Profesor Emerit Mircea Flonta este doctor al Universităţii din Bucureşti din anul 1970 cu o teză de epistemologie genetică. Este un remarcabil specialist în epistemologie şi filosofia limbajului. O mare parte a activităţii sale didactice şi de cercetare este dedicată studiului filosofiei şi, mai recent, biografiei lui Wittgenstein. De-a lungul vastei sale cariere a adus contribuţii esenţiale în domeniile filosofiei religiei (cu un interes special pentru sistemul filosofic al lui Lucian Blaga), filosofiei biologiei (mai ales în contextul darwinismului), teoriei cunoaşterii, studiilor kantiene şi filosofiei ştiinţei. Profesorul Flonta a tradus în limba română un număr mare de texte filosofice fundamentale, inclusiv principalele lucrări ale lui Wittgenstein, precum şi volume de Popper, Hume, Kant şi Einstein. Cele mai recente cursuri ţinute în cadrul Şcolii Doctorale s-au axat pe Prelegerile lui Wittgenstein de la Cambridge şi pe teoria cunoaşterii (relaţia dintre formă şi conţinut, necesar şi contingent). Profesorul Flonta este, de asemenea, membru corespondent al Academiei Române.
LISTĂ DE LUCRĂRI
(O SELECŢIE)
Cărţi
1975 Adevăruri necesare? Studiu monografic asupra analicităţii, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 262 p.
1985 Perspectivă filosofică şi raţiune ştiinţifică, Presupoziţii filosofice în ştiinţa exactă, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 392 p.
1994 a Cognitio. O introducere critică în problema cunoaşterii, Bucureşti, Editura All, 199 p.
1994 b Imagini ale ştiinţei, Bucureşti, Editura Academiei Române, 240 p.
1998 a Cum recunoaştem pasărea Minervei? Reflecţii asupra percepţiei filosofiei în cultura românească, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 280 p.
1998 b Cunoaştere şi analiză. Volum omagial Mircea Flonta, Bucureşti, Editura All, 263 p.
2005 Kant în lumea lui şi în cea de azi. Zece studii kantiene,Iaşi, Polirom, 313 p.
Gânditorul singuratec. Critica şi practica filosofici la Ludwig Wittgenstein, Humanitas, 2008, 391 p.
Cognitio. O introducere critică în problema cunoaşterii, ediţia a doua revizuită şi adăugită, Editura All, 2008, 236 p.
Articole în reviste
1969 Subiect şi obiect în cunoaşterea perceptivă: critica empirismului şi raţionalismului, în “Revista de Filosofie” nr. 7 şi 8, pp. 667-679, 793-807.
1971 a Necesitatea legilor ştiinţei şi problema inducţiei, în “Revista de Filosofie” nr. 2, pp. 143-154.
1971 b Nivelele cunoaşterii şi scara modalităţilor, în “Revista de Filosofie” nr. 7, pp. 843-852.
1972 Puncte de vedere şi metode moderne în studiul cunoaşterii, în “Revista de Filosofie” nr. 5, pp. 681-692.
1975 Adevăr şi semnificaţie; consideraţii empirice, în “Revista de Filosofie” nr. 2, pp. 222-227.
1976 Analytisch bei Kant, în “Kant-Studien” nr. 2, pp. 210-215.
1978 A “weak” and a “strong” Version of the Incommensurability Thesis, în “Revue Roumaine des Sciences Sociales, Philosophie et Logique” nr. 3-4, pp.395-406.
1979 a O reabilitare a interacţionalismului?, în “Revista de Filosofie” nr. 3, pp. 295-299.
1979 b Über die Interpretation des Korrespondentsprinzips,în “Revue Roumaine des Sciences Sociales, Philosophie et Logique” nr. 3-4, pp, 497-506.
1980 L’éxplication dans les disciplines historiques, în “Revue Roumaine des Sciences Sociales, Philosophie et Logique”, nr. 3, pp. 293-302.
1981 a Istoria tradiţională şi istoria modernă a ştiinţei, în “Revista de Filosofie” nr. 4, pp. 261-268.
1981 b Ideea ştiinţei naturii în “Critica raţiunii pure”, în “Revista de Filosofie” nr. 4, pp. 340-350.
