PROGRAMUL CONFERINȚEI

Studenții (licență, master, doctorat) care doresc să participe la lucrările conferinței se pot înscrie folosind conturile de e-mail oficiale (excepție: studenții de la universitățile din Republica Moldova).

Cererea de înscriere va conține:
– Nume și prenume
– Afiliere instituțională: universitate, facultate, forma de studii (licență, master, doctorat)

Persoane de contact:
Alexandra Podea –  pentru studenții de la master și doctorat
alexandra.podea@s.unibuc.ro

Ana-Maria Bugiu – pentru studenții de la licență
ana.bugiu@s.unibuc.ro

Cristina Ursu – pentru studenții de la universitățile din Republica Moldova (licență, master, doctorat)
crstnurs@gmail.com

Filosofie, Educație, Distanță

 Conferința națională online de filosofia educației

București

5 – 6 martie 2021

Filosofii nu au ezitat să-și asume rolul de educatori, să influențeze modul în care oamenii gândesc, acționează și interacționează, nici atunci când au performat în discipline considerate „pure” – logica, metafizica sau epistemologia. Secole la rând, munca pedagogilor a fost direcționată de dihotomii filosofice tradiționale, ca de exemplu, dualismul minte / corp, sau de credințe precum aceea că rațiunea plasează omul deasupra animalelor, plantelor și mediului lor fizic.

Apel la contribuții

„Filosofie, Educație, Distanță” este prima conferință națională de filosofia educației organizată de Facultatea de Filosofie a Universității din București, prin centrul de Formare în Filosofie. În acest titlu, distanța nu este un adaos de conjunctură; educația la distanță, percepută, uneori, și ca o formă de învățare individuală, a luat amploare începând cu anii 1990, ca educație online, tot mai multe instituții de învățământ oferind astfel de programe educaționale. Originile educației la distanță trebuie căutate, însă, cu mult mai devreme, în secolul al XIX-lea sau chiar al XVIII-lea, în studiile la distanță prin corespondență, pentru persoanele care nu puteau participa la învățământul față în față.

În condiții de pandemie, în primăvara anului 2020, universitățile au anulat cursurile față în față, trecând la predarea online, pentru tot restul semestrului; apoi, s-a anunțat că și viitorul an universitar se va desfășura tot în acest format; așa s-a și întâmplat. La fel s-au petrecut lucrurile în învățământul preuniversitar, în unele țări, la toate ciclurile, în altele, menținând, totuși, predarea față în față, pentru școala primară și gimnaziu.

Trecerea de la „față în față” la „online” a fost posibilă datorită noilor tehnologii, în special, internetul, tehnologia care a extins la nivel global educația la distanță. Dar ceea ce experimentăm cu toții din cauza COVID-19 nu are precedent; ne confruntăm cu predarea / învățarea la distanță în situație de urgență sau cu o „pedagogie pandemică”, așa cum au numit-o unii. Sunt acestea condiții normale de predare și învățare? Ce reprezintă distanța în relația profesor – elev / student? Se exclud reciproc învățarea față în față și învățarea la distanță? Cerința prezenței este complet opusă educației online? Este condiționată educația la distanță de vârstă? Ce efecte are această educație sub aspect psihologic, mai ales în cazul copiilor?

Prima tehnologie care a făcut posibilă educația la distanță – scrierea – era criticată încă într-un dialog al lui Platon, căci, deși îndeplinește funcții utile în multe cazuri, nu pare să constituie mijlocul potrivit de învățare și pentru cei care caută adevărul prin filosofie. Întrebarea persistă și în secolul nostru: poate fi predată / învățată filosofia online? Și poate fi reluată în orice domeniu de cunoaștere, nu doar în filosofie.

Conferința își propune să fie o experiență de gândire pentru toți cei cu interese de studiu legate de educație, indiferent de domeniul de cunoaștere; nu doar cercetători din filosofie, științe umaniste și științe sociale, ci și din matematică, ştiinţele naturii, ştiinţe inginereşti, ştiinţe biologice şi biomedicale, arte, ştiinţa sportului şi educaţiei fizice. Trebuie să facem un efort de deschidere pentru a asculta diferite voci. Foarte importante vor fi vocile cercetătorilor în devenire, indiferent de forma de studii: licență, master, doctorat, și cu atât mai mult cu cât vor aduce mai degrabă întrebări decât răspunsuri. Nu ne vom afla, pe cât posibil, într-un schimb de opinii dinainte pregătite, ci într-un dialog, în sensul promovat de David Bohm, ca o participare în care ne jucăm unul cu celălalt mai degrabă decât o confruntare în care jucăm unul împotriva celuilalt.

