PHILO-CAFE, la Colegiul Național „Emil Racoviță” din București
Marți, 27 martie, de la ora 10.
Natura se pricepe cel mai bine!
Pâinea și frumusețea cresc cel mai bine împreună.
Aldo Leopold
Un grup de elevi de la Colegiul Național „Emil Racoviță” din București se vor afla, timp de o oră și jumătate, într-un dialog despre relația omului cu natura.
Știința modernă de tip galileo-newtonian a dus la formarea unei gândiri mecaniciste care s-a extins și asupra modului în care a fost înțeleasă natura. Dacă știința înseamnă putere, atunci înseamnă că putem acționa asupra naturii astfel încât să o modificăm și să o folosim potrivit scopurilor noastre. Doar curentul romantic, în literatură și artă, a făcut excepție de la această tendință dominantă. Dar însăși dezvoltarea științelor vieții, de la apariția ecologiei până la genetică, duce la schimbarea modului de gândire și luarea în considerare a naturii ca un sistem sau o totalitate caracterizată prin relații de interdependență. Și atunci, cum să folosim potențialul științelor vieții? Să acționăm ca până acum, pornind doar de la cunoașterea pe care o deținem și interesele noastre practice? Ori să ținem seama de modul de a fi al naturii, de echilibrele și capacitatea ei de autoreglare?
Întâlnirea este organizată sub egida Centrului de Formare în Filosofie (CFF) din facultatea de Filosofie și va fi animată de: Constantin Stoenescu (profesor la Facultatea de Filosofie), Dana Oprea (profesor de filosofie la Colegiul Național „Emil Racoviță” și Marin Bălan (director CFF).
După o Introducerea asupra subiectului supus discuției, care nu va depăși 10 minute, elevii vor formula o serie de cel puțin zece întrebări; apoi, vor vota pentru cea mai interesantă întrebare – de la aceasta va porni dialogul.
În timpul dialogului, toți participanții vor respecta câteva reguli:
- ascultăm pe cel ce vorbește;
- prioritate are cel care n-a vorbit încă sau a vorbit mai puțin;
- nu vorbim nici prea mult, nici prea des;
- spunem ceea ce gândim, dar de asemenea gândim ceea ce spunem;
- respectăm ideile celorlalți.
Privilegiate vor fi problemele pe care și le pun elevii, iar din punct de vedere pedagogic, accentul va cădea pe capacitatea lor de a vorbi, a asculta, a dezbate, a argumenta, a pune întrebări mai degrabă decât pe vehicularea unor concepte sau a unor nume de filosofi. Protagoniști vor fi deci elevii participanți, iar animatorii vor favoriza interogarea și problematizarea în dauna răspunsurilor și explicațiilor.
Activitatea se va închei cu reflecții scrise ale participanților.