Probleme etice în reproducerea asistată medical

Emilian Mihailov și Laurențiu Staicu, membri ai Centrului de cercetare în etică aplicată, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, au fost invitați de Comisia de sănătate, Parlamentul României, pentru a expune puncte de vedere despre problemele etice privind reproducerea umană asistată medical (propunerile legislative – PLx 695/2010, PLx 63/2012, Plx 462/2013 – pot fi consultate aici).

Emilian Mihailov a atras atenția asupra unor ambiguități terminologice, cum ar fi definiția embrionului sau a implantării/fertilizării post-mortem, și neclarități privind reglementarea cercetării pe embrioni umani. În acest sens, s-au recomandat atitudini legislative diferite față de creare, pe de o parte, și utilizare, pe de altă parte, a embrionilor în cercetarea științifică. De altfel, legislația țărilor din care se inspiră și prezenta propunere legislativă permite utilizarea de embrioni umani în cercetare dacă nu mai sunt folosiți sau devin inutili pentru reproducere, dar interzice crearea de embrioni pentru cercetare. În unele cazuri, chiar și crearea de embrioni pentru cercetare este permisă dacă există nevoi medicale speciale care implică cercetări științifice pe embrioni umani care nu sunt supranumerari (Belgia). În finalul intervenției, Emilian Mihailov a semnalat nevoia de formare și educație medicală continuă despre potențiale probleme etice ce vor apărea în practica medicală după adoptarea cadrului legislativ.

Laurențiu Staicu a subliniat că ar fi de dorit ca propunerea legislativă să nu îngrădească sub nici o formă accesul/dreptul la reproducerea asistată pe alte considerente în afara celor unanim acceptate cu privire la alte drepturi (dreptul la reproducere pe cale naturală, dreptul la îngrijire medicală etc.) În privința clonării, Laurențiu Staicu a explicat că deși tehnicile dezvoltate până în prezent nu ne permit să obținem o rată de succes acceptabilă, există posibilitatea ca în viitorul apropiat această situație să se schimbe dramatic datorită perfecționării acestor tehnici pe baza experimentelor care se fac în continuare cu material genetic prelevat de la animale. Când acest lucru se va întâmpla, probabil că atitudinea factorilor de decizie și a publicului larg față de tehnologia clonării va deveni mult mai nuanțată și ar fi de dorit ca propunerea legislativă să țină seama explicit de această posibilitate și să lase deschisă șansa ca tehnologia să devină o formă de reproducere asistată accesibilă publicului.

După expunerea punctelor de vedere, membrii Comisiei de sănătate au adresat întrebrări cercetătorilor CEEA despre asimetria dintre donare gameți masculini și gameți feminini, recompensarea donării de gameți feminini și permisibilitatea reproducerii asistate prin intermediul mamelor surogat.