CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”: DINCOLO DE IMAGINE. 100 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI GILLES DELEUZE ȘI DEZVOLTAREA ART DÉCO – EDIȚIA A XII-A

Comitetul de organizare:

  • Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop
  • Lect. Univ. Dr. Oana Șerban
  • Dr. Eva Ivan Haintz

100 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI GILLES DELEUZE ȘI DEZVOLTAREA ART DÉCO

Centrul de Cercetare a Istoriei și Circulației Ideilor Filosofice (CCIIF) anunță o ediție aniversară a Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși”, dedicată unui dublu centenar: 100 de ani de la nașterea filosofului Gilles Deleuze și 100 de ani de la dezvoltarea Art Déco. Conferința, organizată cu sprijinul financiar al Universității din București, reprezintă un eveniment de tradiție al comunității noastre academice, fiind una dintre cele mai longevive conferințe naționale din domeniul esteticii și filosofiei artei, ajunsă anul acesta la a XII-a ediție.

DE CE DELEUZE ȘI PE CINE MAI PASIONEAZĂ ART DÉCO ASTĂZI?

Se împlinesc anul acesta 100 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai tulburători gânditori ai veacului trecut, Gilles Deleuze (1925-1995). A avut meritul de a gândi structuralismul ca ontologie care elimină noțiunile de unitate și totalitate păstrate de-a lungul gândirii clasice și pe care le înlocuiește cu noțiuni precum diferența și multiplicitatea. Totodată, Deleuze a căutat să depășească înțelegerea rațiunii care ar opera cu identități, asemănări, analogii, pentru a pune accent pe depășirea dialecticii de tip hegelian ca modalitate de unificare a multiplului, obținând o viziune centrată pe diferență lipsită de  totalizări și de o unitate a întregului.

Dacă ne raportăm, de pildă, la lucrarea Despre pictură, Deleuze analizează arta din perspectiva creației. Cum procedează arta avangardistă pentru a găsi un nou limbaj și o nouă modalitate de expresie, care să o diferențieze de gândirea artistică de tip mimetic? Poate arta să impună culorile și liniile „ca entități noumenale, idei vii, ființe ale rațiunii pure”, așa cum spera Cézanne, căruia Deleuze îi dedică pagini întregi?

Răspunsul filosofului este complex. Procesul de creație presupune mai multe etape, iar prima – catastrofa –  înseamnă pentru el renunțarea (distrugerea) modului clasic al reprezentării realității ca „reprezentare a vizibilului”. Acest moment produce instaurarea haosului care, la rândul său, cunoaște două etape. Din faza dezordinii complete, se va coagula geologic asemenea punctului geometric. Punctul acesta inițial dobândește forțe care-i conferă dinamism, așa cum explicase Kandinski în cursurile lui despre punct, linie și suprafață, de la Școala de arte și meserii Bauhaus. La un moment dat, punctul capătă și culoare, inițial un gri nedefinit (rezultat din combinarea alb-negru) ca ulterior, să se tranforme într-un „gri dinamic” prin combinarea cu roșu, verde… Astfel haosul creației devine „haos creativ”, dinamic, tot așa cum sublimul kantian trece de la etapa geometrică la cea dinamică. Din acest moment, „actul pictării” („faptul pictural”) se poate desfășura nestingherit, căci nu mai e vorba despre a reda vizibilul, ci „a face vizibil” adevărul obținut prin deformarea produsă de forța creației artistului modern. Deleuze e impresionat de maniera în care J. Pollock exprimă această „eliberare” a liniei de rigorile figurativului. Pentru Pollock, linia nu mai are început și nici sfârșit, nu delimitează nimic și nu se închide, ea ocupă un spațiu pe care nu-l structurează, este „o pulsiune, o energie dezincarnată, este o forță pură care se mișcă liber.” Ea tinde să devină egală cu suprafața tabloului, devine chiar tabloul. Astfel linia e infinitul, adică haosul ordonat de el însuși.

