CfP: THE IMAGE  AS ARTISTIC FORM. PHILOSOPHICAL AND ARTISTIC MEANINGS

Call for papers

In an era determined by “the society of image”, the topic proposed for the current edition of the National Conference of Aesthetics and Philosophy of Culture “Ion Ianoși” is representative for our visual, spectacular civilisation.

The image study can be carried out under various perspectives. At a first glimpse,  images  belong either to the inner side of our human being or they are external; they are either individual or collective. Anyway, images develop “dynamic universes” (Jean Jacques Wunenburger, Life of images) which stimulate our thought. Being a product of our psychic life, the image is representative and instrumentalized in each domain of creativity, especially in arts. If, usually, we consider the image to be a product of visual arts, a deeper analysis determine us to take into account other species of arts such as music or the arts of the word. We are challanged to understand the meaning of an image not only as a formative element of the artistic thinking (belonging to the process of imagination) but also as the final product of the artistic production. Any art creates images, either visual, audible or reflected as a gesture.

The manners in which the status and role of images can be analyzed include a semiotical perspective, which engages images as representation, sign, and symbol. Such a paradigm is considered proper to investigate  the process through which “the human mind builts an objective and meaningful world”(Ernst Cassirer, Philosophy of symbolic forms, Introduction).

From a psychological perspective, the study of the image should undertake the imaginative subject and the emotional side of imagined representations (Gaston Bachelard, La reverie poetique). In the same time, studying the oniric production strongly connected to its emergence whithin the artistic production can unveil collective archetypal structures, paradigmatic for certain historical times. The mythic thought, at its turn, can generate unconventional images. The myth is “the proof of an imaginative intelligence, a real nous poietikos” (J.J. Wunenburger, op.cit.) which is  afterwards transposed into the artistic production assuring the so-called abysal depthnesses. (Lucian Blaga, Trilogy of Culture). Consequently, archetypes, schemes and symbols belonging to the mythological thought become available for new creative connexions. In addition, the cinematographic image supports the dynamic of the aesthetic experience: the nonauratic art, inaugurated by Benjamin, also belongs to the film, representing a series of images that lose the authenticity of the direct experience of the relationship between the author and the artwork, respectively between the artwork and the public.

Moreover, the aesthetic and philosophical grounds of image provide for us various meanings that confront the role and use of image, from the creative process, to the work of art as the final image of the former and to the contemplation of the work as an artistic image or an aesthetic one, belonging to a cultural period or to a formative mentality.

Deadline

We invite you to participate to the National Conference of Aesthetics “Ion Ianoşi”, by submitting your proposals to latter than April 26, 2020. The conference will take place on May 15, 2020 at the Faculty of Philosophy of the University of Bucharest. The results of the double blind peer-review will be individually communicated by May 4, 2020.  The conference is addressed to those who develop their area of ​​scientific expertise within the fields of philosophy and arts, both senior researchers (teachers and postdoctoral researchers) and young researchers (from all forms of studies – BA, MA, PhD), that will have the opportunity to interact along different panels of our event.  The abstracts, including no more than 5-600 words are expected to be submitted by email (cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro)  Submissions must also include the CV of the attendant, revealing significant scientific results achieved in the last 3 years. Please do not forget to include the academic affiliation. Students are required to attach a short professional biography, explaining their future academic interests and their specific interest in aesthetics, history of arts or other connected areas.

The organizing committee:

  • Professor, PhD. Mihaela Pop
  • Teaching Assistant, PhD. Oana Șerban
  • PhD. Rodica Ivan-Hainz

 

CfP: Conferința Națională Online de Filosofie Teoretică pentru studenți, ediția a treia

Conferința este dedicată studenților la licență și masteranzilor care fac studii de filosofie. Prezentările pot aborda teme de ontologie, metafizică, epistemologie, filosofia limbajului, filosofia minții, filosofia științei și a tehnologiei, filosofia logicii, filosofia religiei, filosofia acțiunii, etică teoretică ș.a. Sunt încurajate atât abordările specifice tradiției filosofiei analitice, cât și cele care se încadrează în tradiția fenomenologică.

A treia ediție a CNOFTS va avea loc în perioada 27-30 aprilie, având ca „loc virtual” de desfășurare Jurnalul Departamentului de Filosofie Teoretică (aflat la adresa: http://filosofieteoretica.wordpress.com).

Cel mult 3 prezentări (sub forma unor texte de maxim 5 pagini și/sau prezentări video de maxim 20 de minute) vor fi publicate în fiecare zi de conferință, autorii fiind rugați să răspundă la întrebările puse în comentarii în ziua respectivă (la începutul zilei următoare, comentariile la prezentările din ziua precedentă vor fi închise).

Dacă doriți să participați, vă rugăm să ne trimiteți până pe 10 aprilie un scurt rezumat (de cel mult o pagină) al prezentării pe care vă propuneți să o realizați, la adresa: filosofieteoretica[at]gmail.com.

În cazul în care numărul potențialilor participanți va fi mai mare decât numărul estimat al prezentărilor (maxim 3 pe zi, pe parcursul celor 4 zile ale conferinței), o selecție va fi realizată de către profesorii din Departamentul de Filosofie Teoretică al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, urmând ca programul conferinței să fie anunțat până pe 15 aprilie.

Participanții vor fi rugați să ne trimită prezentările până cel târziu pe 25 aprilie, urmând ca acestea să fie publicate potrivit programului conferinței.

CfP: Conferința Națională de Etică Aplicată pentru studenți, masteranzi și doctoranzi

Centrul de cercetare în etică aplicată și Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, organizează prima conferință națională de etică aplicată pentru studenți în perioada 4-5 iunie, 2020.

Problemele de etică aplicată sunt tot mai vizibile în societatea contemporană, iar etica aplicată a devenit o sumă de discipline tot mai specializate. Există o fascinație în fața complexității etice din domeniile medical, al afacerilor, al relațiilor internaționale, al cercetării militare, al presei etc. Posibilitățile de a modifica trupul uman prin noile biotehnologii ne trezesc uimire, dar și anxietate. Ce mai rămâne din ființa umană dacă vom ajunge să transferăm conștiința unei persoane în orice corp bionic? Cât de mult trebuie să renunțăm la modul nostru de viață confortabil pentru a rezolva problema încălzirii globale? Care va fi viitorul muncii dacă locurile de muncă vor fi în mare măsură preluate de roboți? Inegalitățile economice din ce în ce mai adânci sunt incompatibile cu respectarea drepturilor omului? Ce trebuie să facă țările în curs de dezvoltare, cum e cazul României, pentru a crea instituții echitabile?

Apel la contribuții

Îi invităm pe studenții de la licență, master sau doctorat, interesați de problemele de etică aplicată ale lumii contemporane, și în special ale societății românești, să trimită un abstract extins de 500 de cuvinte în următoarele arii tematice: Etică biomedicală; Neuroetică; Etica animalelor; Etica afacerilor; Etica presei; Etică socială și politică; Etica în conflictele internaționale; Etica mediului; Etica noilor tehnologii; Etica inteligenței artificiale; Etica digitală; Etica viitorului; Istoria eticii aplicate.

Vă rugăm să trimiteți două documente separate la următoarea adresa de email: ccea.info@filosofie.unibuc.ro Primul document trebuie să conțină numele, afilierea instituțională, adresă de email. Al doilea document trebuie să conțină abstractul anonimizat. Centrul de cercetare în etică aplicată va face eforturi pentru a acoperi parțial costurile de cazare și catering pentru participanți. Conferința se va încheia în seara de 5 iunie cu un eveniment social.

Comitetul științific
Emilian Mihailov (Universitatea din București)
Emanuel Socaciu (Universitatea din București)
Constantin Vică (Universitatea din București)
Mihaela Frunză (Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj)
Bogdan Olaru (Academia Română, Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gh. Zane”)
Alexandru Tofan (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi)

Sursa: https://www.ccea.ro/cfa-conferinta-nationala-de-etica-aplicata/

Izvoare de filosofie – 7 februarie 2020: Lumile gândirii și realitatea culturală actuală. O incursiune în filosofia analitică românească

În orice cultură, există cărți conjuncturale și cărți programatice, cărți „ușoare” și cărți „grele”, cărți ce se înscriu în direcții și curente culturale deja existente și cărți „avangardiste” ce deschid noi perspective și moduri de a vedea lumea.

În emisiunea din această săptămână vă propunem o dezbatere despre o astfel de lucrare ce poate fi plasată pe linia unor cercetări de avangardă în gândirea filosofică actuală, interesată de investigarea sistematică a unor teme în care știința se întâlnește cu filosofia și arta. Este vorba despre volumul Lumi Ale Gândirii. Zece eseuri logico-metafizice, apărut de curând la Editura Polirom și semnat de filosoful Mircea Dumitru, prof. univ. dr. la Facultatea de filosofie a Universității din București și membru corespondent al Academiei Române.

