2022 (cod înregistrare proiect PN-III-P1-1.1-TE-2021-0439)

SCOP

Scopul principal al acestui proiect de cercetare este acela de a reconstrui conceptul de autenticitate în lumina manifestărilor și impactului său asupra culturii populare a timpului nostru, în special în lumea virtuală a rețelelor de socializare, ținând cont de modul în care acest ideal modelează se structurează viețile noastre virtuale, interacțiunile noastre online, și de modul în care rețelele sociale online funcționează ca atare. Pentru a face acest lucru, trebuie să înțelegem mai întâi rădăcinile istorice și filosofice ale conceptului de autenticitate, să analizăm numeroasele sale metamorfoze și schimbări de-a lungul istoriei gândirii occidentale, să discutăm corelația dintre conceptul de autenticitate și cel de (tehno-)sine, să examinăm posibilele modalități de regândire critică a acestui concept, să punem sub semnul întrebării conceptul de „virtualitate” din punct de vedere filosofic și cultural, arătând că lumea virtuală și digitală, așa cum este înțeleasă în cercetările actuale ale inteligenței artificiale, aduce în discuție o perspectivă complet nouă asupra realității și, în cele din urmă, să analizăm diferite moduri de a gândi raportul problematic dintre socialitate și autenticitate, a cărei expresie este, printre altele, sentimentul distorsionat, chiar fals, de apartenență creat de diferitele tipuri de comunități virtuale.

PURPOSE

The main goal of this research project is to reconstruct the concept of authenticity in the light of its manifestations and impact on the popular culture of our time, especially in the virtual world of the social networks, by thoroughly taking into account the way it shapes and structures our virtual lives, our virtual interactions with each other and the way online social networks work as such. In order to do this, we shall try to understand the historical and philosophical roots of the concept of authenticity, to analyse its numerous metamorphoses and shifts throughout the history of western thought, to discuss the correlation between the concept of authenticity and that of the (techno)self, to examine possible ways of critically rethinking this concept, to question the concept of „virtuality” from a philosophical and cultural point of view, showing that the virtual and digital world, as it is represented in today’s AI research, brings up a completely new understanding of reality; finally, we shall analyse different ways of bridging the divide between sociality and authenticity, whose acute expression is, among others, the distorted, even false sense of belonging created by different types of virtual communities.

OBIECTIVE

Primul obiectiv (1) al acestui proiect este de a înțelege rădăcinile culturale și filozofice ale conceptului de autenticitate și de a analiza numeroasele sale metamorfoze și schimbări de-a lungul istoriei gândirii occidentale. Punctul de pornire al acestui demers (1.1) va fi perspectiva elaborată de Platon asupra a ceea ce el numea alethes bios și perspectiva etică a lui Aristotel asupra vieții bune (eudaimonia) pe care o dezvoltă în Etica Nicomahică. Ideea mult dezbătută de autocreație – deosebit de importantă în contextul discuțiilor contemporane despre autenticitate – care își are originea în concepția lui Aristotel despre viața virtuoasă va constitui centrul cercetării noastre în această etapă, alături de conceptul de grijă de sine (epimeleia heautou). Într-o a doua etapă (1.2) ne vom concentra asupra evoluției și mutațiilor acestor concepte în cadrul tradiției creștine de la Augustin la Kierkegaard și vom investiga redescoperirea și reinterpretarea autenticității din perspectiva existențialismului. Vom încerca să arătăm că această evoluție nu este deloc liniară și că de multe ori trebuie avute în vedere înțelegeri contradictorii ale autenticității. Pentru a ne îndeplini pe deplin obiectivul, (1.3) vom evalua în ce măsură tradiția filozofică a autenticității a influențat înțelegerea contemporană a autenticității mai ales în cadrul mediului virtual, reflectând asupra multiplelor moduri în care curareasinelui a influențat înțelegerile canonice ale autenticității și, implicit, a creat o tensiune între rolul discursurilor și cel al imaginilor în procesarea identităților noastre în social-media.
Al doilea obiectiv al nostru (2) este să discutăm corelația dintre conceptul de autenticitate și cel de sine și să arătăm că modul în care este concepută autenticitatea depinde de modul în care concepem ceea ce poartă în mod tradițional numele de ego sau subiect.
Al treilea obiectiv al nostru (3) este să aducem în accent discuția despre auto-crearea vs.
Pentru a atinge scopul principal al cercetării noastre este necesar încă un pas, și anume analiza conceptului de „virtualitate” (4) din punct de vedere filosofic și cultural, arătând că lumea virtuală și digitală, așa cum este reprezentată în cercetarea AI de astăzi, aduce o înțelegere complet nouă a realității pe care încă nu o înțelegem pe deplin.