Aniversarea a 100 de ani de la nașterea lui Deleuze se suprapune aniversării a 100 de ani de la apariția Art Déco, consfințită prin Expoziția universală a artelor decorative moderne de la Paris. Fie că s-a numit mișcarea Bauhaus, fie International Style, Art Déco orientează  antemergătoarea Art Nouveau  spre un accent sporit asupra tendințelor funcționaliste și geometrizante. Este un proiect estetic reacțional, în condițiile standardizării industriale a vremii. Urmând rigoarea cubismului, a constructivismului sau a neoplasticismului olandez (De Stijl), Art Déco evoluează spre abstractizare și generalizare. Un obiectiv aparte al mișcării îl reprezintă „democratizarea creației artistice”, una dintre ultimele mari idei romantice, prin implicarea socială a actului artistic în realitatea tehnică și industrială. Detașarea obiectului artistic de natură, interesul acordat forței plastice, interesul pentru programul futurist și rezonanța filosofică a marxismului sunt doar câteva dintre trăsăturile acestor mișcări modernizatoare.

Cum se realizează aceste demersuri în arta literară sau în cea muzicală, dar și cum am putea obține o înțelegere a mișcării Art Déco prin teoriile lui Deleuze, constituie, evident, o altă provocare pentru cei interesați să participe la această conferință.

 

Două zile în care viitorii masteranzi pasionați de filosofia artei și estetică își pot cunoaște colegii și profesorii

Lect. Univ. Dr. Oana Șerban, una dintre organizatoarele conferinței, a declarat: Mă bucur că și anul acesta, cu sprijinul Universității din București, reușim să păstrăm tradiția dialogului interdisciplinar dintre filosofi, artiști, pasionați de estetică, istoria artei și filosofia culturii. Conferința noastră e un brand și a ajuns la a XII-a ediție: nu e puțin lucru, când ne uităm în urmă și vedem câte aniversări culturale, câte momente fericite și (ne)întâmplătoare ale istoriei ideilor și artei au făcut obiectul unor dialoguri academice riguroase și fascinante. Prin organizarea unei noi ediții a conferinței, CCIIF continuă tradiția începută în urmă cu mai bine de un deceniu, de a reuni audiențe filosofice și artistice pentru a dezbate principalele provocări și probleme din spațiul cultural european și din industria sectoarelor culturale creative, ceea ce, din punctul meu de vedere, e una dintre principalele obligații ale mediului universitar în această direcție. Prin urmare, aceast eveniment științific stimulează dialogul interdisciplinar între reprezentanți ai mediului academic, operatori culturali și membri ai societății civile, prin care, de 12 ani, Facultatea de Filosofie a Universității din București reunește cei mai buni experți în domeniu. Aș dori să amintesc faptul că Dna. Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop a inițiat acest eveniment în memoria profesorului nostru, Ion Ianoși. Un gest omagial pentru una dintre cele mai erudite figuri ale universității secolului trecut a condus, în timp, la unul dintre cele mai așteptate momente ale fiecărui an academic pentru împătimiții de estetică și filosofia artei. Particularitatea acestei tradiții academice pe care am construit-o împreună este că ne oferă și pretextul unui dialog intergenerațional, necesar pentru a înțelege capitalul cultural acumulat, de-a lungul timpului, de conferința noastră. Sper să fie o bună oportunitate pentru doctoranzi pentru a-și disemina cercetările, pentru cercetătorii juniori de a intra în contact cu cercetătorii seniori, iar pentru viitorii masteranzi de a avea o receptare a programului nostru, ICIF – Istoria și circulația ideilor filosofice, la care vor studia, dacă ne vor alege, cele mai multe cursuri de estetică, teorii ale reprezentării și filosofia artei.”

 

Conferința are loc în zilele de 16-17 mai, la Facultatea de Filosofie a Universității din București și este organizată de Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop, Lect. Univ. Dr. Oana Șerban și Dr. Eva Ivan Haintz.

Șase sesiuni tematice reunesc contribuțiile participanților la ediția de anul acesta. O sesiune de lucrări specială este organizată sub egida proiectului BIOART – PN-IV-P2-2.1-TE-2023-0636, (Biopolitical Art in the Post-Holocaust Age: Philosophical Perspectives on Aestheticized Testimonies, Politicized Aesthetics and Bare Life, proiect finanțat de UEFISCDI, Director proiect: Lect. Univ. Dr. Oana Șerban), evaluând (dez)estetizarea și (de)teritorializarea violenței, rolul imaginii în conservarea memoriei culturale traumatice, respectiv rolului reprezentărilor artistice în sublimarea violenței și mărturiilor supraviețuitorilor unor forme de genocid și atrocități în masă.

CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI ION IANOȘI,

EDIȚIA a XII-a:

DINCOLO DE IMAGINE. 100 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI GILLES DELEUZE ȘI DEZVOLTAREA ART DÉCO

 

VINERI, 16 MAI 2025

Amf. Mircea Florian (etajul 1, Facultatea de Filosofie)

9.00 – Deschiderea conferinței: Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop, Lect. Univ. Dr. Oana Șerban

 

Sesiunea I.

Moderator:

Lect. Univ. Dr. Oana Șerban, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie

 

9:20-9:40

Elena Tudorache, Mrd., UNATC

Jackson Pollock și logica senzației: către o ontologie deleuziană a picturii

9:40-10:00

Carmen Andreea Boroghină, Mrd., Facultatea de Istorie, Universitatea din București

Deleuze în convergență cu abstracția contemporană a lui Julie Mehretu

10:00-10:20

Georgiana-Cristiana Iftode, Drd., Școala Doctorală din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” Iași

Deteritorializare, corp, rizom. Regândirea performance-ului din România anilor 1970-2000 prin conceptele lui Gilles Deleuze

10:20-10:40

Victoria Neacșu, Drd., Școala Doctorală a Facultății de Filosofie, Universitatea din București

O estetică a rupturii

Q&A

10:40-11:00

 

Coffee Break

11:00-11:20

 

Sesiunea II.

Moderator:

Drd. Victoria Chirică, Școala Doctorală a Facultății de Filosofie, Universitatea din București

 

11:20-11:40

Ana Delia Rogobete, Dr., Cercetător independent, Napoli

Politica realismului capitalist: Deleuze, Pasolini și moștenirea fascismului în cinema

11:40-12:00

Daniel-Andrei Petre, Dr., Psiholog, Universitatea din București

Estetica psihoterapiei. Haine și decor în construcția formelor sociale adecvate dorinței

12:00-12:20

Oana Amaricăi-Bottez, Drd., Școala Doctorală a Facultății de Filosofie, Universitatea din București

În mașina de război a artei brute – scrierile lui Jean Dubuffet prin perspectiva Platourilor lui Deleuze și Guattari

12:20-12:40

Drd. Andrei Năfureanu, Drd., Școala Doctorală a Facultății de Filosofie, Universitatea din București

Pentru o muzică minoră: aplicații deleuziene în câmpul cultural al muzicii și al artelor afro-americane

12:40-13:00

Q&A

 

Lunch Break

13:00-14:00

(Sala Școlii Doctorale)

 

Sesiunea III.

Moderator:

Dr. Ștefan Bârzu, CCIIF, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București

 

14:00-14:20

Alexandru Matei, Prof. Univ. Dr., Universitatea Transilvania, Brașov

Instaurarea ca acces la modul de existență estetic. Souriau, Deleuze, Latour

14:20-14:40

Veronica Toma, Lect. Univ. Dr., Facultatea de Arte și Design, Universitatea de Vest din Timișoara

BAUHAUS între reformă, interdisciplinaritate și inovație

14:40-15:00

Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie

Aplicații ale unor concepte deleuziene în analiza romanului Doctor Faustus de Thomas Mann

15:00-15:20

Lect. Univ. Dr. Dragoș Grusea, UNARTE

Ideea de „formă optică” în estetică: de la Kant la Wölfflin

 

 

15:20-15:40

Q&A

 

Coffee Break

15:40-16:00

 

SÂMBĂTĂ, 17 MAI 2025

Amf. Mircea Florian (etajul 1, Facultatea de Filosofie)

 

9:40-10:00

Coffee

 

Conferința inaugurală:

10:00-10:20

Prof. Univ. Dr. Constantin Stoenescu, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie

Teatralitate și arhitectura spațiului la Bernini și Borromini

 

Sesiunea IV.

