Prof. univ. dr. Alexandru Boboc este Profesor Emerit al Facultăţii de Filosofie. În anul 1964 a obţinut titlul de doctor în Filosofie de la Universitatea din Bucureşti, specializându-se în istoria filosofiei moderne şi contemporane, filosofia culturii şi a valorilor, semiotică şi filosofia limbajului. De-a lungul ultimelor decenii, Profesorul Boboc s-a afirmat ca un specialist în sfera studiilor kantiene, a istoriei filosofiei şi filosofiei moderne, cu un interes deosebit pentru gânditori ca: Descartes, Leibniz, Hegel, Kierkegaard, Schopenhauer, Nietzsche, Dilthey, Husserl, Scheler, N. Hartmann. A coordonat peste 50 de teze de doctorat. În anul 1998, Academia Internaţională de Drept Economic şi Arte Audiovizuale din Chişinău i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa. Din 1991, este membru al Academiei Române.
BIOBIBLIOGRAFIE
BIOGRAFIE
Prof. dr. Alexandru Boboc s-a născut la 20 februarie 1930 în comuna Dumbrava (Bălţaţi), jud. Mehedinţi. Este căsătorit şi are doi copii. A absolvit liceul Aurel Vlaicu din Bucureşti (1944-1951), Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1952-1957) şi este doctor în filosofie (1964).
Este specialist în istoria filosofiei (îndeosebi a filosofiei moderne şi contemporane). Domenii preferate: istoria filosofiei; filosofia valorilor şi a culturii; semiotica şi filosofia limbajului.
După absolvirea cursurilor Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1957) a fost repartizat la Catedra de istoria filosofiei a facultăţii menţionate, îndeplinind, pe rând, funcţiile didactice de la asistent la lector, conferenţiar, apoi (din 1972) profesor titular.
Din 1964 (septembrie) a predat cursuri de Istoria filosofiei contemporane, apoi (din 1976) şi cursurile de filosofie modernă şi filosofia culturii. Cu scurte deplasări (pentru informare şi documentare) peste hotare (Germania, Franţa, Italia, Olanda, Spania, Ungaria, Cehoslovacia), a activat constant în Universitatea Bucureşti, susţinând activitatea didactică prin participarea la viaţa ştiinţifică şi publicistică (a se vedea lista lucrărilor publicate). A participat cu articole în: „Revista de filosofie”, „Revue Roumaine des Sciences Sociales, Série Philosophie et Logique”, „Transilvania”, „Tribuna”, „Revista de istorie şi teorie literară”, „Secolul XX”, „Kant-Studien”, „Voprosy filosofi”, „Filozoficky casopis”. A avut comunicări la congrese internaţionale (Filosofie, Düsseldorf – 1978; Logică, Hannover, 1988; Kant, Mainz, 1981; Leibniz, Hannover, 1988; Kant, Mainz, 1990; Leibniz, Hannover, 1994; Kant, Berlin, 2000; Hegel, Zagreb, 2000; Leibniz, Berlin, 2001) şi la simpozioane de metodologie a istoriei filosofiei (Varna, 1971; Praga, 1976; Berlin, 1978; Praga, 1980; Berlin, 1984) şi la dezbateri şi sesiuni ştiinţifice (din România şi Germania; Ungaria; Bulgaria; Rusia; Iugoslavia; Franţa; Italia; Olanda).
În perioada 1991-2002, a participat (cu lecţii şi conferinţe) în cadrul colaborării cu Academia de Ştiinţe din Chişinău şi cu instituţii de învăţământ din Republica Moldova. Academia Internaţională de Drept Economic şi Arte audiovizuale din Chişinău i-a conferit în aprilie 1998 titlul de „Doctor Honoris Causa”.
Activitatea sa (didactică şi de cercetare) a fost concentrată asupra studierii marilor gânditori moderni şi contemporani: în cursuri şi seminarii speciale (Descartes, Leibniz, Kant, Hegel, Kierkegaard, Schopenhauer, Nietzsche, Dilthey, Husserl, Scheler, N. Hartmann ş.a.); în traduceri (din limbile germană şi franceză); în lucrări de specialitate destinate nevoilor învăţământului şi totodată publicului larg. În sfera acestor preocupări a condus activitatea multor doctoranzi (din 1972 şi până în prezent au obţinut titlul de doctor în filosofie, sub conducerea sa, un număr de 48 de specialişti). De asemenea, a participat la numeroase comisii de susţinere a tezelor de doctorat în centrele universitare din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi în Institutul de Filosofie al Academiei Române.
În cadrul colaborărilor interuniversitare a predat o serie de cursuri: Introducere în filosofie (în limba germană) la Facultatea de economie în limbi străine, ASE Bucureşti, în perioada 1995-2000; Filosofia modernă şi filosofia contemporană (în limba germană) la Facultatea de Istorie şi Filosofie (limba germană) a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, în perioada 1996-2002. Din 1993 predă cursuri (Filosofia valorilor, Filosofia istoriei) în cadrul activităţii „Masterat” la Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti. În sprijinul acestor activităţi a publicat mai multe volume tematice şi traduceri (a se vedea lista publicaţiilor). Prezent şi în publicistică şi în dezbaterile teoretice, a căutat să informeze ascultătorii cu noutăţile din filosofie şi din cultura contemporană în genere.
Preocupat de studierea filosofiei moderne (începând cu lucrarea de licenţă: Apriorismul kantian, 1957; apoi lucrarea de doctorat: Conceptul de cunoaştere la Kant şi în neokantianism, 1964), a desfăşurat, după 1991, când a devenit membru corespondent al Academiei, o susţinută activitate de cercetare, concretizată în volume de autor, studii şi articole (a se vedea lista publicaţiilor). În centrul acestui studiu s-a aflat marea creaţie teoretico-filosofică modernă şi contemporană universală şi românească, în forma cercetării comparative fiind relevată participarea românească la reconstrucţia filosofică şi la valorificarea tradiţiei culturale.
A participat la congrese (şi alte reuniuni ştiinţifice) internaţionale, comunicările fiind reţinute în „Actele” respectivelor manifestări ştiinţifice. Unele dintre cărţi, studii, traduceri sunt menţionate în reviste şi volume bibliografice de la noi şi de peste hotare: „Kant-Studien”; „Kant-Bibliographie”; „Leibniz-Bibliographie”; „Nietzsche-Studien”; „International Bibliographical Centre” (Cambridge, England); „Revista de filosofie”; „Revue Roumaine de Philosophie” ş.a.