OBJECTIVES

The first objective (1) of this project is to understand the cultural and philosophical roots of the concept of authenticity and to analyse its numerous metamorphoses and shifts throughout the history of western thought, until virtual-based ontology approaches have radically changed the way we see the production of the self. The starting point of this endeavor (1.1) will be Plato’s account of alethes bios and Aristotle’s ethical perspective on the good life (eudaimonia) which he develops in the Nicomachean Ethics. The much debated idea of self-creation – especially important in the context of the contemporary discussions on authenticity – which can be traced back to Aristotle’s account of the virtuous life will constitute the focus of our research at this stage, along with the concept of self-care (epimeleia heautou). In a second step (1.2) we will focus on the evolution and mutations of these concepts within the Christian tradition from Augustine to Kierkegaard and the rediscovery and reinterpretation of authenticity from the perspective of existentialism. We will try to show that this evolution is not at all linear, and that oftentimes we have to deal with conflicting understandings of authenticity. In order to fully accomplish our objective, (1.3) we will evaluate how much of the philosophical tradition of authenticity resists nowadays facing virtual societies, by reflecting on the multiple manners in which the curation of the self has impacted the canonical understandings of authenticity and, implicitly, has created a tension between the role of discourses and that of images in processing our identities in social-media.
Our second objective (2) is to discuss the correlation between the concept of authenticity and that of the self and to show that the way authenticity is conceived depends on the way we conceive what traditionally bears the name of ego or subject.  At this stage the various critiques of the subjectivity will be taken into account, in order to understand to what extent notions such as ego, subject and self are retailored by process identity within virtual societies.
Our third objective (3) is to bring into focus the discussion on self-creation vs. production of the self. How should this self-creation be understood, to what extent can we still interpret self-creation as a self-discovery process and how can we reconcile the idea of self-creation with that of belonging to a community of shared meaning.
In order to achieve the main goal of our research one more step is necessary, namely the analysis of the concept of „virtuality” (4) from a philosophical and cultural point of view, showing that the virtual and digital world, as it is represented in today’s AI research, brings up a completely new understanding of reality that we don’t fully grasp yet and that our brain, from a neuroscientific point of view, has not evolved to function in.

ETAPE

Înțelegerea rădăcinilor filosofice și conceptuale ale conceptului de autenticitate și analiza numeroaselor metamorfoze și schimbări din cadrul gândirii occidentale, până în punctul în care abordările ontologiei virtuale afectează mecanismele de producere a sinelui.

15/05/2022 – 31/12/2022

Evaluarea corelațiilor  dintre conceptul de autenticitate și cel al sinelui și pentru a arăta că modul în care este concepută autenticitatea depinde de felul în care concepem ceea ce poartă în mod tradițional numele de ego sau subiect. Evaluarea relației dintre creația de sine și producția de sine, concentrându-ne asupra manierei în care cea dintâi poate fi urmărită ca un proces al descoperirii de sine, și asupra formelor de reconciliere a tensiunilor dintre travaliul creația de sine și sentimentul apartenenței la o comunitate care cultivă valori comune. Cercetarea conceptului de muzeificarea sinelui pornind de la conceptul modern de „muzeu”, gândit ca o idee colonială care ne-a schimbat atitudinea față de artă, față de propriul sine și ceilalți