Moderator:

Dr. Eva-Ivan Haintz, CCIIF, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie

 

10:20-10:40

Ioan Coroamă, Mrd., UAIC, Iași și stagiar al Institutului de Cercetări Economice și Sociale Gheorghe Zane, al Academiei Române, filiala Iași

Funcția limbajului și ontologia imaginii la Gherasim Luca. O lectură deleuziano-bachelardiană

10:40-11:00

Nicolae Gligor, Mrd., Catedra UNESCO pentru Interculturalitate, Bună Guvernare și Dezvoltare Durabilă, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București & Cătălin Sturzea, Universitatea Națională de Arte, Facultatea de Arte Plastice, Fotografie – Videoprocesarea Computerizată a Imaginii

Două teorii despre nebunie. Sau Don Quijote a căzut în vizuina iepurelui

11:00-11:20

Matei Borangic, Mrd., Consiliere Filosofică, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București

Cinematografie franceză și devenire minoritară la periferia axiomaticii capitaliste

 

11 :20-11:40

Q&A

 

11:40-13:00

Lunch Break

 

Sesiunea. V

Panel special, organizat sub egida proiectului BIOART – PN-IV-P2-2.1-TE-2023-0636, (Biopolitical Art in the Post-Holocaust Age: Philosophical Perspectives on Aestheticized Testimonies, Politicized Aesthetics and Bare Life, finanțat de UEFISCDI, Director proiect: Lect. Univ. Dr. Oana Șerban)

Moderator: Lect. Univ. Dr. Dragoș Grusea, UNARTE

 

13:00-13:20

Ileana Borțun, Dr., Universitatea din București, CCIIF – Centrul de cercetare a istoriei și circulației ideilor filosofice & Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării

Mărturia ca dezvăluire de sine și restaurare a demnității umane

13 :20-13:40

Paul-Gabriel Sandu, Lect. Univ. Dr., Facultatea de Filosofie, Universitatea din București

Între dialectica negativă și literature minoră – reflecții asupra literaturii lui Kafka

13:40-14:00

Ștefan Bârzu, Dr., CCIIF – Centrul de cercetare a istoriei și circulației ideilor filosofice & UNATC

Schizoanaliza și mersul pe jos. Schițe psihogeografice anti-moderne

14 :00-14 :20

Lect. Univ. Dr. Remus Breazu, UNARTE

Haosul creației și adeverirea ca instituire artistică într-un context existențialist

14 :20-14 :40

Oana Șerban, Lect. Univ. Dr., Facultatea de Filosofie, Universitatea din București

(De)Teritorializări și (Dez)Estetizări ale Holocaustului și memoriei

 

14 :40-15 :00

Q&A

 

 

Context

Se împlinesc anul acesta 100 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai tulburători gânditori ai veacului trecut, Gilles Deleuze (1925-1995). A avut meritul de a gândi structuralismul ca ontologie care elimină noțiunile de unitate și totalitate păstrate de-a lungul gândirii clasice și pe care le înlocuiește cu noțiuni precum diferența și multiplicitatea. Totodată, Deleuze a căutat să depășească înțelegerea rațiunii care ar opera cu identități, asemănări, analogii, pentru a pune accent pe depășirea dialecticii de tip hegelian ca modalitate de unificare a multiplului, obținând o viziune centrată pe diferență lipsită de  totalizări și de o unitate a întregului.

Dacă ne raportăm, de pildă, la lucrarea Despre pictură, Deleuze analizează arta din perspectiva creației. Cum procedează arta avangardistă pentru a găsi un nou limbaj și o nouă modalitate de expresie, care să o diferențieze de gândirea artistică de tip mimetic? Poate arta să impună culorile și liniile „ca entități noumenale, idei vii, ființe ale rațiunii pure”, așa cum spera Cézanne, căruia Deleuze îi dedică pagini întregi?

