Schimbări de paradigmă în istoria științei: cazul perioadei moderne timpurii (curs optional)

Schimbări de paradigmă în istoria științei: cazul perioadei moderne timpurii
Curs opțional (sem. II: 2012-2013)
Loc de desfășurare: S2, Marțea 14-16
Dr. Mihnea Dobre
Înscrierea la curs se face pe email, la adresa: mihneadobre[at]yahoo.com

Prezentare generala:
Perioada modernă timpurie a cunoscut numeroase transformări științifice, sociale și
conceptuale, care de-a lungul timpului au fost discutate din perspective diferite. Filosofic,
perioada secolelor XVI-XVII marchează începutul filosofiei moderne, când autori importanți,
precum Descartes, Spinoza Locke etc. au creionat noi problem și au construit noi demarcații
disciplinare. Din punct de vedere științific, schimbările sunt mult mai numeroase, cuprinzând
deopotrivă metode (i.e., folosirea experimentului, a măsurătorilor cantitative, aplicarea
matematicii etc.), instrumente, instituții (e.g., noile academii științifice de la jumătatea sec. al
XVII-lea), dar și modificări profunde ale aparatului teoretic. Aceste transformări au
reprezentat un punct de interes central pentru isoricii dar și pentru filosofii științei din sec. al
XX-lea. Accentuând fie contextul istoric, fie importanța schimbărilor conceptuale și căutând
în perioada modernă timpurie un partener de dialog pentru probleme ce țin de dinamica
teoriilor științifice, relația dintre teorie și experiment, sau mecanismul de coagulare a unui
cadru teoretic mai larg, cercetătorii din perioada recentă au luat episodul cunoscut tradițional
ca „Revoluția Științifică” a veacului al XVII-lea drept un laborator de studiu fructuos. Cursul
de față își propune să introducă studenții în tematica relațiilor complexe dintre filosofia
științei si istoria și filosofia științei (&HPS), punctând importanța studiilor contextuale,
specifice istoriei științei. Din punct de vedere disciplinar, materialul de curs aparține &HPS,
dar studenții participanți vor fi încurajați să exploreze în cadrul seminarului surse de literatură
primară și să descopere cât mai multe elemente ce aparțin contextului istoric. Aceste
elemente vor fi discutate în cadrul seminarului în raport cu importante concepte din filosofia
științei (schimbare paradigmatică, incomensurabilitate, revoluție științifică etc.), încurajând o
evaluare critică a acestora.
Cursul se adreseaza deopotrivă studenților cuprinși în cadrul ciclului de licență, cît și
studenților masteranzi care vor sa capete noțiuni de istoria și filosofia științei.

Bibliografie:
Surse primare:
Descartes, René. 1964-1974. OEuvres de Descartes, 11 vols., eds. Charles Adam and Paul
Tannery, Paris: J. Vrin
Newton, Isaac. 2004. Philosophical Writings, ed. Andrew Janiak, Cambridge University
Press.
Rohault, Jacques. 1987. System of Natural Philosophy, Illustrated with Dr. Samuel Clarke’s
Notes, taken mostly out of Sir Isaac Newton’s philosophy, Garland Publishing, New
York, London.
Surse secundare:
Chang, Hasok. 2012. Beyond Case-Studies: History as Philosophy. In Integrating History
and Philosophy of Science, eds. S. Mauskopf and T. Schmaltz, pp. 109-124, Springer,
Boston Studies in the Philosophy of Science 263, doi:10.1007/978-94-007-1745-9_8.
Gabbey, Allan. 2001. Disciplinary transformations in the age of Newton: the case of
metaphysics. In Between Leibniz, Newton, and Kant. Philosophy and Science in the
Eighteenth Century, ed. Wolfgang Lefèvre, pp. 3-23, Kluwer Academic Publishers.
Garber, Daniel. 2006. Physics and Foundations. In The Cambridge History of Science. Vol.
III: Early Modern Science, eds. Katharine Park and Lorraine Daston, pp. 21-69,
Cambridge University Press.
Hatfield, Gary. 1996. Was the Scientific Revolution really a Revolution in Science? In
Tradition, Transmission, Transformation (Proceedings of two conferences on Pre-
Modern Science held at the University of Oklahoma), eds. Jamil Ragep, Sally Ragep and
Steven Livesey, pp. 489-523, Leiden: Brill.
Kuhn, Thomas. 2008. Structura revoluțiilor științifice. București: Humanitas.
Schüler, Volkmar. 2001. Samuel Clarke’s Annotations in Jacques Rohault’s Traité de
Physique, and how they contributed to popularising Newton’s physics. In Between
Leibniz, Newton, and Kant – philosophy and science in the 18th century, ed. Wolfgang
Lefèvre, pp. 95-110, Springer.

Mod de evaluare:
Evaluarea are la bază activitatea de seminar (prezentări, intervenţii, comentarii, etc.), la care
se adaugă nota de la un colocviu final. Nota de seminar contează 60% din nota finală, restul
de 40% reprezentând participarea şi prestaţia de la colocviu.

Curs optional Schimbari de paradigma in istoria stiintei (PDF)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *