Curs optional: Ce este înţelegerea? Relaţii dintre raţiunea teoretică şi raţiunea practică

Intelegerea – ratiune teoretica si practica – fisa cursului (PDF) Curs opţional, 2 ore săptămânal: Ce este înţelegerea? Relaţii dintre raţiunea teoretică şi raţiunea practică (Mircea Flonta, Gheorghe Ştefanov, Iulian Toader) Cursul abordează tema fundamentală a înţelegerii, pe fundalul relaţiilor dintre raţiunea teoretică şi raţiunea practică. Textele propuse ilustrează emergenţa istorică şi elaborarea teoretică a problematicii, precum şi câteva contribuţii semnificative pentru stadiul actual al cercetării. Printre autorii ale căror texte vor fi discutate menţionăm pe Aristotel, Imanuel Kant, Max Weber, Otto Neurath, Edmund Husserl, Werner Heisenberg, Ludwig Wittgenstein, Clifford Geertz, Georg Henrik von Wright, Gilbert Harman şi Christine Korsgaard. PRECONDIŢII: Se presupune că participanţii la curs au urmat un curs de introducere în filosofie, precum şi un curs introductiv de gândire critică şi argumentare. TEMATICA: Statutul cunoaşterii ştiinţifice, al Mai multe detalii …

Schimbări de paradigmă în istoria științei: cazul perioadei moderne timpurii (curs optional)

Schimbări de paradigmă în istoria științei: cazul perioadei moderne timpurii Curs opțional (sem. II: 2012-2013) Loc de desfășurare: S2, Marțea 14-16 Dr. Mihnea Dobre Înscrierea la curs se face pe email, la adresa: mihneadobre[at]yahoo.com Prezentare generala: Perioada modernă timpurie a cunoscut numeroase transformări științifice, sociale și conceptuale, care de-a lungul timpului au fost discutate din perspective diferite. Filosofic, perioada secolelor XVI-XVII marchează începutul filosofiei moderne, când autori importanți, precum Descartes, Spinoza Locke etc. au creionat noi problem și au construit noi demarcații disciplinare. Din punct de vedere științific, schimbările sunt mult mai numeroase, cuprinzând deopotrivă metode (i.e., folosirea experimentului, a măsurătorilor cantitative, aplicarea matematicii etc.), instrumente, instituții (e.g., noile academii științifice de la jumătatea sec. al XVII-lea), dar și modificări profunde ale aparatului teoretic. Aceste transformări au reprezentat un punct Mai multe detalii …

Curs optional: Filosofia actiunii

FILOSOFIA ACŢIUNII (Gheorghe Ştefanov) PRECONDIŢII: Cursul se adresează studenţilor care au urmat deja cel puţin un curs de introducere în filosofie şi un curs de argumentare şi gândire critică. OBIECTIVELE CURSULUI: Scopul cursului este familiarizarea studenţilor cu conceptele, distincţiile, temele, problemele şi argumentele principale ce apar în cadrul dezbaterilor teoretice din domeniul filosofiei acţiunii (v. tematica). La încheierea cursului şi activităţilor de seminar studenţii urmează să fie capabili să trateze liber, la un nivel mediu, problemele ce ţin de tematica cursului, argumentând pro sau contra opiniilor unor autori consacraţi şi folosind aparatul conceptual de bază al domeniului.

Curs Optional: Stiinta si Utopie

Curs Optional: Stiinta si Utopie Dana Jalobeanu Marti, ora 18 Sala 6 stiinta si utopie (DOC) La prima vedere sunt lucruri total diferite. Nimic nu poate fi mai ‘real’ în societatea contemporană decât ştiinţa modernă şi realizările ei. Şi totuşi, ştiinţa se naşte şi se impune în cultura europeană prin intermediul unor discursuri utopice. Primele societăţi ştiinţifice sunt constituite pe modelul „Casei lui Solomon” din Noua Atlantidă. Societatea Regală britanică sau Academia de Stiinte de la Paris folosesc în mod programatic atât scrierile lui Bacon cât şi convenţiile discursului utopic pentru a se constitui, re-organiza şi impune. Este aceasta doar un accident istoric? Sau există o mai interesantă conexiune filosofică între discursul ştiinţific al modernităţii şi forma de exprimare inventată de utopiile modernităţii timpurii? Iar dacă este aşa (cum sugerează Mai multe detalii …