Professor Ioan Ianoşi

Ioan Ianoşi is Professor Emeritus of the University of Bucharest. He received his doctorate in philosophy in 1955 and over the course of his career he had academic positions at the Institute for Cinema and Performing Arts, as well as at the Faculties of Humanities, Foreign Languages and Philosophy. He authored 35 books on aesthetics, philosophy of culture, literature, literary criticism, as well as monographs on Tolstoy, Dostoevsky and Thomas Mann.
His research covered a wide range of –often interdisciplinary – topics in the fields of philosophy, literature, psychology, arts, cultural studies, history of mentalities, as well as, more recently, European cultures and political mentalities. Professor Ioan Ianoşi has been a honorary member of the Romanian Academy since 2001.

ION  IANOŞI
Profesor universitar
Membru de onoare al Academiei Române

C U R R I C U L U M    V I T A E

DATE PERSONALE SI ACTIVITATE

Date personale. Ion Ianoşi (în acte: Ioan-Maximilian Jánosi). Născut la 1 mai 1928 în oraşul Braşov, România. Părinţi: Iuliu şi Ana. Căsătorit, din 1952, cu Janina Ianoşi, pensionată din munca didactică de conferenţiar universitar, traducătoare în limba română din limbile rusă, germană, franceză. Fiica, Maria Ştefănescu, arhitectă; cu trei fii. Ion Ianoşi e pensionar din 1998. Domiciliat în Bd. Camil Ressu nr. 40 Bloc C-13, Sc. 2, et. 2, ap. 23, Sector 3, Bucureşti cod poştal 031755 (telefon 6734732, 0723-552232).

Studii. Şcoli primare, gimnaziale, liceale la Braşov. Bacalaureat la liceul “Ioan Meşotă” din Braşov (1947). Studii universitare, mai întâi la Cluj, filologie (1947-1949), apoi la Petersburg, pe atunci Leningrad, filosofie (1949-1954).

Titluri academice. Doctor în filosofie (1955). Membru de onoare al Academiei Române (2001).

Funcţii ocupate. De la sfârşitul anilor ’60 şi în anii ’70, şef al Catedrei de Estetică şi Etică din cadrul Facultăţii de Filosofie, Universitatea Bucureşti (apoi, după unificare, şef al colectivului de etică-estetică din cadrul Catedrei de Filosofie). Secretar al Comitetului Naţional de pregătire a Congresului de Estetică din Bucureşti (1972). În anii ’70-’80, ales, în trei legislaturi consecutive, membru în Consiliul de Conducere al Uniunii Scriitorilor din România şi secretar al Biroului Secţiei de critică şi istorie literară din cadrul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti.

Activitatea ştiinţifică. Domenii de interes: estetica, filosofia culturii, istoria ideilor, teoria şi istoria literaturii. Axa preocupărilor: interacţiunile dintre filosofie şi arte, îndeosebi dintre filosofie şi literatură, dar şi relaţia dintre literatură şi morală, literatură şi religie – cu aplicaţii prioritare în culturile română, germană, rusă. În anii ’60-’70 publică mult pe teme de estetică, printre care şi manuale, studii, volume (de autor şi colective). Din anii ’80 li se adaugă acestora cărţi de istorie şi teorie culturală, o trilogie despre sublim (în estetică, arta universală, spiritualitatea românească), o dilogie cu privire la “arta” implicată în “neartă” (natură, om, muncă; religie, ştiinţă, filosofie), un prim volum de istorie a filosofiei româneşti. În anii ’90 şi următorii continuă lărgirea ariei de investigaţie, implicând arta şi literatura în sfere mai ample de moralitate, cultură, filosofie; e vorba de un volum despre moralitatea din Biblie, o istorie mai amplă a filosofiei româneşti, monografii despre Noica, Tolstoi, Dostoievski, Thomas Mann, o carte despre psihologia individuală în fazele devenirii, de la copilărie la senectute ş.a. Vezi pentru toate acestea, Lista de lucrari ştiinţifice publicate. Are 35 de cărţi de autor; plus prefeţe, postfeţe, adnotări la cca. 70 volume autohtone şi străine. Participă la un număr mare de volume colective, coordonează multe lucrări, ca şi colecţii şi dicţionare de filosofie. În decursul timpului, autor de sute de articole, publicate mai ales în reviste culturale şi literare. În covârşitoarea majoritate a situaţiilor, este unic autor. Toate cărţile i-au fost recenzate, ecourile (de până la vârsta de 70 de ani) pot fi consultate în segmentul “Profil spiritual” din volumul omagial Estetică şi moralitate  (1998), vezi tot Lista de lucrari.