1983 Raţionalitatea ştiinţifică: o apreciere critică a concepţiei curente din perspectiva controverselor asupra fundamentelor unei discipline ştiinţifice, în “Analele ştiinţifice ale Universităţii Al. I. Cuza”, Iaşi, suplimentul Raţionalitate şi discurs, pp. 21-26
1984 De la empirie la teorie: reflecţii asupra rolului gândirii matematice în constituirea conceptelor şi legilor ştiinţei teoretice a naturii, în “Voprosi Filosofii” nr. 3, pp. 86-92.
1986 a Philosophical Grounds of the Scientist Opposition to new Scientific Ideas, în “Noesis” nr. XII, pp. 134-139.
1986 b Im welchen Sinn hat Wissenschaft eine Geschichte?Lucian Blagas Antwort, în “Revue Roumaine des Sciences Sociales, Philosophie et Logique” nr. 3-4, pp. 303-307.
1987 Normtiv şi descriptiv în filosofia ştiinţei, în “Revista de Filosofie” nr. 1, pp. 23-29.
1988 Parapsihologia şi criteriile cunoaşterii obiective, în “Revista de Filosofie” nr. 3, pp. 289-300.
1991 Ludwig Wittgenstein şi tradiţia filosofică, în “Caiete europene” nr. 1/1991, pp. 18-38.
1992 a Empirismul lui Locke, în “Revista de Filosofie” nr. l, pp. 52-64.
1992 b Scientific Paper and Scientific Research, în “Noesis” nr. XVI, pp. 97-104.
1993 Poate fi fixat conceptul cunoaşterii ştiinţifice prin raportare la valori cognitive?, în “Revista de Filosofie” nr. 2, pp. 121-134.
1994 a Über die Abgrenzung wissenschaftlicher Erkenntnis, în “Noesis” nr. XIX, pp. 51-59.
1994 b Kant în cultura filosofică românească, în “Revista de Filosofie” nr. 6, pp. 543-555.
1995 Unificarea cunoaşterii: abordarea clasică şi neclasică, în “Revista de Filosofie” nr. 4, pp. 363-369.
1996 a Does the Scientific Paper Accurately Mirror the very Grounds of Scientific Assessment?, în “Theoria” nr. 27, pp.19-31.
1996 b Condiţii ale posibilităţii unei filosofii generale a ştiinţei; un examen critic, în “Revista de Filosofie” nr. 1-2, pp. 55-67.
1997 a Allgemeine Naturgesetze: Kant versus Newton, în “Noesis” nr. XXII, pp. 115-122.
1997 b Cultură filosofică şi gândire filosofică, în “Revista de Filosofie” nr. l, pp. 5-16.
1997 c Constantin Noica: între gândul propriu şi sistem, în “Revista de Filosofie” nr. 4, pp. 355-380.
1998 Analytische versus historisch orientierte Wissenschaftheorie, în “Krisis” nr. 6, pp. 31-40.
1999 a A Gulf of Misunderstanding: beetwen Radical Relativism and Rough Realism, în “ Millenium III”, Summer, pp. 189- 198, versiunea în limba română la pp. 179-187.
1999 b Revoluţia darwiniană ca schimbare a “ochelarilor gândirii”, în “Krisis” nr. 8-9, pp. 47-57.
2000 a Teoria cunoaşterii ştiinţifice:o privire de ansamblu asupra orientărilor şi dominantelor tematice, în “Revista de Filosofie’, nr. 3-4, pp. 275-294.
2000 b Succesiune de teorii închise sau aşezare mai profundă a fundamentelor? Două perspective asupra evoluţiei teoriilor în fizica modernă, în “Analele Universităţii Bucureşti, Filosofie”, Anul XL, pp. 91-116.
2001 a Ludwig Wittgenstein şi philosophia perennis, în “Revista de Filosofie”, nr. 3-4, pp. 369-376.
2001 b Poziţia lui Nietzsche faţă de creştinism: presupoziţii, motive, implicaţii, în “Secolul XXI”, nr. 1-6, pp. 64-72.
