CURS OPTIONAL

Paradigme filosofice în Revoluţia Ştiinţifică

Marţi 18-20

Curs predat în sistem co-teaching de către:

Lect. Dr. Dana Jalobeanu

Lect. Dr. Sorin Costreie

Dr. Mihnea Dobre

Ştiinţa modernă se naşte în secolul al XVII-lea în timpul unei mari transformări a imaginii lumii descrisă adesea în termenii unei revoluţii. Lumea închisă, mărginită şi confortabilă a anticilor este înlocuită cu universul infinit, gol şi descriptibil matematic al modernilor. Naşterea ştiinţei nu înseamnă doar apariţia unor noi teorii despre lume. Ceea ce se schimbă este mult mai mult şi mai dramatic.

Ce este Revoluţia Ştiinţifică? Un moment fondator al modernităţii? O criză a gândirii europene din care se naşte, ca un subprodus, ştiinţa modernă? O ruptură de continuitate, un război al viziunilor incomensurabile despre lume? Sau un dialog filosofic?

Cursul nostru îşi propune să adreseze aceste întrebări într-un context special. Vom urmări formarea, articularea şi confruntarea, în secolul al XVII-lea, a două paradigme filosofice concurente: paradigma carteziană şi cea newtoniană.

Cursul propune o abordare istorică şi o serie de întrebări filosofice. El se adresează studenţilor de anul I-III dar poate fi urmat şi de către studenţii din programul masteral care doresc să obţină o mai bună cunoaştere a conceptelor de bază ale istoriei şi filosofiei ştiinţei.

Metodologie:

Metodologic, cursul nostru va fi construit sub forma unei confruntări organizate. Titularii de curs vor susţine în faţa studenţilor un permanent dialog, adoptând adesea puncte de vedere contrare şi încercând să ilustreze cât mai convingător diferitele faţete sau aspecte ale unei dezbateri curente din istoria şi filosofia ştiinţei. Studenţii sunt chemaţi în acest caz să constituie o audienţă activă şi un arbitru critic şi competent al acestor dezbateri.

Fiecare curs va fi împărţit în două segmente. În primul segment, doi dintre titularii de curs vor prezenta o dezbatere. În al doilea segment, se va discuta pe texte alese dinainte, şi studenţii vor fi chemaţi să aprofundeze diferitele aspecte ale dezbaterii audiate, să-şi formeze o părere şi să construiască argumente cu care să-şi susţină punctul de vedere.

Lista de discuţii

http://groups.google.com/group/paradigme-filosofice-in-revolutia-stiintifica

Cursul va avea o importantă componentă electronică: un grup de discuţii unde se vor posta temele şi materialele de curs şi unde studenţii sunt chemaţi să participe activ postând întrebări sau continuând dezbaterile începute „pe viu”.

Pentru înscrierea pe lista de discuţii trimiteţi un email la dana.jalobeanu@celfis.ro.

Obiective şi abilităţi:

Cursul îşi propune să formeze în studenţi abilitatea de a aborda critic texte primare sau secundare, de a sesiza aspectele importante ale unei dezbateri, de a căuta informaţii şi formula argumente în sprijinul unui punct de vedere. Cursul îşi propune, de asemenea, să încurajeze şi să faciliteze lectura textelor primare într-un context problematizat, pornind de la dezbaterile curente în literatura actuală. Studentul se va apropia de textele fondatoare ale ştiinţei (şi filosofiei) moderne înarmat cu o serie de întrebări. Acestea vor facilita accesul la texte adesea obscure şi vor furniza, în acelaşi timp, motivaţia necesară unui studiu aprofundat.

Evaluare:

Activitatea de la seminar şi de pe grupul de discuţii va conta 50 % din notă. Vom puncta intervenţiile, prezentările, postările interesante. Restul de 50 % din notă se obţine construind o lucrare de seminar pe o temă dată. Tema se poate alege individual însă trebuie discutată cu titularii cursului. Există două deadline-uri pentru predarea unui draft al lucrării şi apoi pentru predarea lucrării finale (întârzierile se penalizează). Lucrarea finală se va susţine în cadrul unui colocviu final la care vor participa toţi studenţii.