Este membru al următoarelor asociaţii profesionale: Membru al Societăţii de Studii Clasice din Bucureşti, al Asociaţiei germaniştilor din România, al Societăţii „Kant” din Bonn/Mainz, al Societăţii „Leibniz” din Hannovra.
Limbi străine cunoscute: germană, franceză, maghiară, rusă, engleză.
Specializări: (1994-1997) în cadrul Programului Uniunii Europene pentru modernizarea învăţământului – funcţia: expert, Comisia de Curriculum. Comisia GAR a Academiei Române.
Volumele de bază ale profesorului Al. Boboc: Kant şi neokantianismul (1968); Filosofia contemporană (1995); Limbaj şi ontologie (1997); Cunoaştere şi comprehensiune (2001), Formă şi valoare (2005), abordează o tematică de referinţă a istoriei gândirii şi a culturii. Sunt relevate aspecte hotărâtoare în creaţia teoretică, precum şi în reconstrucţia sistematică. Autorul are în vedere şi studiul comparat al participării româneşti la noua instituire valorică, la consolidarea valorilor în istoria universală. Perspectiva teoretico-metodologică se îmbină structural cu regândirea funcţionalităţii demersului filosofic într-o modalitate ontologico-semantică, aflată sub genericul „limbaj şi ontologie”. Acesta are o incontestabilă autonomie semantică, căci relevă unitatea unei concepţii moderne semiotice despre limbaj cu o pluralizare a ontologiei caracterizată prin unitatea dintre „diferenţa ontologică” şi „diferenţa semantică”. Aşadar, se situează laolaltă finalizarea ontologică (prin semantică) a limbajului şi modelarea ontologiei prin limbaj. în configuraţiile cunoaşterii, ale acţiunii şi creaţiei, în exemplaritatea conştiinţei istorico-critice a omului modern se instituie astfel modalităţile majore prin care sensul şi valoarea ajung la prezenţă în înfăptuiri culturale durabile.
În esenţă, lucrările profesorului Al. Boboc încearcă să fie o participare la dialogul contemporan în filosofie şi, totodată, la reconstrucţia modernă a domeniilor creaţiei teoretico-filosofice. întreaga sa activitate se concentrează asupra studiului comparat în filosofie şi asupra traducerilor, asupra participării la realizarea programului de reformă în învăţământ şi a programelor de cercetare ale Academiei Române.
BIBLIOGRAFIE
– selecţie –
A. Cărţi
- Kant şi neokantianismul, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1968, 349 p.
- Etică şi axiologie în opera lui Max Scheler, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1971, 45 p.
- Nicolai Hartmann şi realismul contemporan, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1973, 220 p.
- Neopozitivismul şi ştiinţa contemporană, Bucureşti, Editura Politică, 1974, 90 p.
- Istoria filosofiei contemporane. Filosofla nemarxistă la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1976, 245 p.
- Fenomenologia şi ştiinţele umane, Bucureşti, Editura Politică, 1979, 131 p.
- Filosofia contemporană. Orientări şi tendinţe în filosofia nemarxistă din secolul XX, Bucureşti, E.D.P., 1980, 228 p.
- Filosofia contemporană. Marxismul şi confruntările de idei în lumea contemporană, Bucureşti, E.D.P., 1982, 395 p.
- Confruntări de idei în filosofia contemporană. în jurul problematicii unor mari dispute din gândirea secolului al XX-lea, Bucureşti, Editura Politică, 1983, 358 p.
- Adevăr şi conştiinţă istorică. Confruntări contemporane între hermeneutică şi dialectică în metodologia ştiinţelor umane, Bucureşti, Editura Politică, 1988, 202 p.
- Filosofia contemporană. Orientări şi stiluri de gândire semnificative,Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1995, 239 p.
- Limbaj şi ontologie. Semiotica şi filosofia modernă a limbajului, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1997, 141 p.
- Semiotică şi filosofie. Cu texte de referinţă, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1998, 135 p.
- Hermeneutică şi ontologie. Prolegomene la o reconstrucţie modernă în filosofia culturii, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1999, 128 p.
- Zugänge zum Sein. Aufsätze zur Philosophie und ihrer Geschichte in vergleichender Sicht, Bucureşti, Editura Paideia, 1999, 305 p.
- Cunoaştere şi comprehensiune. Hermeneutica şi ştiinţele umane, Bucureşti, Editura Paideia, 2001, 305 p.
- Nietzsche — filosof al «reevaluărilor». Critica modernităţii şi preludii la «postmodern», Cluj- Napoca, Editura Dacia, 2002, 225 p.
- Formă şi valoare în orizonturile filosofiei culturii, Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2005, 176 p.
- Filosofia contemporană. Fenomenologie, hermeneutică şi ontologie, Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2006 (sub tipar).
- Vergleichende Philosophie, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2006 (sub tipar).
- Limbaj şi cunoaştere, Bucureşti, Editura „Cartea Universitară”, 2005, 182 p.
B. Prefeţe şi introduceri la traduceri şi la editări din filosofia universală şi din filosofia românească
- Studiu introductiv la Aristotel, Despre suflet, trad. de N.I. Ştefănescu, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1969, p. 5-22.
- Notă introductivă la: Parva naturalia, trad. de S. Mironescu şi C. Noica, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1972, p. 7-13.
- N. Hartmann şi estetica modernă, Studiu introductiv la N. Hartmann, Estetica, trad. C. Floru, Bucureşti, Editura Univers, 1974, p. V-LTV.
- Joh. Volkelt si estetica modernă, prefaţă la Joh. Volkelt, Estetica tragicului, Bucureşti Editura Univers, 1978, p. 5-52.
- Prefaţă la A. Schaff, Istorie si adevăr, trad. de Al. Boboc şi I. Mihăilescu, Bucureşti, Editura Politică, 1982, p. 8-17.
- Studiu introductiv (în colab.), p. V-XV, şi note (p. 391-404) la Al. Bogza, Realismul critic, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983.