Activitatea didactică. Lector la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti (predă estetica, 1955-1958). Transferat la Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti, în 1958. Conferenţiar titular provizoriu (1962), conferenţiar titular definitiv (1967), profesor titular provizoriu (1968), profesor titular definitiv (1969). Cursuri şi seminare de estetică la Facultatea de Filosofie, Facultatea de Litere, Facultatea de Limbi străine (secţia limbi germanice). La Facultatea de Filosofie, conduce doctorate de patru decenii, multă vreme în estetică, apoi şi în alte domenii de filosofie a culturii. Profesor consultant din 1998. În anii ’90 şi următorii, în afara esteticii ţine cursuri de istorie a culturii, relaţia dintre filosofie şi artă, filosofie şi literatură, psihologie şi literatură, interacţiuni culturale, istoria mentalităţilor, integrarea europeană; seminare speciale pe autori, filosofi şi scriitori (ţinute şi la alte institute de învăţământ superior). În ultimii ani ţine un curs la secţia de Studii europene a Facultăţii de filosofie (studenţi şi masterat), cu două titluri: “Culturi naţionale şi integrare europeană”, „Culturi europene şi mentalităţi politice”.

Activitate în străinătate. E publicată în Ungaria, tradusă integral (1980), cartea Schiţă pentru o estetică posibilă (ed. românească 1975). Participă ca delegat şi cu comunicări la succesive Congrese Internaţionale de Estetică: Uppsala-Suedia, 1968; Bucureşti, 1972; Darmstadt-RFG, 1976; Dubrovnik-Iugoslavia, 1980 (ales în Comitetul de pregătire a următorului Congres); Montreal-Canada, 1984, Nottingham-Anglia, 1988. Invitat ca “senior fellow” la Collegium Budapest – Institute for Advanced Study (octombrie 1996-august 1997), unde participă la lucrări şi prezintă comunicări.

Varia. Premiul pentru cărţi de autor: Premiul Uniunii Scriitorilor de critică şi istorie literară (1963); Premiul “Simion Bărnuţiu” al Academiei Române (1978); Premiul pentru eseu, publicistică şi reportaj al Uniunii Scriitorilor (1980); Premiul de critică, eseu, istorie literară al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1995); Premiul „Opera omnia” a revistei „Contemporanul” (2006).

LISTA DE LUCRARI

Cărţi de autor

Romanul monumental şi secolul XX. Bucureşti: Editura pentru literatură, 1963 (480 p.)
Thomas Mann. Bucureşti: Editura pentru literatura universală, 1965 (324 p.)
Dostoievski – tragedia subteranei. Bucureşti: Editura pentru literatura universală, 1968 (431 p.)
Dialectica şi estetica. Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1971 (284 p.)
Romanul unui oraş. Petersburg – Petrograd – Leningrad. Bucureşti: Editura Univers, 1972 (228 p.)
Alegerea lui Iona. Bucureşti: Editura Cartea Românească, 1974 (155 p.)
Schiţă pentru o estetică posibilă. Bucureşti: Editura Eminescu, 1975 (204 p.)
Poveste cu doi necunoscuţi: Dostoievski şi Tolstoi. Bucureşti: Editura Cartea Românească, 1978 (216 p.)
Umanism: viziune şi întruchipare. Bucureşti, Editura Eminescu, 1978 (248 p.)
Secolul nostru cel de toate zilele. Bucureşti: Editura Cartea Românească, 1980 (272 p.)
Hegel şi arta. Bucureşti: Editura Meridiane, 1980 (300 p.)
Nearta – artă. Volumul I, Bucureşti: Editura Cartea Românească, 1982 (287 p.).
Nearta – artă. Volumul II, Bucureşti: Editura Cartea Românească, 1985 (368 p.)