 Posibile secțiuni tematice

  • Conceptul distanței
  • Distanță, izolare, educație
  • Distanța în actul educațional
  • Educație în situație de urgență
  • Universitatea / școala intră în casă
  • Didactica predării / învățării online
  • Educația la distanță – o chestiune de prudență sau de perspectivă?
  • Aspecte etice ale educației la distanță
  • Educația și noile tehnologii
  • Rațiunea de a fi a universităților într-o lume în care „informația” se găsește pe web

În funcție de propunerile primite, pot fi organizate și alte secțiuni tematice.

Fiecare sesiune tematică se va încheia cu o masă rotundă.

Cum se fac înscrierile?

Înscrierile se fac on-line prin trimiterea cererii de înscriere la adresa de e-mail: cff@filosofie.unibuc.ro

Perioada pentru trimiterea cererii de înscriere: 3 ianuarie – 5 februarie 2021

Cererea de înscriere va conține:

  1. Prenumele și numele autorului
  2. Afilierea instituțională
  3. Propunerea de prezentare
  4. titlul
  5. secțiunea conferinței (dacă se încadrează într-una din cele enumerate)
  6. rezumatul (între 500 și 1000 de cuvinte)
  7. 4-5 cuvinte cheie (în ordine alfabetică)
  8. o scurtă bibliografie (poate fi menționată și o singură lucrare), dar cu datele complete

 Precizări privind înscrierea

  • Un autor nu poate propune decât o singură prezentare.
  • O prezentare nu poate avea mai mulți autori.
  • Pentru fiecare prezentare sunt alocate 20 de minute.
  • Se trimit doar documente redactate în Word; nu se primesc fișiere pdf sau jpg.
  • Nu vor fi acceptate decât propunerile de prezentări ale căror subiecte corespund specificului conferinței.
  • Fiecare propunere de prezentare va fi supusă evaluării inter pares.
  • Nu se primesc contestații.

 Date importante

  • Data la care încep înscrierile 3  ianuarie 2021
  • Termen limită pentru trimiterea cererilor de înscriere  5 februarie 2021 20 februarie 2021
  • Notificare de acceptare / respingere   15 februarie 2021 27 februarie 2021
  • Postarea programului conferinței 25 februarie 2021 2 martie 2021
  • Desfășurarea conferinței – via Google Meet 5 – 6 martie 2021

 Precizări finale

  • Respectând măsurile impuse de autorități privind prevenirea infectării cu COVID19, activităţile din cadrul conferinței se vor desfăşura online.
  • Această Conferință nu beneficiază de niciun fel de finanțare.
  • Nu se percepe taxă de participare.

 Comitetul științific

  • Viorel Vizureanu (coordonator), Universitatea din Bucureşti
  • Petru Bejan, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
  • Eugenia Bogatu, Universitatea de Stat din Moldova, Chișinau
  • Romulus Brâncoveanu, Universitatea din Bucureşti
  • Gheorghe Clitan, Universitatea de Vest din Timișoara
  • Laura Comănescu, Universitatea din Bucureşti
  • Constantin Cucoș, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
  • Mihaela Frunză, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
  • Sandu Frunză, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
  • Emanuela Ilie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
  • Iulia Lazăr, Universitatea din Bucureşti
  • Mihai Maci, Universitatea din Oradea
  • Adriana Neacșu, Universitatea din Craiova
  • Crenguța Lăcrămioara Oprea, Universitatea din Bucureşti
  • Ioan-Ovidiu Pânișoară, Universitatea din Bucureşti
  • Antonio Sandu, Universitatea „Stefan cel Mare” din Suceava
  • Constantin Stoenescu, Universitatea din Bucureşti

 Comitetul de organizare

  •  Marin Bălan (coordonator), Universitatea din București
  • Ana-Maria Bugiu, Universitatea din București
  • Ileana Dascălu, Universitatea din București
  • Alexandra Podea, Universitatea din București
  • Lilian Ciachir, Chaire UNESCO, Universitatea din București