Acad. Gheorghe Vlăduțescu invitatul Acad. Mircea Dumitru în cadrul emisiunii „DIALOGURI ACADEMICE” la TVR Cultural

A doua ediție a noului sezon al „Dialogurilor academice”, emisiune găzduită de vicepreședintele Academiei Române, Mircea Dumitru,​ l-a avut ca invitat pe filosoful și academicianul Gheorghe Vlăduțescu. Ediția a fost difuzată duminică, 7 aprilie, de la ora 22.30, la TVR Cultural.

Emisiunea „Dialoguri academice”, semnată de Adina Toderașcu și Daniel Paraschiv, este difuzată la TVR Cultural în fiecare duminică, de la ora 22.30, și vinerea, de la 13.30.

Mircea Dumitru, amfitrionul „Dialogurilor academice”, este vicepreședintele Academiei Române , filosof și logician, profesor universitar la Facultatea de Filosofie a Universității din București și autor prolific, cu o carieră universitară de peste 30 de ani.

Primul invitat al emisiunii „Dialoguri academice”, din 2 aprilie 2023, a fost președintele Academiei, Ioan Aurel Pop, profesor de istorie de la Facultatea de Istorie a Universității „Babeș Bolyai” din Cluj, care este și cel mai tânăr academician.

În fața telespectatorilor, vor mai veni și reprezentanți ai secțiilor de cercetare din cadrul Academiei, care vor răspunde întrebărilor lui Mircea Dumitru într-un limbaj accesibil.

Atelierului CIVIS intensiv „Understanding causation in virtual reality”, 25-29 martie 2024

Între 25 și 29 martie 2024 a avut loc componenta fizică a atelierului CIVIS intensiv Understanding causation in virtual reality la Facultatea de Filosofie, Universitatea din București. Mai multe detalii despre acest „blended intensive programme” (BIP) puteți găsi aici: https://civis.eu/en/learn/civis-courses/understanding-causation-in-virtual-reality

La eveniment au participat studenți de la universități partenere CIVIS, cât și de la Universitatea din București. Printre profesorii și formatorii care predau la acest program se numără colegi de la Facultatea de Filosofie: prof. univ. dr. Constantin Stoenescu, conf. univ. dr. Sorin Costreie, conf. univ.  dr. Constantin Vică, lector dr. Andrei Mărășoiu, lector dr. Alexandru Dragomir, asist. Anda Zahiu, drd. Sandra Brânzaru. Dar au susținut prelegeri şi colegi de la Universitatea Națională de Știință şi Tehnologie Politehnica București (lector dr. Mircea Toboşaru), cât şi de la alte universități partenere CIVIS: prof. dr. Neil McDonnell (University of Glasgow), lector Micah Thomas Pimaro Jr. (University of Calabar, Nigeria), iar de la Tilburg University a avut o prezentare online lect. dr. Nathan Wildman. Mai multe despre laboratorul ARC-XR al prof. McDonnell puteți afla aici: https://www.gla.ac.uk/research/arc/xr/

Scopul acestui program intensiv hibrid este de a explora modalități de înțelegere a cauzalității în realitatea virtuală – modul în care obiectele interacționează între ele și rolul cauzalității în felul cum ne raportăm la lumile virtuale. Cauzalitatea este esențială atât în înțelegerea realității fizice, cât și a realității virtuale; ea influențează dezbaterile privind acțiunea, autonomia și răspunsurile utilizatorilor ca agenți în realitatea virtuală. Percepția cauzală este foarte importantă pentru înțelegerea interacțiunii utilizatorului și a experiențelor pe care le au utilizatorii în VR. Cu toate acestea, există puține lucrări în literatura de specialitate care să se axeze atât pe cauzalitate, pe filosofia tehnologiei, cât și pe percepția cauzală. Cursurile (față-în-față şi, respectiv, online) au în vedere și dezbaterile din metafizică, epistemologie, filosofia percepției, filosofia tehnologiei și filosofia minții. Principalul rezultat al programului va fi o mai bună înțelegere a naturii experiențelor noastre în VR și a mecanismelor care le subîntind. Componenta online a acestui program intensiv este dedicată parcurgerii lucrării „Reality+” scrise de cunoscutul David Chalmers: https://consc.net/reality/

În termenii competențelor dobândite, programul oferă studenților oportunitatea de a înțelege, reflecta și de a utiliza în mod etic dispozitivele și aplicațiile VR. În acest sens, profesorii și formatorii prezintă studenților cele mai recente concepte, teorii, principii și metode fundamentale de cercetare în realitatea virtuală, oferindu-le o pregătire valoroasă pentru cariere în domenii legate de VR. Nu în ultimul rând, cursul ne invită la game-ificarea învățării, ilustrând concepte teoretice abstracte (cum ar fi obiecții la metafizicile contemporane ale cauzalității) prin elemente simple ca jocul cu piesele de remi. Câteva mostre de asemenea ilustrații extrase direct din seminar puteți găsi pe pagina profesorului McDonnell: https://padlet.com/neil_mcdonnell/civis-r9wyrhd4is9598t9