01/01/2023 – 31/12/2023

Investigarea și înțelegerea modului în care funcționează crearea de sine în lumea virtuală a rețelelor sociale ca un fel de estetizare și muzeificare a sinelui. Evaluarea finală și identificarea pârghiilor de sustenabilitate a proiectului pe termen lung

01/01/2024 – 14/05/2024

 

Cornel Florin Moraru (manager proiect)

Cornel-Florin Moraru is lecturer of Philosophy, Aesthetics and Applied Ethics at The National University of Arts in Bucharest. With an interdisciplinary formation in philosophy, classical philology, cybernetics and visual arts, his research interests spread from hermeneutics and history of philosophy to information aesthetics and neuroaesthetics. He has so far published three books in the field of philosophy and numerous scientific articles. For a complete CV, please refer to his personal website – www.cornelmoraru.ro

Dragoș Grusea (CȘ3)

Dragoș Grusea – is lecturer at the National University of Arts in Bucharest. He completed his B.A studies at the University of Bucharest in 2009 and his M.A studies at the University of Tübingen in 2015 with a dissertation concerning the schemata of reason in Kant’s Critique of Pure Reason. He received his PhD in 2020 from the University of Bucharest with a thesis on Kant’s concept of a priori motion. Currently he is a PhD student at the University of Tübingen.

His research interests vary from pure metaphysics to the aesthetics of modern art. Grusea published in a diverse range of subjects including german idealism, neokantianism or modern theories of art. In his book „Moment and Time” (2020) he analysed the concept of time as it appears in Goethe’s Faust, Nietzsche’s Thus spake Zarathustra and Kant’s Critique of Judgement. He is currently translating into romanian the two volumes of Paul Klee’s notebooks: The thinking Eye and Infinite History of Nature.

Paul Gabriel Sandu (CȘ3)

Paul Gabriel Sandu s-a născut la Reșița. A studiat filozofia la București, Tübingen și Freiburg, iar în 2018 a obținut doctoratul în filozofie la Universitatea Albert-Ludwig din Freiburg. A tradus în limba română o serie de lucrări din sfera filosofiei și științelor politice, din autori precum Schelling, Heidegger, Habermas, Chomsky etc. și a publicat o serie de articole și studii pe teme de filosofie contemporană în volume/reviste internaționale. În 2021 a publicat volumul Koexistenz im Ineinander la editura Mohr Siebeck din Tuebingen, Germania.  În prezent este asistent universitar în cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București.

Oana Șerban (CȘ3)

OANA ŞERBAN teaches Modern Philosophy and Aesthetics at the University of Bucharest, as titular professor of the Department of Practical Philosophy and History of Philosophy and of UNESCO Chair in Interculturality, Good Governance and Sustainable Development. She is the Executive Director of CCIIF – The Research Center for the History and Circulation of Philosophical Ideas (University of Bucharest) and recently she has been involved in different CIVIS projects and applications (including summer schools, seminars, classes and research activities). She has authored different volumes, from which Artistic Capitalism (Paralela 45, 2016) and After Thomas Kuhn. The Structure of Aesthetic Revolutions (De Gruyter, 2022, forthcoming) are the most important. She has co-edited different volumes of philosophy, culture and aesthetics. Around 40 academic articles and studies reflect her interest in the following main areas of expertise: Aesthetics, Modern and Political Philosophy, History of Philosophy, Biopolitics, History of Art, Cultural Heritage. Recently, she became interested in the biopolitical potential of modern art, a topic explored in her latest study, published in the volume Philosophy and Film: Bridging Divides, eds. Christina Rawls, Diana Neiva, Steven Gouveia, at Routledge (2019).