- „Apropiere şi distanţare”, în jurul semnificaţiei unei înţelegeri şi interpretări a artei din perspectiva filosofici, în W. Biemel, Expunere şi interpretare, trad. G. Purdea, Bucureşti, Editura Univers, 1987, p. 5-20.
- Cartesian şi neocartesian în studiul modern al limbajului. Modalităţi semnificative ale prezenţei Discursului despre metodă în gândirea contemporană, în vol. Descartes şi spiritul ştiinţific modern. René Descartes, Discurs despre metoda de a ne conduce bine raţiunea şi a căuta adevărul în ştiinţe, trad. de Daniela Rovenţa-Frumuşani şi Alexandru Boboc, note, comentarii şi bibliografie de Al. Boboc, Bucureşti, Editura Academiei Romane, 1990, p. 76-94; 155-188.
- Prefaţă la Ed. Husserl, Scrieri filosofice alese, trad., note, comentarii şi bibliografie de Al. Boboc, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1993, p. 7-14 (Bibliografie, p. 231-253). ).
- Postfaţă la Ed. Husserl, Filosofia ca ştiinţă riguroasă, trad., note şi comentarii de Al. Boboc, Bucureşti, Editura Paideia, 1994, p. 95-128.
- Notă introductivă la G.W.F. Hegel, Scrieri teologice de tinereţe, I: Viata lui Iisus, traducere, note şi comentarii de Al. Boboc, Bucureşti, Editura Paideia, 1994, p. 7-8; 100-116.
- Schopenhauer în gândirea contemporană, în vol. Ion Petrovici, Schopenhauer. Viaţa şi opera (1937), ediţie, postfaţă şi bibliografie, Bucureşti, Editura Garamond, 1995, p. 153-165.
- Ion Petrovici şi spiritul filosofic, în vol. Ion Petrovici, Filosofi contemporani. Studii istorico-filosofice, ediţie, postfaţă şi note de Al. Boboc, Bucureşti, Editura Garamond, 1997, p. 7-9; 285-292.
- N. Hartmann în gândirea contemporană; Aporetică şi dialectică la Aristotel şi N. Hartmann, în vol. Nicolai Hartmann. Vechea şi noua ontologie şi alte scrieri filosofice, traducere, note şi postfaţă de Al. Boboc, Bucureşti, Editura Paideia, 1997, p. 175-205.
- Notă introductivă la Edmund Husserl, Criza umanităţii europene şi filosofia, traducere, note şi comentarii de Al. Boboc, Bucureşti, Editura Paideia, 1997, p. 5-10,141-158.
- Semiotică şi filosofie. Prolegomena la o „Semiotică a tăcerii”, în vol. Semiotică şi filosofic Texte de referinţă, selecţie, studiu introductiv, note şi comentarii, Al. Boboc, Bucureşti, E.D.P., 1998, p. 7-31.
- C. Rădulescu-Motru în gândirea contemporană, în vol. Constantin Rădulescu-Motru, Psihologia poporului român şi alte studii de psihologie socială, ediţie şi note de Al. Boboc, Bucureşti, Editura Paideia, p. 181-193.
- Husserl în gândirea contemporană, în vol. Edmund Husserl, Conferinţe pariziene şi alte scrieri filosofice, traducere, note, postfaţă şi comentarii de Al. Boboc, Bucureşti, Editura Paideia, 1999, p. 137-180.
- Ideea critică şi perspectivele filosofici moderne, în vol. Kant prin el însuşi, Bucureşti, Editura Paideia (col. Mari gânditori prin ei înşişi), 2000, p. 5-10; 83-104.
- Carnap în gândirea contemporană, în vol. Rudolf Carnap, Vechea şi noua logică, Bucureşti, Editura Paideia (col. Mari gânditori prin ei înşişi), 2001, p. 5-10; 139-195.
- Max Scheler în gândirea contemporană, în vol. M. Scheler, Poziţia omului în cosmos. Concepţie filosofică despre lume, trad. de V. Muscă şi Al. Boboc, Bucureşti, Cluj-Napoca, Editura Paralela 45, 2001, p. 117-133.
- Leibniz. Logică şi metafizică. Ideea «lumile posibile» şi reconstrucţia modernă în filosofie, în vol. G. W. Leibniz, Primae veritates şi alte scrieri de logică şi metafizică, Bucureşti, Editura Paideia (col. Mari gânditori prin ei înşişi), 2002, p. 5-17; 219-251.
- Leibniz astăzi. Consideraţii asupra acţiunii istorice a operei lui Leibniz, în Ibidem, p. 172-239.
- Nietzsche, în vol. Fr. Nietzsche, Omenesc, prea omenesc. Postume, ed., trad, şi note de Al. Boboc, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2003, 172 p.
- C. Rădulescu-Motru în gândirea contemporană, în vol. C. Rădulescu-Motru, Elemente de metafizică, ed. îngrijită de Al. Boboc, Bucureşti, Editura Grinta, 2005, p. 241-262.
C. Traduceri
- J. Kopper, În jurul teoriei lui Kant despre judecăţile de cunoaştere, cu notă interpretativă, în Revista de filosofie”, nr. 3, 1977, p. 371-381.
- A. Schaff, Istorie şi adevăr (în colab. cu I. Mihăilescu), Bucureşti, Editura Politică, 1982, 372 p.
- Filosofia contemporană în texte alese şi adnotate: Partea I (în colab. cu I.N. Roşca), Tipografia Universităţii Bucureşti, 1985 (reprod. în 1986, 1987, 1988), p. 23-32, 73-94, 253-260, 261-318, 319-344, 345-387, 473-482, 483-490; traduceri din: W. Dilthey, H. Rickert, E. Cassirer, Ed. Husserl, N. Hartmann, M. Heidegger, H.-G. Gadamer, G.W.F. Hegel; Partea II-a, p. 85-191; 208-258; 275-317; 404-436; 501-525; traduceri din: Ed. Husserl, M. Heidegger, H.-G. Gadamer, G. Schmidt, A. Schaff, G.W.F. Hegel), T.U.B. (în colaborare cu I.N. Roşca), 1990.
