În data de 15 decembrie 2014 a avut loc la Universitatea din București o conferință de presă la care a participat conducerea Universității și studenții reprezentanți în Senat.

Conferința de presă a abordat următoarele puncte:

  1. Situația spațiilor de învățământ

Începând din 1990, Universitatea din București și-a diversificat și extins activitatea educațională, situându-se, din această perspectivă, în avanpostul evoluției învățământului superior din România (de ex.: de la 8 la 19 facultăți, de la 8 000 la 30 000 studenți înmatriculați).

Această dezvoltare a produs inerente dificultăți în utilizarea cu scopuri didactice și științifice a spațiilor disponibile. Măsuri întreprinse:

  • Construirea de sedii noi (căminul A1 din Grozăvești, căminul Gaudeamus, noile sedii ale Facultății de Psihologie și Științe ale Educației și ale Facultății de Sociologie și Asistență Socială, platforma de cercetare a Facultății de Biologie).
  • Reamenajarea spațiilor existente. Subliniem că imobilele vechi necesită costuri mari de exploatare și întreținere comparativ cu imobilele noi
  • Achiziționarea de echipamente în vederea desfășurării activității didactice și înnoirea periodică a acestora

Situații particulare:

Imobilul din Pitar Moș a făcut obiectul unei revendicări de retrocedare. Universitatea din București avea și are datoria, morală și legală, de a face tot posibilul, în condițiile legale existente, de a nu-și înstrăina patrimoniul. Din păcate, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acestui litigiu, Universitatea nu a avut dreptul legal de a face investiții majore, întru totul necesare, pentru recondiționarea acestui imobil.

Un precedent recent a fost retrocedarea imobilului din strada Sf. Ștefan în care își defășura activitatea Facultatea de Științe Politice.

În ce privește expertiza seismică a imobilului din Schitu Măgureanu nr. 1, facultățile și celelate instituții care își desfășoară activitatea în acest imobil au fost deja înștiințate să evacueze spațiile pe care le ocupă pentru ca imobilul să intre în procesul de reabilitare.

Universitatea a căutat în permanență soluții pentru aceste dificultăți imobiliare, lucru care poate fi lesne probat prin minutele și înregistrările din cadrul ședințelor Consiliului de Administrație și ale Senatului UB, ședințe la care au participat, constant, reprezentanții de drept ai studenților. (toate minutele ședințelor pot fi accesate pe site-ul http://unibuc.ro/n/organizare/senat-ub/Minutele_Senatului_Universitatii_din_Bucuresti.php și http://unibuc.ro/n/organizare/Minutele_Consiliului_de_Administratie.php)

Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, cu sediul în bd. Iuliu Maniu, 1-3, complex Leu, dezminte afirmațiile conform cărora în sălile de curs din Leu plouă și temperatura din sălile de curs nu depășește 15 grade. Sediul FJSC este situat la etajul 6 din 8, fără expunere la acoperișul cladirii. Temperatura în sediul facultății este adecvată desfășurării activității didactice, Politehnica din București asigurând prin CET agentul termic normal. În 2012 au fost recondiționate instalațiile termice din tot sediul (caloriferele) și în 2013 au fost montate ferestre termopan la toate sălile. Ambele investiții au fost realizate din veniturile FJSC.

 

  1. Situația căminelor

Un material detaliat privind situația căminelor UB a fost deja făcut public în ședința Senatului Universității din București în data de 19 noiembrie 2014 (situația poate fi accesată aici: http://www.unibuc.ro/n/organizare/diradmin/d-camine/docs/2014/dec/10_14_24_30lucrari_de_reparatii_si_investitii_camine_UB_2012-2014.pdf).

 

  1. Cifrele de școlarizare

Contrar acuzelor formulate, complet nefondate, UB a respectat cu strictețe cifrele de școlarizare stabilite de către ARACIS. Mai mult chiar, în condițiile diminuării numărului de candidați în ultimii ani, UB a înregistrat o ușoară scădere a numărului de studenți, mai puțin abruptă însă decât cea resimțită de alte universități, mai puțin solicitate.

 

  1. Gestionarea fondurilor

Gestionarea fondurilor în cadrul UB s-a făcut în permanență în deplină legalitate și transparență, prin organismele abilitate: Consiliul de Administrație, Senatul, având membri deopotrivă cadre didactice și studenți.

Modul în care sunt gestionate fondurile UB este verificat, anual, de către Comisia de monitorizare a resurselor din cadrul Senatului, care întocmește un raport specific, prezentat în Senat și asumat de către Rector, raport ce poate fi accesat și pe site-ul UB. De asemenea, gestiunea UB este verificată, periodic, de către organele de control abilitate prin lege.

UB respinge cu fermitate orice acuze de gestionare incorectă a fondurilor, considerându-le calomnioase, populiste și iresponsabile.

 

  1. Relația cu studenții

Potrivit Cartei UB și culturii instituționale a Universității, atât studenții cât și cadrele didactice fac parte, împreună, din comunitatea academică, cu drepturile și îndatoririle specifice. Aceasta înseamnă un efort de sprijinire a unui climat colaborativ, pe de o parte, dar și respectarea de către toți membrii instituției a misiunii acesteia și a obiectivelor și normelor de comprtament ce derivă din ea.

Studenții din Universitatea din București sunt reprezentați de către colegii lor aleși în Consiliile facultăților, în Senatul UB și în Consiliul de Administrație, cu drept deplin de a iniția teme de discuție și de a participa, cu vot egal cu cel al cadrelor didactice, la procesele decizionale și cu obligația de a-și informa colegii despre modul de derulare și despre rezultatele acestora.

Asociațiile studențești, oricare ar fi acestea, pot propune și susține candidaturi pentru organismele amintite, dar nu-și pot aroga dreptul de reprezentare a studenților din Universitate. Cu atât mai puțin atunci când nicio asociație nu-și poate clama dreptul de a fi considerată ”reprezentativă”, în condițiile legii (să aibă ca membri cel puțin 50 % dintre studenții din unitatea de învățământ respectivă).