  • EMISIUNEA IZVOARE DE FILOSOFIE, INVITAT PAUL SANDU

Ediția din 15 iulie: Cum poți fi tu însuți în era rețelelor de socializare. Incursiuni în estetica mediului virtual

INVITAT: PAUL GABRIEL SANDU

https://izvoaredefilosofie.blogspot.com/2022/07/editia-din-15-iulie-cum-poti-fi-tu.html?fbclid=IwAR3PG0f4Ooh6x4fmAbxu140tBwjkkYEflGJrNQTbv0hPDkboa114Ytgm74c
Saptamana aceasta va invitam la o dezbatere modul în care putem fi noi înșine în mediul online și despre cum ne putem construi o existență virtuală autentică alaturi de Paul Gabriel Sandu, cadru didactic al Facultății de filosofie din București și membru în echipa de cercetare a proiectului „Be You – A fi tu însuți în era rețelelor sociale – o abordare a esteticii autenticității din perspectiva ontologiei virtuale”, un proiect de cercetare care își propune să adreseze noile provocări ridicate de mediul online existenței omului contemporan.

  • EMISIUNEA IZVOARE DE FILOSOFIE, INVITAT DRAGOS GRUSEA

Edițiile din 29 iulie și 5 august: Abstractul în filosofie și artă. Reflecții asupra picturii abstracte

INVITAT: DRAGOȘ GRUSEA

https://izvoaredefilosofie.blogspot.com/2022/07/editia-din-29-iulie-abstractul-in.html?fbclid=IwAR1jeUj_ho3z6-1s3a5D1xcXGzcS7jNF8wj6T9QtOD-Xtw1cUKMyUHymYdk

Saptamana aceasta va invităm la o dezbatere despre noțiunea de abstract în filosofie și artă, alături de Dragoș Grusea, doctor în filosofie și lector al Universității Naționale de Arte din București. Cu studii masterale și doctorale făcute la Eberhard-Karls Universität din Tübingen, invitatul nostru este unul dintre cei mai buni tineri specialiști în filosofia modernă germană din cultura română actuală.

 

  • EMISIUNEA IZVOARE DE FILOSOFIE, INVITATA OANA SERBAN

Ediția din 19 august: Către o filosofie a mediului digital – Rețelele de socializare și era post-adevărului

INVITATĂ: OANA ȘERBAN

https://izvoaredefilosofie.blogspot.com/2022/08/editia-din-19-august-catre-o-filosofie.html?fbclid=IwAR1Gm9IQdJyfSsnGntvziEaCOFXQkxSHZT5ZPBb06vh49oMW8uJdTXuXKMg

Săptămâna aceasta vă propunem o discuție despre rețelele de socializare în era post-adevărului, alături de Oana Șerban – doctor în filosofie, cadru didactic al Facultății de filosofie din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (CCIIF).

 

  • O parte a cercetărilor din cadrul proiectului BE YOU diseminate la 4th International Scientific Conference Contemporary Perspectives before the Humanities and Social Sciences, Varna, Bulgaria

În perioada 30 august-2 septembrie, Lect. Univ. Dr. Oana Șerban va susține lucrarea Biopolitical Incursions of Self-Fashioning and Revaluing Life through Social Media in the Context of the War between Russia and Ukraine, în cadrul celei de-a patra ediții a conferinței internaționale Contemporary Perspectives before the Humanities and Social Sciences (Varna, Bulgaria), diseminând cu această ocazie o parte a cercetării susținute de proiectul BE YOU, (UEFISCDI contract TE64/2022, PN-III-P1-1.1-TE2021-0439)

This paper tackles the role of social-media in performing biopolitical incursions into the so-called immunization process that harmed communities and collateral victims of the Russian-Ukrainian war deal with, in overcoming abusive actions policies applied by aggressors.

My argument is that within the era of post-truth, social-media transgresses a biopolitical turn: affected communities and their supportive actors create a new social contract based on preventing violence, combating fake-news and increasing real interest for truth beyond political narratives and mediatic appetite for drama.

Engaging Agamben`s, Harari`s and Esposito`s biopolitical arguments, I will explain to what extent the traumatic experience of war reframes a digital social-contract that, by means of networking and virtual self-fashioning, reconsider the value of life, the experience of premeditated death, the responsibility behind guilt and the need for an authentic and uncompromised memory, by placing at their core the interference, uses and abuses of social-media.