2002 Russell şi Wittgenstein: apropiere şi despărţire, în “Revista de Filosofie”, nr. 5-6, pp.625-640.
2003 Dincolo de idealul ştiinţei. De la Tractatus la Cercetări filosofice”, în “Analele Universităţii Bucureşti, Filosofie”, Anul LII, pp. 3-19.
2004 a Filosofia transcendentală şi principiile metafizice ale ştiinţei naturii, în “Revista de Filosofie”, nr. 3-4, pp. 409- 425.
2004 b O posibilă discuţie între Blaga şi Kant, în “Tomis”, Octombrie-Noiembrie-Decembrie.
2004 c Lucian Blaga, în (ed.) E. Craig, Routledge Encyclopedia of Philosophy Online, London, Routledge.
2005 a Istoricitate şi progres la Blaga, în “Revista de Filosofie”, nr. 3-4, pp. 373-385.
2005 b Ce este o personalitate ştiinţifică? Cazul Einstein, în “Revista de Filosofie” nr. 5-6, pp. 663-679.
The Return of Complexity, în ,,Milenium III’’, Summer 2007, pp. 141-147
Premise şi consecinţe ale genezei ştiinţei matematice a naturii, în‘’Logos Architekton I, 2007, Cluj, pp.95-114
Collaboration or Exit from the stage? The Dilematic Position of the Elites in Dictatorial Regimes as Illustrated by the Heisenberg Case în ’’Revue Roumaine de Philosophie’’, 51, 1-2, 2007, pp. 177-194.
Ce este filosofia analitică? Concepte mai restrictive şi mai cuprinzatoare, în Revista de Filosofie Analitică, vol I , ianuarie- iunie 2008.
Studii în volume
1967 Interpretarea deterministă a întămplării în ştiinţa modernă, în vol. Determinism şi cunoaştere, Bucureşti, Editura Politică, pp. 73-94.
1971 a Conceptul de cunoaştere a priori în lumina analizei logice şi psihogenetice, în (coord.) C. Popa, Existenţă, cunoaştere, acţiune, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, pp.199-218.
1971 b Problema acordului structurilor logico-matematice cu datele experienţei, în (coord.) M. Flonta, Al. Valentin, Teorie şi experiment, Bucureşti, Editura Politică, pp. 147-205.
1975 Propoziţiile de observaţie şi problema fundamentului ştiinţei, în (coord.) M. Flonta, Epistemologia şi analiza logică a limbajului ştiinţei, Bucureşti, Editura Politică, pp. 175-215.
1978 Despre comparabilitatea şi incomensurabilitatea teoriilor ştiinţifice, în (coord.) I. Pârvu, Concepţii asupra dezvoltării ştiinţei, Bucureşti, Editura Politică, pp. 212- 257.
1979 On Characterizing the Process of Cognition as Transition from Phenomena to Essence, în vol. Philosophical Thinking in Romania Today, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, pp. 68-82.
1981 a Controverse actuale cu privire la metoda ştiinţelor social-istorice, în (coord.) A. Botez, V. Tonoiu, C. Zamfir, Epistemologia ştiinţelor sociale, Bucureşti, Editura Politică, pp. 11-42.
1981 b Newtonsche Physik und reine Naturwissenschaft in der K.d.r.V., în (Hg.) G. Funke, Akten des 5. Internationalen Kant-Kongresses, Bonn, Bouvier Verlag, pp. 22-26.
1981 c Intuitive Concepts and Conceptual Explantation, în (coord.) A. Botez, D. Ghişe, Dialectics-System-Science, Editura Academiei, pp. 181-188.
1982 a O explicaţie a conceptului “fizică pură” în “Critica raţiunii pure”, în (coord.) A. Boboc, M. Flonta, R. Pantazi, I. Pârvu, Immanuel Kant. 200 de ani de la apariţia Criticii
raţiunii pure, Bucureşti, Editura Academiei, pp.38-51.
1982 b Limbajul naturalistului şi limbajul filosofului, în (coord.) St. Popescu, Al. Valentin, Ideea de dialectică în ştiinţa şi filosofia contemporană, Bucureşti, Editura Politică, pp. 43-74.
1982 c Colaborare la capitolele II, IV şi XII ale tratatului Teoria cunoaşterii ştiinţifice, (coord.) M. Flonta, Şt. Georgescu, I. Pârvu, Bucureşti, Editura Academiei, pp. 67-76, 124-134, 372-385.