- Spiegel – Gespräch mit Martin Heidegger am 23 September 1976. Ultimul interviu al lui M. Heidegger – cu Notă introd. şi Postfaţă, în „Revista de istorie şi teorie literară”, Anul XXV, nr. 3-4 (1987), p. 114-123; Anul XXVI, nr. 1-2 (1988), p. 111-119. Reluare în Filosofie contemporană, Bucureşti, Editura Garamond, 1995, p. 255-290.
- Ed. Husserl, „Fenomenologia”, art. din Encyclopedia Britanica (Proiectul 1), cu notă introd., în „Revista de istorie şi teorie literară”, nr. 3-4 (1989), p. 107-116.
- R. Descartes, Discurs despre metoda de a ne conduce bine raţiunea şi a căuta adevărul în ştiinţe (în colab. cu Daniela-Rovenţa Frumuşani), în vol. Descartes şi spiritul ştiinţific modern, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1990, p. 11 1-193.
- Ed. Husserl, Articole (varianta II) pentru „Enciclopedia Britanică”, în Filosofia contemporană. Texte alese, traduse şi comentate de Al. Boboc şi I.N. Roşea, Bucureşti, Editura Garamond, 1995, p. 112-140.
- Ed. Husserl, Scrieri filosofice alese (Despre logica semnelor; Ideea de fenomenologie; Ideea de cultură filosofică; Articol, varianta 1, pentru Enciclopedia Britanică; Conferinţe pariziene; Postfaţă, 1930, la Idei pentru o fenomenologie pură şi o filosofic fenomenologică; Criza umanităţii europene şi filosofia), cu prefaţă, note şi comentarii, bibliografie, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1993, 255 p.
- Ed. Husserl, Filosofia ca ştiinţă riguroasă (cu note, comentarii, postfaţă), Bucureşti, Editura Paideia, 1994, 140 p.
- G.W. Hegel, Scrieri teologice de tinereţe, I: Viata lui Isus, Bucureşti, Paideia, 1995, 116 p.
- G.W.F. Hegel, Cel mai vechi sistem de program al idealismului german, în Op. cit., p. 117-119.
- E. Rickert, Sens şi valoare (din vol. Obiectul cunoaşterii. Introducere în filosofia transcendentală), în: Filosofie contemporană, Texte alese, traduse şi comentate de AI. Boboc şi Ioan N. Roşca, Bucureşti, Editura Garamond, 1995, p. 11-23.
- E. Cassirer, Filosofia formelor simbolice. Introducere (I), în Op.cit., p. 95-111.
- H.-G. Gadamer, Adevăr şi metodă. Introducere, în Op.cit., p. 248-254.
- W. Biemel, Heidegger şi fenomenologia, în M. Heidegger, Timp şi fiinţă, trad. de D. Tilinca şi M. Avram, Bucureşti, Editura „Jurnalul literar”, 1995, p. 56-64 (reluare în: Ed. Husserl, Criza umanităţii europene şi fenomenologia, Paideia, 1997, p. 179-203).
- Ed. Husserl, Criza umanităţii europene şi filosofia, Bucureşti, Paideia, 1997, 158 p.
- N. Hartmann, Vechea şi noua ontologie şi alte scrieri filosofice (Autoreferire la „Logica fiinţei a lui Platon ”; Posibilitate şi realitate; „Lumi posibile ”; Problema fiinţei spirituale – Introducere; Problema valorii în filosofia contemporană: Etica – Introducere; Poziţia valorilor estetice în domeniul valorilor în genere; Autoexpunere în „Philosophen Lexikon”), note şi postfaţă, anexe, Bucureşti, Editura Paideia, 1997, 205 p.
- Ed. Husserl, Conferinţe pariziene şi alte scrieri filosofice (Articol, varianta II, pentru „Enciclopedia Britanică”, Ideea de cultură filosofică), Bucureşti, Editura Paideia, 1999, 137 p.
- M. Scheler, Concepţia filosofică despre lume, în „Revista de filosofie”, nr. 3-4 (1999), p. 205-216.
- J. Simen, Limbajul la Kant, în „Revista de filosofic”, ar. 3-4 (2000), p. 365-377.
- Din Corespondenţa lui Frege cu D. Hilbert, Ed. Husserl, B. Russell ş.a., în Semiotică şi filosofie. Texte de referinţă, selecţie, studiu introd., note şi comentarii de Al. Boboc, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1998, p. 72-73
- G. Frege, Consideraţii despre sens şi semnificaţie, în Op.cit., p. 73-74.
- M. Scheler, Concepţia ştiinţifică despre lume, în M. Scheler, Poziţia omului în cosmos, Bucureşti/Cluj-Napoca, Editura Paralela 45, 2001, p. 101-116.
- Ed. Husserl, Ideea de fenomenologie şi alte scrieri filosofice, ed., trad., note şi postfaţă de Al. Boboc, Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2002, 151 p. (în: Cuprins: Două scrisori ale lui Husserl către Brentano; Bibliografie).
- G.W. Leibniz, Noi eseuri asupra intelectului uman, trad. (în colab.), ed., note şi comentarii, anexe de Al. Boboc, Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2002, 570 p.
- Fr. Nietzsche, Între elenism şi modernitate, ed., trad. şi note de Al. Boboc, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2003,172 p.
- Imm. Kant, Cercetare asupra evidenţei principiilor teologiei naturale şi ale moralei, în „Revista de filosofie”, nr. 3-4 (2004), p. 325-345.
- Imm. Kant, Ce este „luminarea”? Teze, definiţii şi semnificaţii, ed., traducere, note şi postfaţă de Al. Boboc, Bucureşti, Editura Paideia, 2005, 114 p.
D. Participări la elaborarea unor lucrări colective
- Mic dicţionar filosofic, Bucureşti, Editura Politică, 1969 (cu 46 de termeni). Dicţionar de filosofie, Editura Politică, 1978 (cu 95 de termeni).
- Filosofie contemporană. Probleme, teorii curente. Cercetare bibliografică B.C.U., 1977-1987 (anual, cu referate, prezentări, traduceri, prefeţe şi coordonare şt.).
- Manual de limba germană. Texte de specialitate, filosofie şi sociologie, de J. Livescu şi F. Gradin, Tipografia Universităţii Bucureşti, 1981, 212 p.
- Studii de istorie a filosofiei universale, vol. I-XIII (1969-2005), Editura Academiei Române.