Sublimul în estetică. Bucureşti: Editura Meridiane, 1983 (271 p.);
Sublimul în artă. Bucureşti: Editura Meridiane, 1984 (387 p.);
Sublimul în spiritualitatea românească. Bucureşti: Editura Meridiane, 1987 (p. 335)
Literatură şi filosofie. Interacţiuni în cultura română. Bucureşti: Editura Minerva, 1986 (311 p.)
Opţiuni. Bucureşti: Editura Cartea Românească, 1989 (320 p.)
Romanul unei drame. Bucureşti: Editura Univers, 1991 (631 p.)
Izvoare biblice. Alegerea lui Iona. Bucureşti: Editura Minerva, B.P.T., 1994 (247)
Idei inoportune. Bucureşti: Editura Cartea Românească, 1995 (224 p.)
O istorie a filosofiei româneşti – în relaţia ei cu literatura. Cluj: Biblioteca Apostrof, 1996 (395 p.)
Constantin Noica – între construcţie şi expresie. Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1998 (299 p.)
Vârstele omului. Bucureşti: Editura Trei, 1998 (270 p.)
Tolstoi – romanul unei drame. Bucureşti: Editura Teora, 1998 (536 p.)
Dostoievski. Cuprinde: Dostoievski – tragedia subteranei şi Dostoievski şi Tolstoi – poveste cu doi necunoscuţi. Bucureşti: Editura Teora, 2000 (528 p.)
Thomas Mann – temă cu variaţiuni, Bucureşti: Editura Trei, 2002 (408 p.)
Prejudecăţi şi judecăţi, Bucureşti: Editura Hasefer, 2002 (459 p.)
eu – şi el  Insemnări subiective despre Ceauşescu, Cluj-Napoca: Editura Dacia, 2003 (140 p.)
Sankt Petersburg  Romanul şi romanele unui oraş, Bucureşti: Editura Institutului Cultural Român, 2004 (366 p.)
Dostoievski şi Tolstoi  Poveste cu doi necunoscuţi, Ediţia a III-a, Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Ideea Europeană, 2004 (154 p.)
Dostoievski  Tragedia subteranei, Ediţia a III-a, Bucureşti: Editura Fundaţei Culturale Ideea Europeană, 2004 (452 p.)
Karl Marx în 1234 fragmente.Alese şi adnotate de Ion Ianoşi, Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Ideea Europeană, 2004 (397 p.)
Hegel şi arta. Ediţia a II-a revăzută şi întregită, Bucureşti: Editura Academiei Române, 2005 (236 p.)
Studii de filozofia artei. Bucureşti: Comunicare.ro, 2005 (178 p.).
Constantin Noica. Ediţie revăzută, Bucureşti: Editura Academiei Române, 2006 (298 p.)
eu – şi el. Însemnări subiective despre Ceauşescu. Ediţia a II-a, Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Ideea Europeană, 2006 (192 p.)

Volume de filosofi şi scriitori, prefaţate, adnotate, editate

Pe lângă cărţile de autor – principala activitate de patru decenii, cuprinzând cca şaptezeci de volume din mai multe arii lingvistice. Iată o selecţie:
Români. Postfaţă la Tudor Vianu, Postume, EPLU, 1966. Studiu introductiv (de aproape o sută de pagini) la Tudor Vianu, Estetica, EPL, 1968. Prefaţă la antologia lui Vasile Morar, Despre frumos şi artă. Tradiţiile gândirii estetice româneşti, Minerva, BPT, 1984. Ediţie şi postfaţă la Mircea Florian, Filosofie şi artă, Cluj, Echinox, 1992. Ediţie, prefaţă, tabel cronologic la Mircea Florian, Misticism şi credinţă, Minerva, BPT, 1993. Prefaţă la I. Brucăr, Spinoza, Hasefer, 1998.