Proiectul acestui curs intensiv s-a născut din convergența inițiativelor de cercetare ale studenților doctoranzi ai Facultății de Filosofie, masteranzi ai programului „Mind the Brain” în științele cogniției de la Filosofie și, respectiv, studenți de licență ai programului în științele cogniției de la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul UB. Mai multe detalii despre programul masteral „Mind the Brain” puteți afla aici: https://filosofie.unibuc.ro/master-of-arts-in-cognitive-science-mind-the-brain/ sau contactându-l pe andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro

Conferința “Developing new skills in VR”, 27-28 aprilie 2024

În perioada 27 – 28 aprilie 2024 va avea loc conferința “Developing new skills in VR”, realizată cu sprijinul studenților din domeniul științelor cogniției din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației a Universității din București și cu sprijinul doctoranzilor Facultății de Filosofie a UB.

Evenimentul se va desfășura în regim hibrid, atât online, cât și la sediul Facultății de Filosofie a UB (Splaiul Independenței, nr. 204, sector 6).

Cu această ocazie, organizatorii lansează un apel la contribuții pentru studenții de la toate nivelurile de studiu, cât și pentru cercetătorii postdoctoranzi, interesați de filosofia minții, științele cogniției și psihologie.

Scopul conferinței este de a oferi oportunitatea studenților și cercetătorilor de a aduce contribuții care să sporească înțelegerea modului în care dobândim cunoaștere și abilități în Realitatea Virtuală (dacă putem într-adevăr dobândi un tip nou de cunoaștere sau de abilități în VR), înțelegerea modului în care putem transfera cunoașterea /abilitățile dobândite în VR în realitatea non-virtuală, dar și înțelegerea tipului de cunoaștere și de abilități pe care pe le putem dezvolta (doar) în Realitatea Virtuală. Aceștia sunt invitați să contribuie cu rezumate de cercetare relevante pentru tematica evenimentului.

Teme principale

– epistemologia realității virtuale

– învățarea în mediul virtual și dezvoltarea de competențe / abilități în VR

– dobândirea cunoașterii în Realitatea Virtuală

Propunerile vor fi transmise electronic înainte de data de 13 aprilie 2024 la adresa de e-mail developingnewskillsinvr@gmail.com. Titlul mesajului trimis va fi „abstract submission”.

Programul conferinței va fi anunțat de îndată ce evaluarea va fi finalizată, cel târziu la data de 14 aprilie  2024. Prezentările vor dura 20 de minute, fiecare prezentare fiind urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri (Q&A) de circa 10 minute și cu o pauză între acestea de 5 minute.

Mai multe detalii despre eveniment  aici – https://philevents.org/event/show/120102

Lansarea volumului „Fii mai deștept decât creierul tău” de Daniel T. Willingham

Miercuri, 10 aprilie 2024, la ora 18.00, în Amfiteatrul Constantin Rădulescu Motru se lansează volumul Fii mai deștept decât creierul tău, de Daniel T. Willingham, apărut la Editura Publica (traducere de Raluca Chifu, 2023).

„Creierul nu vine cu manual de utilizare. Învățarea independentă impune multe abilități separate și ai nevoie de cineva care să ți le explice. Această carte este un ghid de utilizare a creierului care îți va permite să-i exploatezi pe deplin potențialul de învățare și, astfel, să înveți independent” (Daniel Willingham).

Evenimentul este organizat de Asociaţia „Hestugma” în colaborare cu Facultatea de Filosofie a U.B.
Partener: Școala Privată Aletheea.

The International Conference – The Future of UNESCO Chapters: Intercultural Perspectives on Autonomy, Freedom and Independence. The 2nd edition: Philosophy as a School of Freedom

The UNESCO Chair in Interculturality, Good Governance and Sustainable Development of the Faculty of Philosophy of the University of Bucharest is pleased to announce the call for papers for the 2nd edition of the International Conference The Future of UNESCO Chapters: Intercultural Perspectives on Autonomy, Freedom and Independence. The 2nd edition: Philosophy as a School of Freedom.

Deadline: Contributions are expected to be submitted no later than the 30th of June, 2024 at https://forms.gle/UHKjUhkpeDFU3VXY8

This conference aims to bring together professors and researchers affiliated with UNESCO departments from Romania and from across Europe, in order to assess the human capital resources involved in the UNESCO network to support the 2030 Agenda for Sustainable Development in the field of culture and education.

The theme of this year’s edition was inspired, on the one hand, by the 25th anniversary of the UNESCO Chair for Interculturality, Good Governance and Sustainable Development, within the University of Bucharest, and, on the other hand, by the 160th anniversary of the University of Bucharest and implicitly, of the Faculty of Philosophy, the co-founder of U.B.