E. Studii şi articole în volume colective şi reviste (inclusiv în limbi străine)
- Unele aspecte filosofice ale semanticii, în „Revista de filosofie”, nr. 9, 1966, p. 1137-1148.
- Sensul operei istorico-filosofice a neokantienilor, în Ibidem, nr. 1, 1967, p. 27-37.
- Kant şi filosofia culturii, în Analele Universităţii Bucureşti, Filosofie, 1967, p. 39-48.
- Kant und das Problem der Metaphysik, în „Revue Roumaine des Sciences Sociales”, nr. 2, 1967, p. 135-145.
- Probleme filosofice ale limbajului, în vol. Limbaj-logică-filosofie, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 3-261.
- Sinn und Wert in der Auffassung Rickerts, în „Revue Roumaine des Sciences” nr. 1, 1968, p. 65- 70.
- Filosofia istoriei şi a culturii în neokantianism, în: Studii de istorie afilosofiei universale, vol. 1, Bucureşti, Editura Academiei, 1969, p. 83-115.
- Die kritische Methode und das Problem der synthetischen Art der Erkenntnis, în „Revue Roumaine des Science Sociales”, nr. 1, 1969, p. 95-99 (rezumat în XIV. Internationaler Kongress fur Philosophie, Wien, 1968, p. 44).
- Neokantianismul şi estetica modernă, în vol. Estetica filosofică şi ştiinţa artei, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1972, p. 80-102.
- Dimitrie Cantemir şi cugetarea modernă, în Analele Universităţii Bucureşti, Filosofie, nr. 2, p. 13-16.
- Petre Andrei şi filosofia contemporană a valorilor (I) în „Forum”, nr. 12, 1974, p. 49-53; nr 1,1975, p. 60-66.
- Ibidem (II), în „Forum”, nr. 1, 1975, p. 60-66.
- Analiza logică a limbajului în Tratatul logico-filosofic al lui L. Wittgenstein, în vol. Epistemologia şi analiza logică a limbajului ştiinţei, coord. M. Flonta, Bucureşti, Editura Politică, 1975, p. 232-263.
- Nietzsche în gândirea contemporană, în „Revista de filosofie”, nr. 2, 1977, p. 236-243.
- Spinoza şi gândirea modernă, în Ibidem, nr. 6, 1977, p. 697-708.
- Filosofia culturii la Fr. Nietzsche, în Studii de istorie a filosofiei universale, vol. V, Bucureşti, Editura Academiei, 1977, p. 137-152.
- Heidegger şi ontologia umanului, în „Revista de fîlosofie”, nr. 2, 1978, p. 206-222.
- Aporetica lui Aristotel, Semnificaţii şi deschideri în istoria dialecticii şi a ontologiei, în Ibidem, nr. 6,1978, p. 708-714.
- Probleme ale istoriei şi teoriei ştiinţei în opera lui Cassirer, în: vol. Concepţii asupra dezvoltării ştiinţei, Bucureşti, Editura Politică, 1978, p. 297-316.
- Teoria simbolului la E. Cassirer şi influenţa ei în gândirea contemporană, în Studii de istorie a filosofiei universale, vol. VI, Bucureşti, Editura Academiei, 1979, p. 143-152.
- Husserl and the Program of Modern Logic, în „Revue Roumaine de Philosophie”, nr. 1-2, 1979, p. 461-463 (şi în: Abstracts, Sections 13-14 of 6th Int. Congress of Logic, Methodology and Philosophy of Science, Hannover, August 22 – August 29, 1979, p. 28-32).
- Der aesthetische Wert als Bezug, în „Revue Roumaine de Philosophie”, nr. 1-2, 1980, p. 125- 128.
- Însemnări despre C. Rădulescu-Motru şi problema metafizicii, în „Revista de fîlosofie”, nr. 1, 1980, p. 110-117.
- J.-P. Sartre şi ideea valorii speranţei, în Ibidem, nr. 4, 1980, p. 535-539.
- D.D. Roşca şi proiectul unei concepţii eroice a existenţei umane, în „Forum”, nr. 12, 1980, p. 66-69.
- Kant versus Newton. Ideea fundamentelor metafizice ale ştiinţei, în vol. Momente ale evoluţiei şi genezei ştiinţei, coord. C. Damian şi I. Pârvu, Bucureşti, Editura Academiei, 1981, p. 108-119.
- Kant und C. Rădulescu-Motru, în Akten des 5. Internationalen Kant-Kongresses. Mainz 4-8. April 1981, Teii I, 2, Bonn, Bouvier, 1981, p. 937-943.
- Pascal şi axiologia contemporană, în Studii de istorie a filosofiei universale, vol. VII, Bucureşti, Editura Academiei, 1982, p. 19-28.
- Semnificaţia istorică a criticismului kantian, în vol. Immanuel Kant – 200 de ani de la apariţia Criticii raţiunii pure, coord. AL Boboc, M. Flonta, I. Pârvu, R. Pantazi, Bucureşti, Editura Academiei, 1982, p. 7-14.
- În jurul semnificaţiei conceptului de „spirit al lumii” în opera lui Hegel, în vol. Teme hegeliene. Studii, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1982, p. 77-94.
- Ion Petrovici şi problema „spiritului filosofic” va „Revista de fîlosofie”, nr. 6, 1982, p. 574-578.
- Heidegger und die Ontologie des menschlichen Seins, în „Revue Roumaine de Philosophie” nr. 3, 1982, p. 307-315.
- Rumänische Beiträge in der Entwicklung der Wertphilosophie: Petre Andrei, în Ibidem, nr. 4, 1982, p. 347-356.
- Premise ale gândirii dialectice moderne: Jakob Bohme, în Studii de istorie a filosofiei universale, voi VIII, Bucureşti, Editura Academiei, 1983, p. 37-47.
- Kants Kritizismus und die neue Bedeutung der Metaphysik, în: Kant-Studien, Berlin, W. de Grayter, Heft 3,1983, p. 314-326.
- Zwei Formen der Wirkungsgeschichte des klassischen Denkens, în Analele Universităţii Bucureşti, Filosofic, 1983, p. 33-38.
- Leibniz und die rumänische Auflklärung, în Leibniz Werk und Wirkung. IV. Internationaler Leibniz-Kongress. Hannover 14. bis 19. November Î983, Hannover (Leibniz-Gesellschaft), p. 42-47.