1983 a Raţionalitatea ştiinţifică din perspectiva istoricului şi a filosofului analist al ştiinţei, în (coord.) A. Botez, Privire filosofică asupra raţionalităţii ştiinţifice, Bucureşti, Editura Academiei, pp. 75-92.
1983 b Idealul explicativ în disciplinele istoric; două viziuni contemporane, în (coord.) O, Mişcol, Perspectivă filosofică în abordarea fenomenelor sociale, Bucureşti, Editura Academiei, pp. 74-90.
1984 Despre semnificaţia filosofică a infirmării experimentale a inegalităţilor lui Bell, în (coord.) A. Pârvu, I. I. Popescu, Filosofia fizicii, Bucureşti, Editura Politică, pp. 291-310.
1986 a Legi universale şi legi istorice în ştiinţele naturii şi în ştiinţele sociale, în (coord.) M. Drăgănescu, M. Voiculescu, Revoluţia ştiinţifico-tehnică şi aplicaţiile ei în dezvoltarea socială a României, Editura Politică, pp. 145-161.
1986 b În ce sens are cunoaşterea ştiinţifică o istorie? Răspunsul lui Lucian Blaga, în (coord.) A. Marga, Cunoaştere şi acţiune. Profiluri de gânditori români, Cluj, Editura Dacia, pp. 260-284.
1987 Istoria ştiinţei şi analiza culturală a cunoaşterii pozitive, în (coord.) A. Botez, V. Botez, D. Ghişe, Lucian Blaga. Cunoaştere şi creaţie, Bucureşti, Editura Cartea Românească, pp. 181-197.
1988 De ce nu se înţeleg filosofii?, în (coord.) M. Mâciu, Antologie de filosofie românească vol. VI, Bucureşti, Editura Minerva, pp. 50-71.
1989 Abordare analitică sau abordare sistemică? Despre sensul unei alternative în gândirea biologică contemporană, în (coord.) Fl. Georgescu, Filosofie şi medicină, Bucureşti, Editura Medicală, pp. 213-231.
1991 Transzendentalphilosophie und moderne kategorielle Analyse, în (ed.) R. Croitoru, Kant and the Transcendental Problem, Universitatea Bucureşti, pp. 80-102.
1992 Zwei Erkenntnisbegriffe, în (ed.) R. Croitoru, Critic and Doctrinal in Kant, Universitatea Bucureşti, pp. 35-42.
1997 a Ştiinţă şi cultură, în (coord.) M. Borcilă, Eonul Blaga. Întâiul veac, Bucureşti, Editura Albatros, pp. 88-102.
1998 a Stiluri de filosofare şi tradiţii filosofice, în (coord.) V. Mureşan, Între Wittgenstein şi Heidegger, Bucureşti, Editura All, pp. 39-60.
1998 b Inteligibilitatea lumii; posteritatea unei teme raţionaliste, în (ed.) M. Flonta, Descartes-Leibniz.
Ascensiunea şi posteritatea raţionalismului clasic, Bucuresţi, Editura Universal Dalsi, pp. 203-224.
1999 Emergenţa principiului corespondenţei şi problematica relaţiei dintre teorii fizice fundamentale, în C. Grecu, I. Lucica, (coord.), Logică şi antologie, Bucureşti, Editura Trei, pp. 273-307.
2000 a Metafizică a cunoaşterii şi sistem metafizic la Lucian Blaga, în Meridian Blaga, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de ştiinţă, pp. 63-81.
2000 b Ideea kantiană a luminării, în (coord.) M. Flonta şi H.-K. Keul, Filosofia practică a lui Kant, Editura Polirom, Iaşi, pp. 243-268.
2000 c Gemässigter und radikaler erkenntnistheoretischer Naturalismus, în (Hg.) G. Keil, H. Schnädelbach, Naturalismus, Frankfurt am Main, Suhrkamp Verlag, pp. 163-186.
2000 d Două culturi filosofice, în (coord.) V. Mureşan, Ce vor filosofii?, Bucureşti, Editura Punct, pp. 61-70.
