PHILO-CAFE la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București

Luni, 19 martie, de la ora 12,30

 

Cui îi este frică de greșeală?

Dacă nu sunteți pregătiți să greșiți,

niciodată nu veți descoperi ceva original.

Ken Robinson

 

Un grup de elevi provenind din clasele a IX-a, a X-a și a XI-a de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București se vor afla, timp de o oră și jumătate, într-un dialog despre greșeală.

Filosofii – dar nu numai ei – au arătat că, în general, oamenii fac greșeli când formulează opinii. Astfel, s-a format o cultură a greșelii cu conotații negative, care, în transpunere didactică, i-a afectat mai ales pe copiii, școala cultivând o adevărată teroare a greșelii. Acest lucru a generat multe întrebări despre filosofia învățării. Ce înseamnă să înveți și care sunt cele mai bune modalități de a învăța? E rău să faci greșeali? Putem învăța, putem descoperi, dacă nu suntem pregătiți să greșim? De ce să nu gândim școala ca un loc unde nu există nici un fel de greșeală, ci doar o mare experiență de învățare?

Întâlnirea este organizată sub egida Centrului de Formare în Filosofie (CFF) din facultatea de Filosofie și va fi animată de: Laura Știfter (doctorandă la Facultatea de Filosofie), Monica Alexandrescu (profesor de filosofie la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”) și Marin Bălan (director CFF).

După o Introducerea asupra subiectului supus discuției, care nu va depăși 10 minute, elevii vor formula o serie de cel puțin zece întrebări; apoi, vor vota pentru cea mai interesantă întrebare – de la aceasta va porni dialogul.

Înainte să înceapă discuția propriu-zisă, animatorii enumeră regulile care trebuie respectate de către toți participanții:

  1. ascultăm pe cel ce vorbește;
  2. prioritate are cel care n-a vorbit încă sau a vorbit mai puțin;
  3. nu vorbim nici prea mult, nici prea des;
  4. spunem ceea ce gândim, dar de asemenea gândim ceea ce spunem;
  5. respectăm ideile celorlalți.

Privilegiate vor fi problemele pe care și le pun elevii, iar din punct de vedere pedagogic, accentul va cădea pe capacitatea lor de a vorbi, a asculta, a dezbate, a argumenta, a pune întrebări mai degrabă decât pe vehicularea unor concepte sau a unor nume de filosofi. Protagoniști vor fi deci elevii participanți, iar animatorii vor favoriza interogarea și problematizarea în dauna răspunsurilor și explicațiilor.

Întâlnirea se va închei cu reflecții scrise ale participanților.