  • În data de 10 noiembrie, Lect. Univ. Dr. Cornel Moraru a participat la workshopul internațional Responsible Robotics: agency, virtues and art, organizat la București de către Facultatea de Filosofie, prin CCEA – Centrul de cercetare în etică aplicată, în cadrul proiectului CoMoRe project (http://comore.ccea.ro/comore-project/)

În cadrul acestui workshop, Lect. Univ. Dr. Cornel Moraru a susținut lucrarea Hallucinating art. What does Artificial Intelligence teach us about aesthetic experience? 

 

  • În perioada 29 septembrie-3 octombrie, Lect. Univ. Dr. Dragoș Grusea a participat la Conferința Internațională On the Objectivity of Scientific Knowledge. Models and Theoretical Representations of Structure and Progress in Science. Thomas Kuhn’s Legacy. Conferința a fost organizată de Academia Română, prin Institutul de Filosofie. Prelegerea surprinde interesul pentru abordarea științifică a noțiunii de progres și deschiderile către un posibil proiect al unei ontologii digitale.

Abstractul poate fi consultat mai jos:

 “Thomas Kuhn explicitly states that the paradigm-shift implies a change of the world. This is because the paradigm is seen as constitutive for nature itself. This ontological dimension enables us to use the concept of paradigm in order to understand the changes of world that we experience. We are in the middle of a paradigm-shift that implies that our world changes. But in what way does the world change? Before analyzing particular aspects of the world-shift (from agrarian world to industrial, from the industrial world to the digital world) we must understand what we mean when we say that the world transforms itself if a paradigm-shift takes place. In this presentation I will try to interpret this ontological thesis by inscribing Kuhn’s theory in the larger Kantian theoretical framework. As the last chapter of the „Critique of pure reason” shows, Kant thought that reason is inherently historical and evolves through revolutions. This dynamical perspective on reason comes clearly to light especially in the „Appendix” to the „transcendental Dialectic”, where the Idea of reason is seen as an abstract theoretical framework that makes possible and guides the understanding. It will be shown that the Kuhnian paradigm and the Kantian transcendental Idea function in similar ways. Both serve as an orientation for scientific research, they make rules possible, and constitute nature, i.e the world in a weak, indirect, way. The relation between Idea and understanding in the first „Critique” parallels in many ways the Kuhnian relation between paradigm and normal science.”

 

  • Lect. Univ. Dr. Cornel Moraru a participat în  perioada 23-24 septembrie 2022 la Conferința națională Estetică și Teorii ale Artelor (ETA), a zecea ediție, la Cluj. Conferința a fost organizată de Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie și Filosofie, Departamentul de Filosofie & Centrul de Filosofie Aplicată și coordonată de Prof. Univ. Dr. Dan Rațiu. Prelegerea susținută de Lect. Univ. Dr. Cornel Moraru s-a numit În căutarea unei „științe a cunoașterii sensibile”. Estetica informațională și programul Esteticii lui Alexander Baumgarten.

Abstractul conferinței reflectă preocuparea de a cerceta turnura esteticii tradiționale prin neuroestetică, estetică informațională și neuroestetică computațională.