2001 Momente filosofice înainte şi după cercetarea fizică, în (ed.) P. Ioan, Ştefan Lupaşcu: un gânditor pentru Mileniul III, vol. I, Iaşi, Editura Ştefan Lupaşcu, pp. 37-46.
2002 a Înţelegerea filosofică: “A vedea mai bine” şi Philosophisches Verstehen: Besser sehen, în (coord.) M. Flonta, Gh. Ştefanov, Ludwig Wittgenstein în filosofia secolului XX, Iaşi, Editura Polirom, pp. 97-105 şi pp. 201-210.
2002 b Determinism, predictibilitate, complexitate: cazul haosului determinist, în (ed.) M. Bodea, Complexitatea.Teme logice, antologice şi epistemologice, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, pp. 19-56.
2002 c Unitatea sistematică a filosofiei lui Lucian Blaga, în Meridian Blaga II, Cluj-Napoca, Casa cărţii de ştiinţă, pp. 7-29.
2004 a Ştiinţa naturii şi legile ştiinţei, în Studii de istorie a filosofiei universale, vol. XII, Editura Academiei Române, pp. 83-107.
2004 b Cercetare filosofică şi cultură filosofică, în Revista de Filosofie la 80 de ani, Târgu-Mureş, Editura Ardealul, pp. 46-53.
2005 a Konrad Lorenz ca darwinist, în (coord.) C. Strungaru, R. Schubert, Ce putem învăţa despre oameni de la gâşte? 100 de ani de la naşterea lui Konrad Lorenz, Iaşi, Editura Polirom, pp. 165-190.
2005 b Ce înseamnă să fii un bun creştin? O privire critică asupra mentalităţii religioase în România de azi, în (coord.) M. Flonta, H.-K. Keul, J. Rüssen, Religia şi societatea civilă, Piteşti, Editura Paralela 45, pp. 176-200.
2005 c Versiunea originală a tezei de doctorat a lui Lucian Blaga, în (coord.) T. Câtineanu, Meridian Blaga 5, vol. 2, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, pp. 128-136.
2005 d Două orientări în critica vieneză a metafizicii, în (coord.) C. Stoenescu, I. Tănăsescu, Filosofia austriacă, Giurgiu, Editura Pelican, pp. 91-101.
2006 a Les grandes esprits se rencontrent. Lucian Blaga şi Alexandre Koyré, în Meridian Blaga 6 – Filosofie, Cluj, Casa Cărţii de Stiinţă, pp. 105-117.
2006 b Cunoaşterea ştiinţifică şi religia între conflict şi convieţuire fără tensiuni, în (ed.) Magda Stavischi, Perspective româneşti asupra ştiinţei şi teologiei, Bucureşti, Editura Cartea Veche, pp. 489-508.
2006 c “Acord neforţat” şi “acord forţat”. Este ştiinţa naturii un gen natural?, în (coord.) A. Botez, A Şerban, M. Drăghici, Construcţie şi deconstrucţie în filosofia americană contemporană, Bucureşti, Editura Academiei, pp. 119-134.
Sistem sau teme perene? Despre posteritatea filosofiei lui Lucian Blaga, în Angela Botez, V.Botez, M.Popa (coord.), Lucian Blaga, Confluenţe filosofice în perspectivă culturală, Editura Academiei Romane, pp. 303-316
Idealul moral al lui Kant, în (coord.) N. Matăsaru, Actualitatea filosofiei lui Immanuel Kant, Craiova, Editura Ains,2007, pp. 45-68.
Tânărul şi bătrânul Popper, Der junge und der alte Popper, în (coord.) D.Stoianovici, G. Flonta,
C. Stoenescu, Karl Popper – Analize şi interpretări, Giurgiu, Editura Pelican, 2007,pp.13-33 si 202-222.Locul istoriei şi filosofiei ştiinţei în sistemul lui Lucian Blaga şi A fost Blaga un relativist?
Ce fel de relativist a fost Blaga? , în Meridian Blaga 7 – Filosofic, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007, pp. 78-84 şi 73-77.Blaga văzut din America, în Meridian Blaga 8 – Filosofic, Cluj- Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2008, pp.50-59.
