Curs optional: Filosofia actiunii

FILOSOFIA ACŢIUNII (Gheorghe Ştefanov)
PRECONDIŢII: Cursul se adresează studenţilor care au urmat deja cel puţin un curs de
introducere în filosofie şi un curs de argumentare şi gândire critică.

OBIECTIVELE CURSULUI: Scopul cursului este familiarizarea studenţilor cu conceptele,
distincţiile, temele, problemele şi argumentele principale ce apar în cadrul dezbaterilor teoretice
din domeniul filosofiei acţiunii (v. tematica). La încheierea cursului şi activităţilor de seminar
studenţii urmează să fie capabili să trateze liber, la un nivel mediu, problemele ce ţin de tematica
cursului, argumentând pro sau contra opiniilor unor autori consacraţi şi folosind aparatul
conceptual de bază al domeniului.
TEMATICA:
– Natura acţiunilor (intenţionalitate, agenţi, acţiuni şi evenimente)
– Explicarea acţiunilor (teoria cauzală a acţiunilor şi abordările alternative)
– Raţiunea practică şi acţiunile
– Libertatea de voinţă şi determinismul
– Epistemologia acţiunilor
– Acţiuni elementare şi acţiuni negative
Teme suplimentare: acţiuni colective, acte de vorbire, akrasia, intenţiile din perspectivă legală.
EVALUARE: Cursul nu poate fi promovat de către studenţii care lipsesc de la mai mult de
jumătate din întâlniri. Nota pentru activitatea de seminar se obţine pe baza temelor individuale şi a
activităţii propriu-zise. Nota de seminar se compune în proporţie de o treime din nota pentru
activitate şi în proporţie de două treimi dintr-o notă acordată pentru un eseu de maximum 5 pagini
(aproximativ 1000 de cuvinte). Doar studenţii care au promovat seminarul, obţinând o notă de
seminar de cel puţin 5, fără a considera rotunjirile, au dreptul să participe la examen. Examenul va
consta într-o discuţie pe marginea eseului. Nota finală reprezintă media aritmetică dintre nota de
seminar (fără rotunjiri) şi nota primită la examen (fără rotunjiri). În calcularea notei finale se acordă
rotunjiri de până la 0,5 puncte.
BIBLIOGRAFIE DE BAZĂ:
– Alfred R. Mele (editor), The Philosophy of Action, Oxford University Press, Oxford, 1997.
– Carlos J. Moya, The Philosophy of Action – An Introduction, Polity Press & Basil Blackwell,
Cambridge, 1990.
– Timothy O’Connor & Constantine Sandis, A Companion to the Philosophy of Action, Wiley-
Blackwell, Oxford, 2010.
BIBLIOGRAFIE PENTRU SEMINAR:
1) Aristotel, Etica nicomahică, cartea a III-a, capitolele 1-5 (optional: VI, VII, fragmente
selectate din De anima şi De motu animalium).
2) G. E. M. Anscombe, Intention, ediţia a doua, Harvard University Press, Cambridge, Mass. şi
Londra, 1963. [câteva seminarii] 3) Donald Davidson, Actions, Reasons and Causes, în Alfred R. Mele (editor), The Philosophy
of Action, Oxford University Press, Oxford, 1997, pp. 27-41 [două seminarii] 4) Harry G. Frankfurt, The Problem of Action, în Alfred R. Mele (editor), The Philosophy of
Action, Oxford University Press, Oxford, 1997, pp. 42-52.
5) Gilbert Harman, Practical Reasoning, în Alfred R. Mele (editor), The Philosophy of Action,
Oxford University Press, Oxford, 1997, pp. 149-177.
6) Thomas Pink, Free Will and Determinism, în Timothy O’Connor & Constantine Sandis, A
Companion to the Philosophy of Action, Wiley-Blackwell, Oxford, 2010, pp. 301-308.
7) Keith Donnellan, Knowing What I am Doing, Journal of Philosophy 60/1963, pp. 401-409.
8) Arthur C. Danto, Basic actions, American Philosophical Quarterly, 2/1965, pp. 141-148.
9) Kent Bach, Refraining, Omitting, and Negative Acts, în Timothy O’Connor & Constantine
Sandis, A Companion to the Philosophy of Action, Wiley-Blackwell, Oxford, 2010, pp. 50-
57.
Pagina cursului: http://twitter.com/filact

Filosofia actiunii – fisa cursului 2010 (PDF)

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.