- Filosofia Reformei, în Istoria filosofiei moderne şi contemporane, vol. I, Bucureşti, Editura Academiei, 1984, p. 209-230.
- Spinoza, în Ibidem, p. 378-391.
- Valoarea în orizontul logicii şi sociologiei valorii. Contribuţia lui P. Andrei la întemeierea filosofiei modeme a valorilor, în Analale Universităţii Bucureşti, Filosofic, Anul XXXV, 1985, p. 15-22.
- Aporetica and ist Place in Aristotele’s Theorie of Science, în „Revue Roumaine des Sciences Sociales”, Serie de Philosophie et Logique, Tome 30, nr. 3-4 (1986), 328-330 (şi în 8-th Internationa! Congress of Logic, Methodology and Philosophy of Science, Moscow, 17-22 August 1987, vol. 3, Section 13, Abstracts, p. 57-60).
- Norm and Value in the Horizon of „Live-Word”, în Analecta Husserliana, vol. XXII, D. Reidel, Dordrecht: Holland, 1987, p. 465-471.
- Limbajul între comprehensiune şi „facere”, M. Heidegger şi filosofia contemporană a limbajului în „Revista de filosofie”, Tomul XXXIV, nr. 2, 1987, p. 190-196.
- Limbajul între „tăcere” şi referenţialitate. L. Wittgenstein şi filosofia contemporană a limbajului, în „Revista de filosofie”, nr. 6, 1987, p. 546-555.
- Mioriţa ca instituire valorică şi formă de viaţă. „Lumea mioritică” în perspectiva filosofiei culturii (I), în „Revista de etnografie şi folclor” 32, nr. 1, 1987, p. 19-31.
- Idem (II), în: Ibidem, nr. 2, 1987, p. 14-154.
- Arbeit und Praxis in der „Ontologie” von G. Lukacs, în vol. Der lebende Lukacs, Budapest, Kossuth Konyvkiado, 1986.
- Mircea Florian şi problema modelelor dialecticii în gândirea contemporană, în „Revista de filosofie”, Tomul XXXV, nr. 4, 1988, p. 376-381.
- Eminescu şi Leibniz- Ecouri ale gândirii leibniziene în opera lui Mihai Eminescu, în Analele Universităţii Bucureşti, Filosofie, Anul XXXVIII, 1989, p. 8-14 (şi în „Forum”, nr. 1989, p. 70- 78). ” .
- Mioriţa ca instituire valorică şi formă de viaţă. „Lumea mioritică” în perspectiva filosofiei culturii (HI), în „Revista de etnografie şi folclor”, Tomul 34, nr. 1, 1989, p. 25-44.
- Leibniz Nachlänge im- Denken und in der Dichtung von Mihai Eminescu, în „Revue Roumaine…” tome 32, nr. 3-4 (1988), p. 203-208 (şi în: Leibniz. Tradition und Aktualität. V. Internationaler Leibniz-Congress, Hannover, 14-19. November, 1988, Hannover, 1988, p. 90- 98).
- Ideea „diferenţei ontologice” de la Kant la Heidegger şi relevanţa hermeneuticii fenomenologice pentru ontologia umanului, în vol. Ontologia umanului. Confruntări filosofice contemporane şi încercare de reconstrucţie teoretică, coord. L. Grünberg, Bucureşti, Editura Academiei, 1989, p. 62-70.
- Hermeneutică şi dialectică. Modern şi postmodern în înţelegerea unităţii dintre „Raţiune” şi „raţionalitate”, în Memoriile Secţiilor Ştiinţifice, Academia Română, Seria IV, tomul IX, nr. 1, 1986, Bucureşti, Editura Academiei, 1989, p. 334-343.
- Cartesian şi neocartesian în studiul modern al limbajului, în vol. Descartes şi spiritul ştiinţific modern, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1990, p. 76-96.
- Kant und Eminescu. Zur Wirkung der Kritischen Lehre im Denken und Dichten von Mihai Eminescu, în „Revue Roumaine de Sciences Sociales”, nr. 3-4 (1989), p. 257-264.
- Eminescu şi filosofia modernă, în Analele Universităţii Bucureşti, Filosofie, Anul XXXIX (1990), p. 3-10.
- Cartesien et néo-cartesien dans l’étude moderne du langage, în „Revue Roumaine de Philosophie et Logique”, tome 34, nr. 1-2 (1990), p. 25-40.
- Prolegomene la o filosofie modernă a limbajului, în „Secolul 20”, nr. 325, 326-327(1990), p. 144-160.
- Semantică şi ontologie. Interpretare şi „lumi posibile”, în „Revista de filosofie”, nr. 3-4 (1991), p. 101-107.
- Conceptul de metafizică în opera lui C. Rădulescu-Motru, în „Revista de filosofie”, nr. 2, 1992, p. 167-173.
- Filosofia în sistemul valorilor în cultura „luminilor”, în Idem, Anul XLI, 1992, p. 41-47 (şi în Revista de filosofie şi drept”, Chişinău, Academia de Ştiinţe, nr. 2, 1992, p. 11-16).
- „Lumea mioritică” în şi dincolo de „spaţiul mioritic”, în Analele Universităţii Bucureşti, Filosofie, Anul XLIII, 1994.
- Heidegger în contemporaneitate. Interviu cu Walter Biemel, în „Revista de filosofie”, nr. 5, 1994, p. 459-467.
- Transcendentalism şi psihologism. Ideea unei metafizici pe baze kantiene în opera lui C. Rădulescu-Motru, în „Revista de filosofie”, nr. 2, 1994, p. 171-176.
- Blaga, Nietzsche şi Spengler. Demersuri moderne asupra paradigmei «stil», în „Revista de filosofie”, nr. 2, 1995, p. 177-182 (în lb. engleză, în „Romanian Review” 3-4, 1995, p. 110-117).
- Leibniz und D. Cantemir: Zur Leibniz-Rezeption in Romänien, în VI. Internationaler Leibniz Congress. Vorträge, I. Teil, Hannover, 1994, p. 72-76 (reluare, cu întregiri, în „Revue Roumaine de Philosophie”, nr. 3-4, 1994, p. 331-338).