Lucrări didactice
1969 Curs de teoria cunoaşterii, Universitatea dinBucureşti, Centrul de Multiplicare, 161 p.
1999 Prezentare tematică, în M. Flonta, C. Stoenescu, Gh. Ştefanov, Teoria cunoaşterii. Teme-texte-literatură, Editura Universităţii din Bucureşti, pp. 7-61, ediţia a II-a 2005.
2004 Prezentare tematică, în M. Flonta, G. Nagâţ, Gh. Ştefanov Introducere în toria cunoaşterii ştiinţifice. Editura Universităţii din Bucureşti, pp. 11-36.
Coordonări şi editări de volune de studii
1971 Teorie şi experiment, Bucureşti, Editura Politică, în colaborare cu Al. Valentin.
1975 Epistemologia şi analiza logică a limbajului ştiinţei, Bucureşti, Editura Politică, 1975.
1982 a Immanuel Kant. 200 de ani de la apariţia “Criticii raţiunii pure”, Bucureşti, Editura Academiei, în colaborare cu Al. Boboc, R.Pantazi, I. Pârvu.
1982 b Teoria cunoaşterii ştiinţifice, în colaborare cu Şt. Georgescu şi I. Pârvu, Bucureşti, Editura Academiei.
1982 c Lucian Blaga, Zum Wesen der rumänische Volkseele, Bucureşti,Editura Minerva.
1992 Filosoful-Rege?, Bucureşti, Editura Humanitas.
1998 Descartes-Leibniz. Ascensiunea şi posteritatea raţioalismului clasic, Bucureşti, Editura Universal Dalsi.
2000 Filosofia practică a lui Kant, în colaborare cu H.-K. Keul, Iaşi, Editura Polirom.
2005 Religia şi societatea civilă, în colaborare cu H.-K. Keul şi J. Rüssen, Piteşti, Editura Paralela 45.
Studii şi note introductive
1976 Natura şi dinamica ştiinţei în concepţia lui Thomas Kuhn, în Th, S. Kuhn, Structura revoluţiilor ştiinţifice,Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, pp. 5-35.
1981 Despre rădăcinile istorice şi destinul “Logicii cercetării” în Karl R. Popper, Logica cercetării, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, pp. 13-53.
1982 Th. S. Kuhn şi reconstrucţiile filosofice ale metodei cunoaşterii ştiinţifice, în Th. S. Kuhn, Tensiunea esenţială, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, pp. 7-34.
1987 a Natura omenească şi puterile cunoaşterii în filosofia lui David Hume, în D. Hume, Cercetare asupra intelectului omenesc, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, pp.7-73.
1987 b “Prolegomenele” şi “Critica raţiunii pure”, în Immanuel Kant, Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfăţişa drept ştiinţă, Bucureşti, Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, pp. 8-40, Bucureşti, Editura All – CEU Press, 1996, pp. 9-41, Piteşti, Paralela 45, 2005, pp. 9-44.
1992 Idealul cunoaşterii şi idealul umanist la Albert Einstein, în A. Einstein, Cum văd eu lumea. O antologie, Bucureşti, Editura Humanitas, pp. 292-335, ed. a II-a, 1996, pp. 367- 411, ed. a III-a, 2000, pp. 415-465.
1993 Notă introductivă la Ludwig Wittgenstein,Caietul albastru, Bucureşti, Editura Humanitas, pp. 5-20.
1995 a Notă introductivă la Georg H. von Wright, Explicaţie şi înţelegere, Bucureşti, Editura Humanitas, pp. 5-17.
1995 b Bertrand Russell şi începuturile filosofiei analitice, în B. Russell, Problemele filosofiei, Bucureşti, Editura All, pp. 5-14, retipărit 1998.
1998 a Richard Rorty, radicalizarea pragmatismului şi “Moartea filosofiei”, în R. Rorty, Contingenţă, ironie şi solidaritate, Bucureşti, Editura All, pp. 10-22.
1998 b Afacerea Sokal şi critica relativismului epistemologic contemporan, în Gheorghe-Sorin Părăoanu, Tranziţii ontologice, Bucureşti, Editura All, pp. 5-20.
1999 Thomas Kuhn şi reorientarea istorică în filosofia ştiinţei, în Th. S. Kuhn, Structura revoluţiilor ştiinţifice,Bucureşti, Editura Humanitas, pp. 5-52.