Notă: Titularii cursului au nu doar sarcina de a prezenta temele cursului şi de a discuta în contradictoriu la seminar ci şi pe cea de a contribui activ la informarea şi pregătirea studenţilor. Nu ezitaţi să folosiţi expertiza lor atât în pregătirea pentru seminar cât şi în pregătirea lucrărilor de curs.

Tematica cursului:

  1. „Revoluţia Ştiinţifică”: ascensiunea şi decăderea unui concept
  2. Revoluţia ştiinţifică ca schimbare de paradigmă

Thomas Kuhn (1962), The Structure of the Scientific Revolutions, ch. 9

Steven Shapin (1996), The Scientific Revolution, pp. 1-14

  1. Revoluţia ştiinţifică şi schimbarea imaginii lumii

Daniel Garber (2010), “Philosophia, Historia, Mathematica: Shifting Sands in the Disciplinary Geography of the Seventeenth Century” in Tom Sorell & G.A.J. Rogers & Jill Kraye (eds.), Scientia in Early Modern Philosophy, pp. 1-18

I.F. Cohen, The Scientific Revolution: A historiographical inquiry, ch. 7

  1. Se poate renunţa la conceptul de „revoluţie ştiinţfiică”?

B.J.T. Dobbs (2000), „Newton as Final Cause and First Mover” in Osler, Margaret (ed.), Rethinking the Scientific Revolution, pp. 25-40

Margaret Osler (2000), Rethinking the Scientific Revolution, pp. 3-24

  1. Descartes şi Newton: războiul filosofilor?

Voltaire, Lettres philosophiques, Lettre XIV (Descartes şi Newton)

A. Koyre, Newton and Descartes, in Koyre, Newtonian studies, 1965

  1. Revoluţia ştiinţifică în context istoric: cazul secolului al XVII-lea

Gary Hatfield (1996), “Was the Scientific Revolution really a Revolution in Science?” in F. Jamil Ragep & Sally P. Ragep and Steven Livesey (eds.), Tradition, Transmission, Transformation, pp. 489-523

  1. Fundamentele filosofice ale ştiinţei moderne: fizica metafizică a lui Descartes

Descartes, Prefaţa la ediţia franceză a Principiilor filosofiei

Daniel Garber (1992), Ch. 1: “Descartes’ Vocation” in Descartes’ Metaphysical Physics, pp. 5-29

  1. Are fizica nevoie de un fundament metafizic?

Descartes, Fragmente din Discurs despre metodă

Sophie Roux (2004), “Cartesian Mechanics” in Palmerino & Thijssen (eds.), The Reception of the Galilean Science of Motion in Seventeenth-Century Europe, pp. 25-66

  1. „Sectele filosofilor”: Cartezieni şi newtonieni în secolul al XVII-lea

Peter Dear (2001), “Cartesians and Newtonians” (ch. 8) in Revolutionizing the sciences, pp. 149-167

Jacques Rohault, Prefata la System of Natural Philosophy

  1. Paradigma newtoniana

Newton, prefaţa la prima ediţie a Principiile matematice ale filosofiei naturale (Principia)

Roger Cotes, prefaţa la a doua ediţie a Principia

Alan Gabbey, Newton’s Mathematical principles of natural philosophy: A treatise on mechanics? In The investigation of difficult things (Cambridge, 1992), 305-322.

  1. Leibniz şi gândirea non-paradigmatică (I)

Corespondenţa Leibniz-Clarke (fragmente)

Daniel Garber (2009), „Leibniz, Theology and the Mechanical Philosophy” in Vlad Alexandrescu (ed.), Branching Off, Zeta Books, pp. 167-186

  1. Leibniz şi gândirea non-paradigmatică (II)

Leibniz, Antibarbaricum (fragmente) şi Specimen dynamicum (fragmente)

  1. Concluzii