Răspunsul filosofului este complex. Procesul de creație presupune mai multe etape, iar prima – catastrofa –  înseamnă pentru el renunțarea (distrugerea) modului clasic al reprezentării realității ca „reprezentare a vizibilului”. Acest moment produce instaurarea haosului care, la rândul său, cunoaște două etape. Din faza dezordinii complete, se va coagula geologic asemenea punctului geometric. Punctul acesta inițial dobândește forțe care-i conferă dinamism, așa cum explicase Kandinski în cursurile lui despre punct, linie și suprafață, de la Școala de arte și meserii Bauhaus. La un moment dat, punctul capătă și culoare, inițial un gri nedefinit (rezultat din combinarea alb-negru) ca ulterior, să se tranforme într-un „gri dinamic” prin combinarea cu roșu, verde… Astfel haosul creației devine „haos creativ”, dinamic, tot așa cum sublimul kantian trece de la etapa geometrică la cea dinamică. Din acest moment, „actul pictării” („faptul pictural”) se poate desfășura nestingherit, căci nu mai e vorba despre a reda vizibilul, ci „a face vizibil” adevărul obținut prin deformarea produsă de forța creației artistului modern. Deleuze e impresionat de maniera în care J. Pollock exprimă această „eliberare” a liniei de rigorile figurativului. Pentru Pollock, linia nu mai are început și nici sfârșit, nu delimitează nimic și nu se închide, ea ocupă un spațiu pe care nu-l structurează, este „o pulsiune, o energie dezincarnată, este o forță pură care se mișcă liber.” Ea tinde să devină egală cu suprafața tabloului, devine chiar tabloul. Astfel linia e infinitul, adică haosul ordonat de el însuși.

Aniversarea a 100 de ani de la nașterea lui Deleuze se suprapune aniversării a 100 de ani de la apariția Art Déco, consfințită prin Expoziția universală a artelor decorative moderne de la Paris. Fie că s-a numit mișcarea Bauhaus, fie International Style, Art Déco orientează  antemergătoarea Art Nouveau  spre un accent sporit asupra tendințelor funcționaliste și geometrizante. Este un proiect estetic reacțional, în condițiile standardizării industriale a vremii. Urmând rigoarea cubismului, a constructivismului sau a neoplasticismului olandez (De Stijl), Art Déco evoluează spre abstractizare și generalizare. Un obiectiv aparte al mișcării îl reprezintă „democratizarea creației artistice”, una dintre ultimele mari idei romantice, prin implicarea socială a actului artistic în realitatea tehnică și industrială. Detașarea obiectului artistic de natură, interesul acordat forței plastice, interesul pentru programul futurist și rezonanța filosofică a marxismului sunt doar câteva dintre trăsăturile acestor mișcări modernizatoare.

Cum se realizează aceste demersuri în arta literară sau în cea muzicală, dar și cum am putea obține o înțelegere a mișcării Art Déco prin teoriile lui Deleuze, constituie, evident, o altă provocare pentru cei interesați să participe la această conferință.

 

 

Apel la contribuții

Interesați de moștenirea filosofică a celor două centenare, vă propunem două zile de comunicări, dezbateri și polemici sub egida celei de-a XII-a ediții a Conferinței naționale de estetică și filosofia artei „Ion Ianoși”: De la unitate și proporționalitate la haosul creației și „adeverirea” vizibilului, găzduită de Facultatea de Filosofie în perioada 16-17 mai 2025.

Contribuțiile pot aborda următoarele teme și subiecte, fără a se reduce exclusiv la acestea:

a) Cinema, imaginea-mișcare și imaginea-timp;

b) Ontologia imaginii;

c) Deleuze despre spinozism și filosofie practică;

d) Capitalism și schizofrenie: (anti)sistem și practice revoluționare;

e) Literatura minoră și marile revoluții: Deleuze și Kafka;

f) Deleuze și arta contemporană: corp, spațiu și timp;

f) Logica sensului și Art Déco: modernismul artistic.

Această conferință stimulează dialogul interdisciplinar între reprezentanți ai mediului academic, operatori culturali și membri ai societății civile, prin care, de mai bine de un deceniu, Facultatea de Filosofie a Universității din București reunește cei mai buni experți în domeniu.

 

Deadline

Participanții sunt încurajați să trimită aplicațiile constând într-un abstract de 300 de cuvinte și o scurtă biografie profesională narativă (max. 500 de cuvinte), până pe data de 14 aprilie, ora 12.00, pe adresa de email: cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro

Rezultatele selecției vor fi confirmate până pe data de 16 aprilie.

Conferința se va desfășura la Facultatea de Filosofie a Universității din București în intervalul 16-17 mai 2025.