The two anniversaries mark the enduring educational traditions and solid organizational cultures that have over time strengthened the prestige of our academic community. In this context, it is our responsibility to evaluate the reception, at the level of the public sphere and contemporary mentalities, of the role that the Humanities field — and especially the discipline of Philosophy — holds in shaping rational, free and responsible citizens. The on-going debates on the relationship between culture and education are becoming increasingly thorny, focusing on the reform processes and also on the public policy improvements in these fields. In such situations, we notice how rarely the role of Philosophy is invoked — the same Philosophy which UNESCO recognizes as a “school of human freedom” (Philosophy as a School of Freedom – 2007) and to whom it dedicates, ever since 2008, a commemorative day every third Thursday in the month of November.

Thus, we intend to investigate to what extent intercultural perspectives regarding fundamental values such as autonomy, freedom, and independence can be supported through a philosophical education in a global paideic space, by training citizens capable of understanding and respecting pluralism, diversity and equality between people. The subject of how philosophy upholds the education of cultural imagination, nurturing empathy and solidarity between individuals of different origins, together with the topic of various beliefs and histories will be approached through the lens of UNESCO’s stated objectives since 1998 — following a world conference dedicated to the differences between institutionalized philosophical education and philosophizing in the public space — up until today, when philosophy is employed as a form of life education through formal/non-formal/informal means.

This conference is also a cultural follow-up to the Declaration for Philosophy in Paris, launched in commemoration of the 1995 UNESCO conference: we therefore seek to critically analyse what efforts have been made, at the level of European society, for the expansion of philosophical education, for the promotion of philosophical knowledge in different cultural communities, institutions and social circles, and for the imposition of Philosophy on the public agenda, as a discipline that can support the development of the relationship between culture and education.

Since this is a conference organized by the UNESCO Chair of the Faculty of Philosophy of the University of Bucharest, the organizers, together with the partners, believe that, given their professional expertise, they can respond to UNESCO’s call to evaluate the connections between “creativity, innovation, critical thinking, resilience and empathy”[1] in establishing the society of the future in a post-pandemic society, focused on sustainable growth, on the digitalization of cultural capital and the stimulation of intercultural education, while advocating for “philosophy as a school of freedom.”

The significant importance of examining the synergy between culture and education also stems from the current geopolitical and social context, in which migration, climate change and the collapse of representative and participatory democracies signal the need to respond to these clashes through the help of European communities of citizens who are ready to manage such challenges. Moreover, last year the Final Declaration of the UNESCO World Conference for Cultural Policies and Sustainable Development, MONDIACULT[2] 2022 was signed with the purpose of affirming culture as a global public good. The conclusions that arose after the previous edition of our conference emphasized the need for increased philosophical reflection on these three fundamental notions — culture, public good and education — an aspect we wish to support by creating a new framework for reflection and for critical thinking.

Therefore, the conference proposed by the UNESCO chair of the Faculty of Philosophy of the University of Bucharest aims to evaluate the ways in which cross-sectoral, educational and cultural forms of cooperation between the UNESCO departments can respond to the MONDIACULT objectives and to the SDG objectives of the Sustainable Development Agenda for 2030.

______________________________________________________________________

[1]   https://www.unesco.org/en/culture-education

[2]   https://www.unesco.org/en/articles/mondiacult-2022-states-adopt-historic-declaration-culture?hub=701

Contributions may address, but are not limited to, the following themes and topics:

a) The role of intercultural communication in understanding the differences between autonomy, freedom and independence;

b) Cultural conditioning of freedom;

c) Combating social deprivation through culture;

d) Contemporary democracies: the meanings attached to freedom and to social responsibility;

e) Intercultural approaches to academic freedom;

f) ‘Everyday Europeanhood’[1]: a matter of autonomy, freedom and independence?

g) Philosophy, “the school of freedom”[2]: UNESCO’s role in protecting and promoting the Humanities field as a resource for shaping and educating contemporary democracies

_____________________________________________________________

[1] See Alexander Frame & Barbara Curyło (18 Oct 2022): Bringing Erasmus home: the European universities initiative as an example of ‘Everyday Europeanhood’,” Journal of Contemporary European Studies, DOI: 10.1080/14782804.2022.2134986

[2] See the UNESCO report on Philosophy as a School of Freedom, https://www.unesco.org/en/articles/philosophy-school-freedom?hub=779

  • PhD. Viorel Vizureanu, Dean of the Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Romania
  • Lecturer Oana Șerban, Executive Director of the Research Center for the History and Circulation of Philosophical Ideas, Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Romania
  • Lilian Ciachir, Coordinator of the UNESCO Chair, Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Romania
  • Candidate, Andreea Vlad, Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Romania
  • Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Romania
  • The UNESCO Chair in Interculturality, Good Governance and Sustainable Development, Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Bucharest, Romania
  • CCIIF – The Research Center for the History and Circulation of Philosophical Ideas, Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Bucharest, Romania