Germani. Studiu introductiv la Wilhelm Worringer, Abstracţie şi intropatie şi alte studii de teoria artei, Univers, 1970. Prefeţe la multe cărţi de Thomas Mann: Doctor Faustus, EPLU, 1966 (reed. Ed. Muzicală, 1970); Muntele vrăjit, EPL 1967 (reed. BPT 1969); Mărturisirile escrocului Felix Krull, Timişoara, Facla, 1982; Alesul, Timişoara Ed. de Vest, 1991; Înşelata şi alte povestiri, Timişoara, Ed. de Vest, 1992; Povestiri, Univers, 1992; Germania şi germanii, eseuri, Humanitas, 1998; Despre problema evreiască (postfaţă), Hasefer, 1998. Selecţie, prefaţă şi note la Hegel, Despre artă şi poezie, vol. I şi II, Minerva, BPT, 1979. Selecţie, prefaţă şi note la Kant, Despre frumos şi bine, vol. I şi II, Minerva, BPT, 1981.  Postfaţă la Friedrich Nietzsche, Despre genealogia moralei, Cluj, Echinox, 1993. Prefaţă la Heinrich Heine, Contribuţii la istoria religiei şi a filozofiei în Germania, Humanitas, 1996. Prefaţă la vol. 1 şi postfaţă la volumul 5 de Robert Musil, Omul fără însuşiri, Univers, 1995.

Ruşi. Aparat critic, cu prezentări, comentarii, date bibliografice, note explicative la Dostoievski, Opere în 11 volume, EPLU şi Univers: vol. 3, 1967, vol. 4, 1968, vol. 5, 1969 (reed. Cartea Românească, 1981), vol. 6, 1969, vol. 7, 1970 (reed. Cartea Românească, 1970), vol. 8, 1971 (reed. volum separat), vol. 9-10, 1973 (reed. volum separat, 1982), vol. 11 (studiu introductiv), 1974; Dostoievski, Amintiri din Casa morţilor, Leda, 2005 Prefaţă, tabel cronologic, note şi comentarii la Lev Tolstoi, Jurnal, vol. I şi II, Univers, 1975 şi 1976; ediţia a II-ea refăcută, vol. I şi II, Ed. Elit, 2001; ediţia a III-a, revăzută, vol. I. şi II, Ed. Ideea Europeană, 2005. Prefaţă la V.V. Bîcikov, Estetica antichităţii târzii, Meridiane, 1984. Prefaţă la Andrei Platonov, Cevengur, Cartea Românească, 1990. Studiu introductiv la Vladimir Soloviov, Trei dialoguri, Humanitas, 1992.; ed. a II-a, Humanitas, 2005. Prefaţă la Piotr Ceaadaev, Scrisori filozofice, Humanitas, 1993. Prefaţă la Lev Şestov, Apoteoza lipsei de temeiuri, Humanitas, 1995. Prefeţe la Vladimir Nabokov, Apărarea Lujin, Universal Dalsi, Chişinău, Ed. Uniunii Scriitorilor, 1996; şi Invitaţie la eşafod, Albatros, Universal Dalsi, 1997. Prefaţă la Dostoievski Amintiri din Casa morţilor, Editura Leda, Grupul editorial Corint, 2004, reeditare 2005. Adaptarea comentariilor şi note la Rilke – Ţvetaieva – Pasternak, Roman epistolar, Editura Ideea Europeană, 2006.

Alţii. Prefaţă la Italo Svevo, Conştiinţa lui Zeno, EPLU, 1967. Postfeţe la Vladimir Jankélévitch, Paradoxul moralei, Cluj, Echinox, 1997 şi Să iertăm?, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1998.

În anii nouăzeci a coordonat două colecţii: “Gânditori ruşi” la Ed. Humanitas şi “Săgetătorul” la Cluj, Ed. Echinox.