Organizatori:

Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop

Lect. Univ. Dr. Oana Șerban

Dr. Eva Ivan-Haintz

Conferința este susținută prin programul FSS al Universității din București și este organizată de CCIIF – Centrul de cercetare în istoria și circulația ideilor filosofice din cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București.

Evenimentul „Educație internațională și interculturalitate” – 12 mai 2025

Educație internațională și interculturalitate

12 mai 2025

Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București, în parteneriat cu Asociația EUROPEAN M.I.N.D. – Mobility Through Innovative Development, organizează luni, 12 mai, începând cu ora 10:00, evenimentul Educație internațională și interculturalitate, ce va avea loc la sediul facultății din Splaiul Independenței nr. 204.

Această inițiativă este dedicată promovării programului Erasmus+ ca instrument esențial de educație internațională și dezvoltare personală. Scopul principal este de a evidenția modul în care mobilitățile internaționale contribuie la creșterea autonomiei, la o mai bună gestionare a vieții de zi cu zi și la îmbunătățirea profilului profesional al tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18-23 ani.

Participanții vor fi invitați să reflecteze asupra impactului unui mediu intercultural asupra dezvoltării personale și a modului de gândire, într-un cadru care încurajează dialogul, diversitatea și deschiderea. Totodată, evenimentul își propune să stimuleze interesul pentru filosofie ca bază a gândirii critice, necesară în contexte globale și interculturale.

Prin intermediul unor exemple și experiențe reale, împărtășite de studenți si cadre didactice vor fi promovate valorile europene ale toleranței, incluziunii și solidarității.

Vă așteptăm să descoperim împreună cum educația internațională deschide minți, formează caractere și creează punți între oameni.

Zilele Porților Deschise și Banchetul Filosofic la facultate, 12-16 mai 2025

Zilele Porților Deschise și Banchetul Filosofic

12-16 mai 2025

Luni 12 mai

10.00 Dorina Pătrunsu – Filosofie socială și politică / Constantin Stoenescu – Epistemologie / oportunităţi Erasmus+, prezentare din partea Asociaţiei European MIND (Mobility through Innovative Development)

            Săli  – Epistemologie: Titu Maiorescu

                        Filosofie socială și politică: Mircea Florian

                        Erasmus+: Constantin Rădulescu-Motru

 

12.00 Emanuel Socaciu – Istoria ideilor politice

            Sală: Titu Maiorescu

 

14.00 Paul Sandu – Filosofie greacă (seminar)

            Sală: Titu Maiorescu

           

16.00 Sebastian Grama – Istoria filosofică a retoricii / Gheorghe Ṣtefanov – Fundamental Texts in Philosophy (master)

            Săli  – Istoria filosofică a retoricii: Constantin Rădulescu-Motru

                        Fundamental Texts in Philosophy: Lucian Blaga

 

Marți 13 mai

10.00 Sorin Costreie – Filosofia limbajului

            Sală: Mircea Florian

 

14.00 Marin Bălan – Filosofie medievală

            Sală: Titu Maiorescu

 

16.00 prezentarea asociaţiei studenţeşti „Philos”

Sală: Lucian Blaga

 

17.00 Constantin Vică – Etica tehnologiilor cognitive (master)

Sală: Lucian Blaga

 

Miercuri 14 mai

10.00 Anda Zahiu – Filosofia dreptului (seminar)

            Sală – Tudor Vianu

           

12.00 Sabin Totu – Filosofie greacă

            Sală: Titu Maiorescu

 

14.00 Veronica Lazăr – Introducere în estetică (seminar)

            Sală: Constantin Noica

 

16.00 Mihaela Constantinescu – Etica în afaceri (master)

            Sală: Alice Voinescu

 

 

Joi 15 mai

10.00 Ileana Dascălu – Filosofie medievală (seminar)

            Sală: Constantin Noica

 

12.00 Laurențiu Gheorghe – Filosofia dreptului

            Sală: Mircea Florian

 

14.00 Cristian Iftode – Introducere în estetică

            Sală: Titu Maiorescu

 

16.00 Cătălin Cioabă – Filosofie și literatură (master) / Emilian Mihailov – „Casa cu oglinzi: cum ne distorsionează social media percepțiile despre mersul societății”, conferinţă în cadrul seriei VIRAL-D organizate de Centrul de Cercetare în Etica Aplicată (CCEA)