- Semantik und Ontologie, interpretation und „mägliche Welten”, în vol. Kriza i Perspective Filosofije, Beograd, Tersit, 1995, p. 107-120.
- Traditions et tendences philosophiques en Roumanie aujourd’hui, în vol. Philosophy in Balcan Countries Today, Athens, 1994, p. 67-75 (vol. apărut în 1995).
- Ideea «seriilor istorice» şi problema universalului în istorie la A.D. Xenopol, în Memoriile Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologice, Seria IV, Tomul XX, 1995, p. 31-40.
- Semantik und Ontologie – Interpretation und «mogliche Welten», în: Zeitschrift der Germanisten Rumäniens, 5. Jahrgang, Heft 1-2 (9-10), 1996, p. 174-176.
- Cunoaştere şi comprehensiune, în „Revista de filosofie”, Tomul XLV, nr. 2, 1988, p, 141-152.
- Der Präferenzbegriff in Schelers „Formalismus” und in der Normenlogik, în Analele Universităţii Bucureşti, Filosofie, Anul XLVII, 1998, p. 17-22.
- Der Bedeutungsbegriff bei Husserl und Frege, în Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”. Philosophia, XLIV, 1-2,1999, p. 73-83 (nr. apărut în 2000).
- Die Idee von «moglichen Welten» und die moderne Rekonstruktion in der Sprachphilosophie, în vol. Endlich Philosophieren. Spielraume und Grenzen, eine Tradition fortzusetzen. Paul Janssen zum 65. Geburtstag, Koln, Unverzagt Verlag, 2000, p. 12-20.
- Contribuţii de referinţă în cultura europeană. Al IX-lea Congres Internationa Kant (Berlin, martie – 2000), în „Revista de filosofie”, Tomul XLII, 3-4, 2000, p. 391-398!
- The Concept of Preference in the Modern Axiology and in the Logic of Norms, în „Revue Roumaine de Theorie Sociale”, Tome 11, nr. 3,2000, p, 10-15.
- L’idée de civilisation chez J.-J. Rousseau, în „Revue Roumaine de Philosophie”, Tome 45, nr. 1- 2, 2001, p. 71-74.
- Conceptul de sintaxă şi teoria moderna a textului, în „Revista de teorie socială”, Tomul V, nr. 1, 2001, p. 15-24.
- Obiect şi obiectualitate. Consideraţii asupra raporturilor dintre semantică, logică şi ontologie, în „Revista de teorie socială”, Tomul V, nr. 2, 2001, p. 9-20.
- Brâncuşi, arta modernă şi fenomenologia, în vol. Brâncuşi, artist-filosof, Brâncuşiana-14, Tg- Jiu, 2001, p. 22-36.
- Conceptul de gramatică. Modele şi teorii ale gramaticii, în „Revista de filosofie”, Tomul X1VIII, 3-4, 2001, p. 321-336.
- Conceptul de valoare la H. Rickert şi Petre Andrei, în Publicaţiile Fundaţiei Academice „Petre Andrei”, laşi, Editura CANTES, 2001, p. 31-37.
- Mircea Florian şi Johannes Rehmke. Studiul comparat în perspectiva reconstrucţiei filosofice moderne, în Analele Universităţii „Spiru Haret”, Seria Studii de filosofie, nr. 2, 2000 (nr. apărut în 2001), pag. 19-22.
- Tridimensionalitatea ca exigenţă logico-metodologică, în vol. Ştefan Lupaşcu: un gânditor pentru Mileniul Trei, vol. 2, Iaşi, Editura „Ştefan Lupaşcu”, 2001, p. 29-40.
- Kantsbegriff der Wissenschaft und das Programm der modernen Wissenschaftstheorie, în Akten des IX. Internationalen Kant-Kongresses (Berlin, 26-31 Mărz, 2000), Bd. 5, Berlin, Akademie- Verlag, 2001, p. 445-453.
- Die Idee von «moglichen Welten» und die moderne Semantik, în: VII. Internationaler Leibniz- Kongress: NIHIL SINE RATIONE. Mensch, Natur und Technik im Wirken von G.W.Leibniz (Berlin, 10-15. September, 2001): Vorträge I, Berlin, 2001, p. 109-113.
- Ideea de filosofie comparată, în perspectiva interacţiunii culturilor, în „Revista de teorie soci ală”, Tomul VI, nr. 2, 2002, p. 7-12.
- Contribuţii de referinţă în cultura europeană. Al III-lea Congres-Internaţional-Leibniz (Berlin, Sept. 2001), in „Revista de filosofie”, Tomul XLIX, nr . 3-4, 2002, p. 429-435.
- Eminescu şi filosofia germană, în Caietele „Viaţa Românească”, nr. 3 (ed. II), 2002, p. 27-37.
- Nietzsche în gândirea contemporană, în „Revista de filosofie”, nr. 5-6, 2003, p. 585-592.
- Aufklärung als Ausgabe und Aufklärung als Mythos, în vol. Die Zukunft der Philosophie, Cluj- Napoca, 2004, p. 71-79.
- Kant şi Peirce, în „Revista de filosofie”, nr. 3-4 (2004), p. 391-397.
- Ideea de transcendenţă în perspectivă metafizică şi teologică, în „Revista de filosofie”, nr. 1-2 (2004), p. 133-139.
- Filosofie, logică şi istoria filosofiei în opera lui Ath. Joja, în „Revista de filosofie”, nr 5-6 (2004), p. 807-812.
- Metaforă şi mit la Blaga şi Cassirer, în „Revista de filosofie”, nr. 3-4 (2005), p. 387-397.
- Formă, „cunoaştere transcendentală” şi „idealism transcendental” în Critica raţiunii pure, în „Revista de filosofie”, nr. 5-6, 2005, p. 723-742.
PREZENTAREA ACTIVITĂŢII DINTRE 1990 ŞI 2005 (PESTE HOTARE) ŞI PUBLICAŢII (VOLUME), TRADUCERI, CURSURI SPECIALE
A. Conferinţe
- Filosofia contemporană. Stiluri de gândire şi principale orientări; Filosofia românească în context european – Chişinău, 9-10 aprilie 1992.