2001 Notă istoică şi În ajutorul cititorului, în Ludwig Wittgenstein, Tractatus logico-philosophicus, Bucureşti, Humanitas, pp. 5-24 şi 25-73.
2003 a Un autor pe nedrept uitat, în Moritz Schlick, Formă şi conţinut. O introducere în gândirea filosofică, Giurgiu, Editura Pelican, pp. 7-33.
2003 b Teme epistemologice în era metafizicii clasice, în G.W. Leibniz, Noi eseuri asupra intelectului omenesc, Bucureşti, Editura All, pp. 9-32.
2004 Notă istorică, în Ludwig Wittgenstein,Cercetări filosofice, Bucureşti, Editura Humanitas, pp. 8-20.
2005 Cum se poate vorbi cu sens despre ceea ce este cert şi ceea ce este îndoielnic?, în Ludwig Wittgenstein, Despre certitudine, Bucureşti, Editura Humanitas, pp. 9-46.
2008 Apologia lui Heisenberg, posfaţa la Werner Heisenberg, Partea şi Întregul, Humanitas, 2008, pp.323-352.
Traduceri
1981 Karl R. Popper, Logica cercetării, în colaborare cu Alexandru Surdu şi Erwin Tivig, şi note la textul traducerii, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.
1982 Lucian Blaga, Zum Wessen der rumänischen Volksseele, îngrijirea traducerii şi traducerea unor pasaje omise, Bucureşti, Editura Minerva.
1987 a David Hume, Cercetare asupra intelectului omenesc, în colaborare cu Adrian-Paul Iliescu şi Constanţa Niţă şi note la textul traducerii, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.
1987 b Immanuel Kant, Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfăţişa drept ştiinţă, în colaborare cu Thomas Kleininger şi note la textul traducerii, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Editura All – CEU Press 1996, Editura Paralela 45, 2005.
1992 a Albert Einstein, Cum văd eu lumea. O antologie, în colaborare cu Ilie Pârvu şi Dragan Stoianovici, şi note la textele traduse din Einstein, Bucureşti, Editura Humanitas, reeditări 1996, 2000, 2005.
1992 b John Watkins, Teoria cunoaşterii şi politica, în (ed.) M. Flonta, Filosoful-Rege, Bucureşti, Editura Humanitas, pp. 136-160.
1993 a Ludwig Wittgenstein, Lecţii şi convorbiri despre estetică, psihanaliză şi credinţă religioasă, în colaborare cu Adrian-Paul Iliescu, Bucureşti, Editura Humanitas,1993, reeditare 2005.
1993 b Ludwig Wittgenstein, Caietul albastru, în colaborare cu Mircea Dumitru şi Adrian-Paul Iliescu, Bucureşti, Editura Humanitas, traducere revizuită în 2005.
1995 Ludwig Wittgenstein, Însemnări postume 1914-1951, în colaborare cu Adrian-Paul Iliescu, Bucureşti, Humanitas, reeditare 2005.
1998 St. Toulmin, A. Janik, Viena lui Wittgenstein, traducere şi note, Bucureşti, Humanitas.
1999 a E. Martens, H. Schnädelbach, Filosofie. Un curs de bază, 645 p., coordonarea traducerii şi traducerea capitolelor Filosofie, Ştiinţă şi Tehnică, Bucureşti, Editura Ştiinţifică.
1999 b M. Flonta, C. Stoenescu, Gh. Ştefanov, Teoria cunoaşterii, traducerea textelor M. Schlick, Trăire, cunoaştere, metafizică, K. R. Popper, Găleata şi reflectorul- două teorii ale cunoaşterii, A. J. Ayer, Propoziţii de bază, Editura Universităţii Bucureşti, ediţia a II-a, 2005.
2001 Ludwig Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus, în colaborare cu Mircea Dumitru, Bucureşti, Humanitas.
2003 a Moritz Schlick, Formă şi conţinut. O introducere în gândirea filosofică, traducere în colaborare cu Angela Teşileanu şi Constantin Stoenescu, Giurgiu, Editura Pelican.