Studii în volume şi în reviste de specialitate

Sunt în număr foarte mare. Tratează estetica, filosofia culturii, probleme de istorie a filosofiei. Multe dintre ele au intrat, modificat, în cărţile de autor. Principalele reviste, pe lângă cele literare şi culturale, la care a colaborat sunt “Revista de filosofie”, “Analele Universităţii Bucureşti. Estetica”, “Cahiers roumains d’études littéraires”, “Revue Roumains des Sciences Sociales. Série de Philosophie et Logique”. Comunicările sunt incluse şi în “Actele Congreselor Internaţionale de Estetică” (în limbi străine): V – Amsterdam (1964), VI – Uppsala (1968), VII – Bucureşti (1972), VIII – Darmstadt (1976), IX – Dubrovnik (1980), X – Montreal (1984), XI – Nothingam (1988). Au mai fost şi alte contribuţii incluse în reviste ori volume din străinătate: în “Revue d’Esthétique“, Paris, 1972; “Acta Comparationis Literarum Universitarum”, Budapest, 1973; volumul colectiv Rumänisch-Deutsche Interferenzen, Heidelberg, 1986; Discussion Paper Series la “Colegium Budapeste – Institute for Advanced Series”, nr. 39, Leben als Überleben. Ein ost-europäisches kulturelles Bekenntnis, 1997.
Participări la volume colective din ultimii ani: Avataruri ale unei sintagme, în volumul omagial Gheorghe Vlăduţescu, Ed. ALL, 1999; Treimea oblăduitoare – Thomas Mann despre Wagner, Schopenhauer, Nietzsche, în volumul “Modelul german în dialog cu spiritualitatea românească”, Caietele Vieţii Româneşti Nr. 1, Anul 2000; Evreii şi comunismul, în volumul “Contribuţia scriitorilor evrei la literatura română”, Caietele Vieţii Româneşti, Nr. 2, Anul 2001, Zigu Ornea. Permanenţa cărturarului, Ed. Hasefer, 2002, Niculae Bellu, De la stânga politică la stânga culturală, Ed. Paideia, 2005.

Lucrări didactice

Dicţionar de estetică generală, în colegiul de redacţie şi colectivul de autori, Ed. Politică, 1972. Lecţii de estetică, Tipografia Universităţii din Bucureşti, 1974. Manual de estetică, TUB, 1976. Estetica, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1978. Cariatide ale esteticii româneşti, în colectivul de autori, TUB, 1982. Estetica, în colegiul de redacţie şi colectivul de autori. Esteticul – interferenţe valorice, în colectivul de autori, TUB, 1985. Dicţionarul operelor filozofice româneşti – 111 lucrări fundamentale, coordonator general şi autor de texte, Bucureşti, Humanitas, 1997.

Volume omagiale

Ion Ianoşi. O viaţă de cărturar. Ediţie îngrijită de Vasile Morar, Ed. ALL Educational, 1998, “Profiluri filosofice”, serie coordonată de Adrian Miroiu. Cuprins: Ion Ianoşi, Exerciţiu biobibliografic pp. 1-79; texte de Vasile Morar, Andrei Corbea, Valeriu Cristea, Marta Petreu, Lorena Păvălan, Gheorghe Vlăduţescu, Mădălina Diaconu, Diana Stanciu, Al. Simion, Costică Brădăţan, Mihaela Alexandra Pop, Corina Rădulescu, Radu Cosaşu; Ion Ianoşi, Post scriptum, pp. 327-338.

Estetică şi moralitate. Omagiu Profesorului Ion Ianoşi la 70 de ani de viaţă. Culegere de studii şi profil spiritual îngrijite de Marin Diaconu, Ed. CRATER 1998. Texte de Grigore Smeu, Gheorghe Stroia, Mihai Nistor, Paul Cornea, Valentin Protopopescu, Victor Ernest Maşek, Vasile Morar, Mihaela Pop, Lorena Păvălan, Sorin Vieru, Ion Vasile Şerban, Gabriel Liiceanu, Mădălina Diaconu, Nina Stănculescu, Vasile Macoviciuc, Costică Brădăţan, Vasile Donose, Corina Rădulescu, Alexandru A. Popovici, Dorin-Liviu Bîtfoi, Doina Dascălu Işfănoni, Elena Raia, Al. Husar, Ion Iliescu, Ion Ianoşi, Eugen Simion, Ion Toboşaru, Mariana Turbăceanu, Nina Nicolaeva, Gheorghe Achiţei, Anton Adămuţ, Ana-Maria Brezuleanu, Dan Grigorescu, Gabriela Blebea-Nicolae; şi Ion Ianoşi – Profil spiritual (pp. 523-634).