„Aesthetica lui Alexander Baumgarten, lucrare rămasă neterminată din cauza agravării problemelor de sănătate ale filosofului german, conturează un program ambițios al esteticii gândită ca „știință a cunoașterii sensibile” (lat. scientia cognitionis sensitivae), care a marcat, din multe puncte de vedere, gândirea estetică modernă, fiind una dintre sursele de inspirație și critică totodată a reflecțiilor kantiene asupra judecăților de gust. Conceput în trei părți – Euristica, Metodologia și Semiotica –, acest program explorează în mod sistematic cadrele conceptuale și de interpretare ce ar putea face posibilă gândirea esteticii ca știință filosofică riguroasă și, în același timp, legăturile acestui domeniu cu celelalte discipline filosofice tradiționale, cum ar fi ontologia, epistemologia și metafizica. Cu toate acestea, o bună perioadă de timp, tratatul despre estetică a lui Baumgarten a fost neglijat atât de esteticieni, cât și de istoricii filosofiei. Odată cu ceea ce am putea numi „turnura științifică a esteticii contemporane”, definită prin preluarea cadrelor conceptuale și aporetice ale esteticii tradiționale în cercetări din domenii cum ar fi neuroestetica, estetica informațională și neuroesteticile computaționale, proiectul esteticii lui Baumgarten revine în prim-planul dezbaterilor științifice și filosofice contemporane. Putem observa însă faptul că această revenire este, totodată, și o transpoziționare a problemelor definitorii ale filosofiei moderne într-o nouă paradigmă de lucru a științei, bazată de calcul statistic și computare informațională, care a dat naștere revoluției artei digitale și a artei generate algoritmic. În aceste condiții, se pune problema dacă esteticile științifice actuale propun o nouă viziune asupra fenomenelor estetice – bazată pe statistică și pe procesarea informațională – sau, de fapt, continuă programul esteticii moderne cu mijloacele și metodele tehnicii contemporane. Pentru comunicarea din acest an, îmi propun explorarea elementelor de continuitate care leagă, din punct de vedere aporetic și conceptual, programul esteticii informaționale contemporane, definit de Max Bense și Școala de la Stuttgart în anii ’50 – ’60 ai secolului XX, de tradiția filosofiei moderne. Pe lângă evidențierea bazelor filosofice ale esteticilor științifice contemporane, o astfel de cercetare ar putea redefini modelul cercetărilor interdisciplinare a fenomenelor estetice, pornind de la tradiția filosofică modernă.”

 

  • Lect. Univ. Dr. Dragoș Grusea a participat la Simpozionul Ethos, Mythos, Logos (Hosman & Mediaș), în data perioada 23-25 septembrie 2022. Simpozionul, organizat de ProArmenopolis Gherla, Casa de lângă Sinagogă Mediaș, Jugendburg Holzmengen Hosman, a avut o constituție interdisciplinară, la granița dintre filosofie, istorie și studii religioase. Lect.. Univ. Dr. Dragoș Grusea a susținut cu acest prilej lucrarea Existența în culori: Goethe și cosmosul cromatic. Titlul conferinței relevă preocuparea pentru dimensiunea estetică a procesului constituirii de sine.

 

  • Asist. Univ. Dr. Paul Gabriel Sandu a participat la Colocviul Marcel Proust 100, organizat în zilele de 17 și 18 noiembrie 2022, în București. Colocviul a fost organizat de Biblioteca Centrală Universitară. Prelegerea susținută cu acest prilej, „Sinele în contratimp. Exproprierea ca dinamică a dobândirii propriului” reflectă preocuparea pentru înțelegerea fenomenologică a unui model de sineitate și de autenticitate grefat în jurul conceptului de identitate personală.

 

  • Cercetările BE YOU iau amploare! Cercetătorii pasionați de tema autenticității, a constituirii de sine și a dezvotării identităților virtuale pot consulta două articole recent publicate sub egida proiectului BE YOU:

– Oana Șerban, “Biopolitical Incursions of Self-Fashioning and Revaluing Life Through Social Media in the Context of the War Between Russia and Ukraine”, in Philosophical Journal NotaBene, Issue 58, 2022, ISSN 1313-7859 (electronic journal, indexed in ERIH PLUS)

– Dragoș Grusea, „Kant despre sentimentul spațiului”, în SIFU – Studii de istorie a filosofiei universale, București, Editura Academiei Române, 2022, ISSN 1583-8536.

Curând, alte două articole pot fi puse la dispoziția audiențelor filosofice:

– Paul Gabriel Sandu, “PG – Einfühlung – Interpretation – Einverstehende Apperzeption”, în Studia UBB Philosophia (Dec. 2022, forthcoming), ISSN 2065-9407 (indexed in ESCI)

– Oana Șerban, “Social-Media (Un)Supporting E-Learning and Education: Reproducing Digital Inequalities and Cultural Capital Beyond Virtual Identities”, in Filosofiya-Philosophy (indexed in Web of Science, EBSCO, ERIH PLUS, The Philosopher`s Index, CEEOL, Google Scholar, ProQuest (Summon), Primo (Ex Libris), 2023 (forthcoming)