Lect. dr. Marin Bălan

Lect. univ. dr. Marin Bălan este doctor în filosofie al Universităţii din Bucureşti din anul 1999. Este istoric al filosofiei, iar activitatea sa de cercetare şi predare se axează pe Filosofia Medievală şi problematici conexe privind Filosofia Greacă, Gândirea Patristică şi Filosofia Modernă. Lect.univ.dr. Marin Bălan are un interes susţinut şi în ceea ce priveşte relaţia dintre ştiinţă şi religie. Interesele sale filosofice includ şi problematici din sfera filosofiei pentru copii şi a predării filosofiei la clasă, de la sistemul preşcolar la cel preuniversitar. Predă cursuri de Filosofie Medievală, Didactica Filosofiei şi Ideea Europeană în Evul Mediu.

CURRICULUM  VITAE

Nume şi prenume: Bălan Marin

Date personale:

  • Născut la data de 1 ianuarie 1961
  • Locul naşterii: comuna Crâmpoia, judeţul Olt
  • Căsătorit (din anul 1993), un copil: Alexandru George, 13 ani

Studii:  – Absolvent al Universităţii din Bucureşti, Facultătea de Filosofie (1985).
– Doctorat în Filosofie (1999).

Funcţia de bază în prezent: Lector univ. dr. la Facultatea de Filosofie, Universităţii din Bucureşti, Catedra de Istoria Filosofiei şi Filosofia Culturii.

Experienţă:

  • Profesor la Şcoala din Conţeşti, com Davideşti, jud. Argeş (1985-1988) şi la Liceul nr. 2 din Colibaşi, jud. Argeş (1988-1990).
  • Redactor de specialitate (filosofie, ştiinţe sociale, religie) la Editura Enciclopedică din Bucureşti (1990-1992).
  • Cercetător la Institutul de Filosofie din cadrul Academiei Române – colectivul de Filosofie românească (1992-1995).
  • Cadru didactic la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti: asistent universitar (1995-1998), lector universitar (din 1998)

Limbi moderne cunoscute:
– 
engleza (scris şi vorbit)
–  franceza (scris şi vorbit)
–  italiană (citit)

Limbi clasice cunoscute:
– latina (nivel mediu-avansat)
– greaca veche (nivel mediu)

Stadii de pregătire în străinătate:

  • Institutul de Filosofie al Academiei din Bulgaria, Sofia, septembrie 1993
  • Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bologna, ianuarie-februarie 2000

Domenii de specializare academică:

  • filosofie medievală (teologie filosofică şi metafizică, logică şi filosofia limbajului, filosofia minţii, filosofie politică),
  • filosofie greacă (metafizică, logică şi filosofia limbajului, teologie naturală),
  • teologie filosofică şi filosofia religiei,
  • istoria ştiinţei (în Antichitate şi Evul Mediu).

În prezent predau cursurile şi seminariile aferente de Filosofie medievală şi Ideea europeană în Evul Mediu

Am predat cursuri opţionale:
– Stoicismul roman
– Comentariu la Metafizica (Zeta)lui Aristotel
– Neoplatonismul creştin (în tradiţie areopagitică)
– Teologie filosofică

Am mai ţinut seminariile aferente la cursurile de:
– Filosofie greacă
– Filosofie românească
– Filosofie medievală latină
– Filosofie medievală bizantină

Alte atribuţii:

  • Secretar de redacţie la Analele Universităţii din Bucureşti, Seria Filosofie, din 2002
  • Colaborator la Editura Enciclopedică, Bucureşti

  Lista de lucrări şi comunicări:

– Conceptul şi metoda aporiei la Aristotel (teză de doctorat, 1998, nepublicată).
– (coautor) – Dicţionar enciclopedic, vol. I-VI (coord. gen. Marcel D. Popa), Bucureşti, Ed. Enciclopedică, (1993-2006); vol. VII (T-Z), în curs de apariţie.
– (coautor) – Mic Dicţionar enciclopedic (coord. Al. Stănciulescu), Bucureşti, Ed. Enciclopedică & Ed. Univers Enciclopedic, 2005.
– (coautor) – Dicţionarul operelor filozofice româneşti (coord. I. Ianoşi), Bucureşti, Ed. Humanitas, 1997.
– “Thoma d’Aquino despre subiectul metafizicii”, în Analele Universităţii Bucureşti, anul L/2001, pp. 3-34.
– De ce a respins Thoma d’Aquino argumentul lui Anselm, comunicare susţinută în cadrul Colocviului desfăşurat la Institutul de Filosofie şi Psihologie al Academiei Române, 22 martie 2002 – apărut în vol. Argumentul ontologic. Aspecte tradiţionale şi interpretări moderne (ed. I. Tănăsescu), Editura Pelican, 2004, pp. 43-59.
– “Karl Popper, comentator şi traducător al presocraticilor”, comunicare susţinută în cadrul Conferinţei Centenare Internaţionale Karl Popper, Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, octombrie 2002 (volum în curs de apariţie)
– “Latina scrierilor teologice şi filosofice medievale ca tip de latină medievală”, în Analele Universităţii Bucureşti, anul LI/2002, pp. 43-79.
– “Două proiecte teologice de interes filosofic ale lui Thoma de Aquino: Summa contra gentiles şi Summa theologiae“, în Analele Universităţii Bucureşti, anul LII/2003, pp.57-77.
– “Thoma de Aquino despre modul de semnificare al numelor aplicate lui Dumnezeu”, în Analele Universităţii Bucureşti, anul LII-2004, pp. 39-65.
– “Poate fi gândit Dumnezeu ca o fiinţă perfectă? Două variate medievale ale teologiei fiinţei perfecte: Anselm şi Thoma d’Aquino”, în Buletin Ştiinţific. Seria: Ştiinţe Socio-Umane (Universitatea din Piteşti), anul VIII, Nr. 1 (13), 2005, pp. 7-24.
– “Interpretarea neoscolastică a filosofiei medievale: Etienne Gilson”, în Studii de istorie a filosofiei universale, XIII (coord. Al. Boboc, N. I. Mariş), Ed. Academiei Române, 2005, pp. 256-294.
– “Sens possibles du concept de théologie chez Plotin”, comunicare susţinută la Colloquium Plotinus 204/205-2005, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Filosofie, 12 nov. 2005.
– “«Monarhia universală» a lui Dante, un proiect european?”, în Sfera Politicii, anul XIV, Nr. 125/2006, pp. 112-118.

– “Wittgenstein despre limbajul religios”, în Buletin Ştiinţific. Seria: Ştiinţe Socio-Umane (Universitatea din Piteşti), anul IX, 2006 (în curs de apariţie).