Această lucrare, ce adună între coperțile ei zece eseuri filosofice, unele dintre ele apărute în cele mai prestigioase reviste de specialitate din lume, ilustrează ideea că stilul analitic de a face filosofie s-a maturizat în cultura noastră reflexivă prin trecerea de la etapa traducerilor la aceea a cercetărilor pe cont propriu. Problema minte-corp, misterul insondabil al apariției conștiinței umane, problematica necesității logice și a semnificației sunt abordate de Mircea Dumitru dintr-o perspectivă insolită ce revalorizează, cu puncte noi de vedere, tradiția analitică de gândire de la Frege, Russel Wittgenstein la Quine și Kit Fine.

Mai mult decât atât, dl Mircea Dumitru propune în acest volum  și o serie de revalorizări asupra unor gânditori români pasionați de știință și de gândire filosofică riguroasă, personalității universitare și academice, care au stimulat, într-un fel sau altul, prin scrierile lor, direcția analitică de practică filosofică de la noi în cultură.

În ce context interpretativ ar trebuie să plasăm această lucrare filosofică insolită? Cum se grefează gândirea analitică pe tradițiile reflexive ale culturii noastre filosofice? Avem argumente care ar susține ideea că există o „variantă românească” a modul de a se practica filosofia în cadrele analitice de gândire? În fond, lucrarea prof. Mircea Dumitru deschide un nou drum de reflecție sau întărește un curent filosofic deja existent la noi?

Vor răspunde la aceste întrebări și, firește, la multe altele, autorul cărții dl Mircea Dumitru și Constantin Aslam, un bun cunoscător al istoriei filosofiei românești, prof. univ. la Universitatea Națională de Arte din București.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre radiofonice, ca de obicei, în ziua de vineri, 7 februarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

Sursa: http://izvoaredefilosofie.blogspot.com/

Prof. univ. dr. Mircea Dumitru susține conferința „Possible minds. Promises and limits of Artificial Intelligence” la UB

Marți, 14 ianuarie 2020, prof. univ. dr. Mircea Dumitru va susține conferința cu titlul “Possible minds”. Promises and limits of Artificial Intelligence, organizată de Universitatea din București, prin Școala Interdisciplinară de Studii Doctorale. Evenimentul va avea loc începând cu ora 18.00, în Amfiteatrul  „Ion Mihăilescu” din cadrul Clădirii noului Rectorat al UB (Șoseaua Panduri, nr. 90).

Prelegerea va prezenta câteva abordări filosofice actuale ale programului Inteligenței Artificiale (AI) și va insista asupra promisiunilor teoretice și asupra limitelor conceptuale și metodologice ale acestuia. Prelegerea este structurată pe următoarele teme: principalele concepții filosofice și răspunsurile la problema minte-corp din Filosofia Minții, probleme filosofice ale programului Inteligenței Artificiale, teoremelor de Incompletitudine ale lui Kurt Gödel, argumentele lui Saul Kripke împotriva funcționalismului și ale fizicalismului, argumente împotriva AI pe baza conștiinței fenomenale (Qualia).

Mircea Dumitru este profesor la Departamentul de Filosofie Teoretică al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București. Membru al Academiei Europaea din 2019, Mircea Dumitru a ocupat, în perioada 2011 – 2019, funcția de Rector al Universității din București și de ministru al Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, în 2016. Președinte al Institutului Internațional de Filosofie, prof. univ. dr. Mircea Dumitru este, în prezent, și membru corespondent al Academiei Române. Domeniile sale de cercetare sunt logica filosofică, filosofia limbajului, metafizica modalităților, epistemologie, filosofia minții și a conștiinței. Prof. univ. dr. Mircea Dumitru a obținut titlul de doctor în filosofie la Universitatea Tulane din New Orleans în mai 1998, iar două luni mai târziu a finalizat al doilea doctorat la Universitatea din București. A fost profesor invitat la Universitatea Lyon 3 „Jean Moulin”, New York University, Universitatea din Helsinki și City University of New York. Începând din 2018, Mircea Dumitru predă și la Universitatea Normală din Beijing, China.

Conferința “Possible minds”. Promises and limits of Artificial Intelligence este organizată în cadrul grupurilor de cercetare Mind, Language and Cognition și Complex Systems Disentanglement through Data Analysis”, în contextul Zilei Internaționale a Logicii, a cărei prime ediții este celebrată pe 14 ianuarie 2020. De altfel, pentru a sublinia importanța logicii și a promovării acesteia, Audrey Azoulay, Directorul General al UNESCO, a transmis un mesaj în care trece în revistă impactul logicii în diferite domenii de activitate. Mesajul complet al Directorului General al UNESCO poate fi accesat aici.

Sursa: https://unibuc.ro/prof-univ-dr-mircea-dumitru-sustine-conferintapossible-minds-promises-and-limits-of-artificial-intelligence-la-ub/