2003 b R. Schubert, Problema metaforei la Wittgenstein, în (coord.) M. Flonta, Gh. Ştefanov, L. Wittgenstein în filosofia secolului XX, Iaşi,Polirom.
2004 a Ludwig Wittgenstein, Cercetări filosofice, traducere în colaborare cu Mircea Dumitru, Bucureşti, Humanitas.
2004 b M. Flonta, G. Nagâţ, Gh. Ştefanov, Introducere în teoria cunoaşterii ştiinţifice. Prezentare tematică – Texte – Literatură, traducerea textelor J. Copi, Experimente cruciale şi ipoteze ad-hoc, M. Planck, Sens şi limite ale ştiinţei exacte, I. Lakatos, Falsificarea şi metodologia programelor ştiinţifice de cercetare, Editura Universităţii, Bucureşti, pp. 128-132, 171-175, 182-188.
2005 (coord.) Carmen Strungaru. Reiner Schubert, Ce putem învăţa despre oameni de la gâşte. 100 de ani de la naşterea lui Konrad Lorenz, traducerea textelor N. Bischof, A trage concluzii de la animal la om. Konrad Lorenz şi psihologia, G.Vollmer, În spatele oglinzii. K. Lorenz – părintele teoriei evoluţioniste a cunoaşterii, R. Schubert, Despre a priori în cunoaştere la Imm. Kant şi K. Lorenz
Publicistică
1990 Semnificaţia spirituală a ştiinţei,în “Academica”,nr.2 şi 3.
1992 Două culturi, în “Academica”, nr. 7 (19).
1993 a Faibilism şi viaţă publică, în “Cotidianul Supliment cultural”, nr. 25 (110).
1993 b Cunoaşterea filosofică – un concept problematic, în “Academica”, nr. 11 (35).
1996 a Wissenschaftfõrderung in Rumänien – Rollen für Stiftungen, în Bundesverband Deutscher Stiftungen.Bericht über die 52 Jahrstagung, Regensburg, Mai 1996, pp. 146-155.
1996 b Refuzul competiţiei, în “Polis”, vol. 3, nr. 3-4, pp. 114-123.
1997 Reine Wissenschaft, Kulturkritik und offentliche Meinung am Beispiel Rumäniens, In (Hg.) M. Lupu, Sp. Stănescu, Akademie und/oder Universität, Bucureşti, Editura Enciclopedică, pp. 70-76.
1998 Wettbewerb in der Gesellschaft und in akademischen Milien, în “Mitteilungen des Humboldt-Clubs Rumäniens”,pp. 25-29.
2002 a Colaborare sau ieşire din scenă? Situaţia dilematică a elitelor în regimuri dictatoriale ilustrată de cazul
Heisenberg, în “Revista de Filosofie”, nr. 5-6, pp. 581-598,republicat în formă prescurtată în “Cultura”, anul II, nr.6.
2002 b A fost odată …, în Marius Sala, Contemporanul lor, contempranii lui, Bucureşti, Univers enciclopedic, pp.171-173.
2003 a Constantin Noica în dezbaterea publică, “Apostrof”, nr.1 (152) pp. 11-14.
2003 b Profesionalitate şi evaluare profesională, în ancheta Filosofia românească azi, “Observatorul cultural”, 14 oct. 2003.
2004 Philosophiebetrieb zwischen wissenschaftlichen Vergehen und Schöngeisterei, în (Hg.) G. Kapriev, Philosophie in Südosteuropa, Sofia, Publishing House East-West, pp. 117-127.
2005 a Apropieri. Convorbiri cu Romulus Brâncoveanu, Piteşti, Editura Paralela 45, 202 p.
2005 b Ce este autentic filosofic şi cine este filosof? Conferinţele Cuvântul, în “Cuvântul”, an XI,nr.7,pp. 11-13.
2006 Impresii ale unuia din afara cercului, în (ed.) Mihai Popescu, Radu Grigorovici. Omagiu, Institul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor, Bucureşti-Măgurele, pp. 63-73.
2008 Ce sunt intelectualii si ce asteptam de la ei? în (ed.) Aura Christi, Alexandru Ştefănescu,
Ion Ianoşi 80, Bucureşti Editura EuroPress Group, 2008, pp.91-98.