- Comunicarea Kant und Eminescu, la cel de-al VII-lea Congres Internaţional Kant, Mainz, 28 martie – 1 aprilie 1990.
- Comunicarea Traditions et tendences philosophique en Roumanie aujourd’hui, la simpozionul cu tema: Philosophy in Balkan Countries Today, Delphi, 5-8 iunie 1992.
- Comunicarea: Leibniz und Cantemir. Zur Leibniz – Rezeption in Rumänien, la cel de-al VI- lea Congres Internaţional Leibniz, Hannover, 18-23 iulie 1994.
- Comunicarea: Semiotik und Ontologie. Interpretation und «mögliche Welten», la Conferinţa Internaţională cu tema: Cybernetics and Semiotics of the Media, Kossel, 20 – 23 martie 1995.
- Comunicarea: Phänomenologia – Forschung in Rumänien, la cel de-al H-lea Colocviu Internaţional – Max Scheler, Koîn, 7-10 iunie 1995.
- Participare la Simpozionul Internaţional cu tema: Wissenschaft und Weltgestaltung. G. W. Leibniz zum 350 – Gebuststag. Leipzig, 9-12 aprilie 1996.
- Comunicare la cel de-al III-lea Colocviu – Internaţional – Max Scheler, Jena, 21-24 mai 1997, cu tema: Der Westbegriffbei Scheler und N. Hartmann.
- Participare la dezbateri cu tema Limbajul In perspectiva logicii şi a epistemologiei, în cadrul Programului Uniunii Europene, Univ. din Munchen, 23-31 mai 1997.
- Conferinţe cu tema Fenomenologie, hermeneutică şi ontologie, în cadrul Şcolii de vara, domeniul ştiinţelor sociale, Chişinău (Holercani), 27 iulie – 2 august 1997.
- Comunicarea cu tema Alter als Wert und Lebensform, la Simpozionul Fundaţiei „GERO” (Gerontological Economic Research Organization e.v.), Konstanz, 23 martie 1998.
- Comunicarea: Teme de bază în filosofia contemporană, Ia Academia de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, 29 aprilie 1998.
- Comunicarea cu tema Limbaj şi comunicare, în cadrul Programului de colaborare Universitatea Bucureşti – Universitatea Bologna, 22 octombrie 1998.
- Comunicarea cu tema Filosofia românească în context european, Chişinău, 3-4 mai 2000.
- Comunicarea cu tema Limbaj şi comunicare, la Simpozionul Fundaţiei „GERO”, Konstanz (Germania) – Krenulingen (Elveţia), 2-4 august 2000.
- Comunicarea cu tema Die Idee von «verkehrsten Welt» und die moderne Semantik der «möglichen Welten», la cel de-al 23-lea Congres Internaţional Hegel, Zagreb, 30 august 2000.
- Participare la cel de-al IX-lea Congres Internaţional Kant, Berlin, 26-31 martie 2000.
- Participare la cel de-al VH-lea Congres Internaţional Leibniz, Berlin, 10-15 septembrie 2001.
- Participare la Simpozionul cu tema Husserl Arbeitstage, 2004, Köln, 5-6 noiembrie 2004.
B. Studii
- Filosofia în sistemul valorilor în cultura „luminilor”, „Revista de filosofie şi drept”, Chişinău, nr. 2, 1992.
- Semantik und Ontologie, în vol. Kriza i Perspective Filosofije, Beograd, 1995. p. 107-120.
- Traditions el tendences philosophiques en Roumanie aujord’hui, în vol. Philosophy in Balcan Countries Today, Athens, 1994, p. 67-75.
- Die Idee von «möglichen Welten» und die Rekonstruktion in der Sprachphilosophie, în vol. Endlich Philosophieren. Paul Janssen zum 65. Geburstag. Koln. 2000, p. 12-21.
- Kants Begriff der Wissenschaft und das Programm der modernen Wissenschaftstheorie, în Akten des DC Internationalen Kant Kongresses, Berlin 26-31 Marz, 2000, Bd. 5 (2001).
- Die Idee von „möglichen Welten” und die moderne Semantik, în vol. Akten des VII. Intemationalen Leibniz – Kongresses, Vorträge I. Teil, Berlin, 2001.
C. Traduceri
- R. Carnap, Depăşirea metafizicii prin analiza logică a limbajului, în „Revista de filosofie”, 1, 1993.
- Ed. Husserl, Scrieri filosofice alese, Bucureşti, Editura Academiei, 1993
- Ed. Husserl, Filosofia ca ştiinţă riguroasă, Bucureşti, Editura Paideia, 1994.
- G. W. F. Hegel, Scrieri teologice de tinereţe, I: Viaţa lui Iisus, Bucureşti, Editura Paideia, 1994.
- Filosofia contemporană. Texte alese şi adnotate de Al. Boboc şi I. N. Roşca, Bucureşti, Editura Garamond, 1994, 323 p.
- W. Biemel, Heidegger şi fenomenologia, în vol. Heidegger, Timp şi fiinţă, Bucureşti, Editura „Jurnalul literar”, 1995, p. 56 – 74.
- W. Dilthey, Geneza hermeneuticii, în „Revista de filosofie”, 5 – 6,1995.
- M. Scheler, Concepţie filosofică despre lume, în „Revista de filosofie”, nr. 3-4, 1996.
- J. Simon, Limbajul în concepţia lui Kant, în „Revista de filosofie”, 3, 1996.
- Ed. Husserl, Criza umanităţii europene şi filosofia, Bucureşti, Editura Paideia, 1997, 202 p.
- Leibniz, Primae veritates şi alte scrieri de logică şi metafizică — Leibniz prin el însuşi, Bucu reşti, Editura Paideia, 2002, 265 p.
- G. W. F. Leibniz, Noi eseuri asupra intelectului uman (în colaborare), Cluj-Napoca, Edi tura „Grinta”, 463 p.
- Imm Kant, Cercetare asupra existenţei principiilor teologiei naturale şi ale moralei, în „Revista de filosofie”, nr. 3-4, 2004.
IX Cursuri speciale
- N. Hartmann; Fr. Nietzsche – la Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti. 1993 – 1994.
- Scheler, Dilthey, Husserl – la Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti, 1994 – 1995.
- Hegel, N. Hartmann, Kant, Husserl – la Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti, 1995 – 2006.