            Săli  – Filosofie și literatură: Alice Voinescu

                        VIRAL-D: Mircea Florian

 

Vineri, 16 mai

10.00 premierea concursului de eseuri “Min(u)te de filosofie”

Sală: Mircea Florian

 

12.00 Marian Călborean – Logică și software (opţional)

            Sală: S3

 

14.00 Bogdan Mincă – Heidegger și Platon (opţional)

            Sală: Constantin Noica

 

17.00 Alexandru Dragomir – Valorile și cunoașterea morală (master)

Sală: Constantin Noica

Conferinţa Patterns of Being: Archetypes in thought and tradition, 11 mai 2025

În data de 11 mai 2025, se va desfăşura conferinţa Patterns of Being: Archetypes in thought and tradition, organizată de Facultatea de Filosofie (drd. Sandra-Cătălina Brânzaru, Şcoala Doctorală a Facultăţii de Filosofie; CELFIS; ICUB) și cu ajutorul studenţilor de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, programul de Științe Cognitive (Elena-Luiza Costache, David Urzică, Darie Voinoiu). Scopul conferinţei este să reunească studenți și cercetători în filosofia minții, psihologie, biologie evolutivă și științe cognitive pentru a reconceptualiza arhetipurile.

La eveniment vor participa cercetători şi studenţi din România, Italia, Bulgaria, India: Alexandra Gheorghe (Universitatea din BucureştI, Facultatea de Filosofie); Mario Bosincu (University of Sassari); Elena-Luiza Costache (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Psihologie și Științele Educației) Kristian Kostov (New Bulgarian University, Sofia); David Urzică (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Psihologie și Științele Educației); Darie Voinoiu (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Psihologie și Științele Educației); Nithin Varghese (St. Berchmans College, Changanassery)

Ellen Spolsky (Bar-Ilan University) din Israel, va susţine prelegerea invitată cu titlul “How Do Archetypes Satisfy Cognitive Hunger?”, iar Laurenţiu Gheorghe (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie) va susţine prelegerea invitată cu titlul “Rules – between models and algorithms”.

Evenimentul va fi unul hibrid, prezentatorii vor susţine prezentări față în față la Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti, sau în regim online. Prezentările vor dura 30 de minute, fiecare prelegere fiind urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri (Q&A) de circa 10 minute. Programul conferinței este disponibil pe pagina evenimentului https://philevents.org/event/show/135062  

Cei care doresc să participe în public, fie faţă în faţă, fie online, se pot înregistra la adresa patternsofbeing.conference@gmail.com.

Cercetarea ce subîntinde discuțiile corespunde cursurilor programului masteral „Mind the Brain” în științele cogniției. Detalii la: https://filosofie.unibuc.ro/studii_masterat/ sau la andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro

ALEF Seminar: Elia Zardini, „Unsafe knowledge”

Următoarea prezentare din cadrul seriei de seminare a cercului de filosofie analitică ALEF are loc în parteneriat cu CELFIS, Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti. Conferenţiază Elia Zardini (Universidad Complutense de Madrid, https://philpeople.org/profiles/elia-zardini). Titlul prezentării sale hibrid este „Unsafe knowledge„. Iată un rezumat: 
‘I start by arguing that the Knower paradox offers underappreciated resistance to standard nonclassical approaches to the paradoxes of self-reference, because of the divergence they require between rejecting a sentence and accepting its negation. I move on to address a problem which the Knower paradox raises for my own favoured noncontractive, instability-based approach, and which consists in the apparent lack of a suitable principle of “epistemic ascent”. Shifting from logic and metaphysics to pragmatics, I defend the coherence and reasonableness of accepting sentences that express unstable states-of-affairs. Consequently, appealing to unusual conceptual resources, I close by revealing whether paradoxical sentences are true or not.’

 

Prezentarea se va desfășura vineri, 9 mai 2025, orele 16.00-18.00, în amfiteatrul ‘Mircea Florian’ de la etajul 1 al Facultății de Filosofie din Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. Conexiunea Zoom este https://us02web.zoom.us/j/83691371602?pwd=Ym1tQWhIWTlTbDJ4YmNwNFRRaFBIZz09    Meeting ID: 836 9137 1602   Passcode: 097096